Sari la conținut

Clubul Amiralilor- Forumul Securității Maritime

CONFERINȚA “DINAMICA ȘI COMPLEXITATEA SECURITĂȚII MARITIME A ROMÂNIEI”

Abstract lucrari stiintifice-panel 1

Panel I

  1. Reziliența în noul concept strategic al NATO. Implicații la Marea Neagră-AUTORI: Conf.dr. Niculae Iancu, I2DS2, Universitatea Maritimă din Constanța și Conf.dr. Gabriel Raicu, Universitatea Maritimă din Constanța

Abstract

The concept of resilience stands at the core of the NATO 2022 Strategic Concept. Brussels strategists adopt resilience as “the first line of deterrence and defence”, thus becoming an integral part of the Alliance’s first core task. Moreover, the concept acquires the valence of a common value, apart from the traditional framework of national sovereignties. “Collective Resilience” opens up a wide range of opportunities for joint investment in technological innovation and brings non-military issues such as human security and climate change onto NATO’s agenda. These fundamental changes in the security paradigm and military doctrine should produce effects in all operational domains – land, air, naval, space or cyber – and in all strategic directions, including the Black Sea region. Russian military aggression against Ukraine and overlapping non-military economic, health, food, humanitarian and climate crises have turned the Black Sea region into a security “hotspot”. Transatlantic security and the international system’s stability intrinsically depend on this region’s stability. That is, the allied presence in the Black Sea region must increase significantly in terms of military and investment. Strength resilience in all sectors is an essential component of NATO’s presence in the region to contribute to deterrence and defence effectively.

Rezumat

Conceptul de reziliență ocupă o poziție centrală în cadrul Conceptului strategic al NATO 2022. Reziliența este considerată de strategii de la Bruxelles „prima linie a descurajării și apărării”, devenind astfel parte integrantă a primei misiuni fundamentale a Alianței. Mai mult, conceptul capătă valențele unei valori comune, ieșind din cadrul tradițional al suveranităților naționale. „Reziliența colectivă” deschide un spectru larg de oportunități pentru investițiile comune în inovarea tehnologică și aduce pe agenda NATO teme non-militare, precum securitatea umană și transformările climatice. Aceste schimbări fundamentale de paradigmă de securitate și doctrină militară ar trebui să producă efecte în cadrul tuturor domeniilor operaționale, fie acestea terestru, aerian, naval, spațial sau cibernetic, și pe toate direcțiile de interes strategic, inclusiv în regiunea Mării Negre. Agresiunea militară rusă asupra Ucrainei și suprapunerea de crize non-militare de natură economică, sanitară, alimentară, umanitară și climatică au transformat regiunea Mării Negre într-un „areal fierbinte” de securitate. De stabilitatea acestei regiuni depind, intrinsec, securitatea transatlantică și stabilitatea sistemului internațional. De aceea, prezența aliată în regiunea Mării Negre trebuie să crească semnificativ, atât în plan militar, cât și investițional. O componentă importantă a prezenței NATO în regiune trebuie să asigure creșterea rezilienței colective în toate sectoarele esențiale pentru descurajarea și apărarea comună.

2. GUVERNANȚA ȘI SECURITATEA MARITIMĂ – ABORDAREA UNIUNII EUROPENE – Autor: dr. ing. ROȘU Marius

Abstract: Determined by the desire to maintain and affirm European civilization, at the European Council management level there appeared the idea to create the conceptual and action premises for Europe ad integrum to represent a “maritime power”. The Integrated Maritime Policy (IMP) is an comprehensive approach to all EU maritime and related policies. In practice, the Integrated Maritime Policy is the European Union’s response to the sustainable implementation of maritime governance, a concept in which maritime security plays a key role.

3. Triunghiul de securitate al Mării Negre: NATO, Rusia, EU. Ce rol joacă România?-Autor: Cam (rz) dr. Constantin CIOROBEA

Abstract: This article aims to analyze the evolution of the security environment in the Extended Black Sea Region starting with the accession of the first states of the region to NATO and the EU until now. The document seeks to detail the current state of the regional security environment, dominated by the conflict in Ukraine and the complex dynamics of NATO-Russia-EU contradictory interests, by Turkey’s actions in order to become a regional power with international influences, and the desire for cooperation and sustainable development of the states in the region. Security challenges in the Black Sea region are analyzed, starting from Russia’s military build-up and harmful influence, to destabilizing actions in the field of energy, as well as the shocking invasion of Ukraine, all of which are interconnected and inextricably linked to the wider context of Euro-Atlantic security. Finally, it seeks to identify actions needed to strengthen security in the region, such as strengthening deterrence and defense posture, designing stability and working with partner countries in the region. Romania’s role as a supporter of a substantial presence of the alliance in the region and actions for the development of access, stationary, training and active coordination capabilities of forces, as well as supporting the strengthening of NATO and EU support for the Eastern Neighborhood Partner States.

Key words: Extended Black Sea Region, regional security environment, conflict in Ukraine, Russia’s harmful influence, strengthening deterrence and defense posture, designing stability

Rezumat: Acest articol urmărește să facă o analiză a evoluției mediului de securitate din Regiunea Extinsă a Mării Negre începând cu aderarea primelor state din regiune la NATO și UE până în prezent. Documentul încercă să detalieze starea actuală a mediului de securitate regională, dominată de conflictul din Ucraina și de dinamica complexă a intereselor contradictorii ale NATO-Rusia-UE, de acțiunile Turciei în intenția de a deveni o putere regională cu influențe internaționale,  dar și a dorinței de cooperare și dezvoltare durabilă a statelor din regiune. Sunt analizate provocările la adresa securității în regiunea Mării Negre pornind de la consolidarea militară și influența nocivă a Rusiei, la acțiunile destabilizatoare în domeniul energiei, precum și invazia șocantă asupra Ucrainei, toate acestea fiind interconectate și indisolubil legate de contextul mai larg al securității euro-atlantice. În final se încercă identificarea unor acțiuni necesare pentru întărirea securității în regiune, cum ar fi consolidarea posturii de descurajare și apărare, proiectarea stabilității și colaborarea cu țările partenere din regiune. Este subliniat rolul României de susținător al unei prezențe substanțiale a alianței în regiune și acțiunile pentru dezvoltarea capabilităților de acces, staționare, instruire și coordonare acțională a forțelor, precum și susținerea consolidării sprijinului NATO și UE pentru statele partenere din vecinătatea estică.

Cuvinte cheie:Regiunea Extinsă a Mării Negre, mediul de securitate regională, conflictul din Ucraina, influența nocivă a Rusiei, consolidarea posturii de descurajare și apărare, proiectarea stabilității,

4. CREȘTEREA PUTERII NAVALE A ROMÂNIEI – UN POSIBIL RĂSPUNS LA ,,MILITARIZAREA” MĂRII NEGRE-Autor: dr.ing. Munteanu Valentin

Abstract: Acestă lucrare abordează o temă actuală, importantă şi de mare complexitate. Importanţa demersului ştiinţific întreprins este dată de modificările survenite în cadrul mediului de securitate după anexarea Peninsulei Crimeea în anul 2014 și invadarea Ucrainei de către Federația Rusă în anul 2022, și implicit apariția unor noi riscuri și amenințări de tip hibrid și non-hibrid  în regiunea Mării Negre. Complexitatea derivă din amploarea pe care o poate avea studiul asupra securității maritime globale concomitent cu evoluția spre impredictibilitate a mediului de securitate regional.

Keywords: Marea Neagră, securitate maritimă, amenințare hibridă, putere navală, putere maritimă

5.DREPTUL MARII-UN NOU TRATAT PRIVIND BIODIVERSITATEA MARITIMĂ? Autor: cc.stintific dr. Cristina Elena POPA TACHE

Abstract: Conform High Seas Alliance, la 24 decembrie 2017, Adunarea Generală a ONU a adoptat prin consens Rezoluția 72/249, pentru a convoca o conferință interguvernamentală și a întreprinde negocieri oficiale pentru un nou instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic în temeiul Convenției ONU pentru Dreptul Mării (UNCLOS) pentru conservarea și dezvoltarea durabilă a diversității biologice marine în zone din afara jurisdicției naționale. În acest mod, patrimoniul comun al umanității are șanse mari de a fi protejat și asigurat, convenția fiind de fapt brațul care are rolul nobil de a-l salva din pericol. Când urmează a fi semnată? Cum va fi pusă în aplicare? Va depăși scopul nobil al acesteia blocajele intereselor financiare? Acestea sunt întrebări la care urmează să răspundă doctrina și practica juridică a viitorului. Pentru realizarea acestui articol, am utilizat o metodă de cercetare bazată pe introspecție și analiză cantitativă a documentelor aferente rundelor de negocieri, prin raportare la dreptul internațional.

Cuvinte cheie: tratat, biodiversitate maritimă, mediu, UNCLOS.

Abstract: According to the High Seas Alliance, on 24 December 2017, the UN General Assembly adopted by consensus Resolution 72/249, to convene an intergovernmental conference and undertake formal negotiations for a new legally binding international instrument under the UN Convention on Law of the Sea (UNCLOS) for the conservation and sustainable development of marine biological diversity in areas beyond national jurisdiction. In this way, the common heritage of humanity has a good chance of being protected and secured, the convention being in fact the arm which has the noble role of saving it from danger. When will it be signed? How will it be implemented? Will its noble purpose overcome the blockages of financial interests? These are questions to be answered by the legal doctrine and practice of the future. To create this article, I used a research method based on introspection and quantitative analysis of the documents related to the rounds of negotiations, by reference to international law.

Keywords: treaty, marine biodiversity, environment, UNCLOS.

JEL Codes: K33, Q57

6. COOPERAREA CIVIL-MILITARĂ ÎN SECURIZAREA RUTELOR MARITIME ÎN CONTEXTUL ACTUAL DE SECURITATE-Autor: IULIAN ANGHEL

Abstract: Ultimele decenii au văzut o dezvoltare înfloritoare a activităților maritime, în special a transporturilor navale, care au devenit elemente esențiale pentru dezvoltarea economică a statelor lumii, prosperitatea populațiilor și stabilitatea regională și locală pe întreg mapamondul. Evoluțiile recente în domeniul securității maritime au fost, din păcate, marcate de evenimente nefericite dintre cele mai diverse, de la creșterea numărului de incidente din sfera crimei organizate, la accidente navale, la probleme de migrație ilegală, la resurgența acțiunilor de piraterie și până la pericole de mine marine sau victime colaterale în zone de conflict. Toate aceste elemente amenință coloana vertebrală a comerțului mondial și, implicit, securitatea mondială însăși. Majoritatea părților implicate în vastul domeniu maritim, incluzând aici actorii civili și militari, au dezvoltat de-a lungul timpului strategii și politici de răspuns la principalele probleme care afectează securitatea maritimă, de foarte multe ori în mod independent. Problema principală privind această abordare este imposibilitatea ca un singur actor să poată gestiona eficient și în ansamblu probleme care, de cele mai multe ori, sunt transfrontaliere, transculturale și care nu respectă în mod necesar o singură ideologie de bază. Ca urmare, accentul pentru rezolvarea problemelor de securitate din domeniul maritim a traversat puternic în sfera cooperări între părțile implicate, prin împărtășirea lecțiilor învățate, prin eforturi comune și coordonate, prin punerea la dispoziție a informațiilor relevante, prin înțelegere și asistență reciprocă. Lucrarea de față își propune să sondeze subiectul cooperării între organismele civile și militare ca soluție pentru reducerea acestor veritabile molime ale securității maritime a secolului XXI, prin identificarea acelor corzi care prezintă cele mai bune șanse pentru o cooperare oportună și eficientă, precum și prin analiza stadiului actual în domeniul cooperării civil-militare.

7. VEHICULELE SUBMARINE FĂRĂ ECHIPAJ UMAN ÎN SPRIJINUL OPERAȚIILOR MARITIME. Autori:dr.ing.Neculai TATARU, ing. Alexandru CIMPOERU

Abstract: Dezvoltarea tehnologică de la începutul secolului XXI permite utilizarea diverselor categorii de vehicule, submersibile sau de suprafață, auto dirijate sau telecomandate în mediul marin. Forțele Navale din mai multe țări, în special: SUA, Marea Britanie, Franța și Rusia, dezvoltă în prezent vehicule fără pilot pentru a fi utilizate în operațiuni navale, pentru a descoperi și distruge mine submarine, pentru inspecția corpului navei decontaminarea reactorului nuclear, acțiuni de salvare, dar mai ales operațiuni de cercetare și supraveghere, suport țintă pentru exerciții dar și acțiuni de înșelare a adversarului. Până nu de mult aceste instrumente se utilizau în sprijinul unor unități și mari unități navale fără a forma structuri specializate. Forțele Navale ale SUA au început dezvoltarea unor structuri de nivel divizion distincte care utilizează acest tip de echipamente, structuri ce vor dezvolta tactici proprii. Lucrarea își propune să evidențieze câteva aspecte privind elementele de noutate din domeniul vehiculelor marine nepilotate uman, în special variante de folosire în luptă ale acestora. Nu se vor trata aici sistemele autonome submarine folosite de vânătoarele de mine, aceste aspecte necesitând o abordare separată.

8. ROLUL FORȚELOR NAVALE ROMÂNE  ÎN CONTEXTUL CONFLICTULUI DINTRE RUSIA ȘI UCRAINA-Autor: Adrian DINCĂ

Abstract: După declanșarea agresiunii armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei, misiunile executate de Forțele Navale Române în zona de responsabilitate, atât cea maritimă cât și fluvială, au fost abordate dintr-o perspectivă extinsă, adaptată la specificul și complexitatea provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre. Astfel, o parte din exercițiile naționale și multinaționale, precum și alte activități de instrucție specifice au fost înlocuite sau completate cu acțiuni reale de supraveghere și cercetare executate cu nave, aeronave și senzorii de la litoral aparținând structurilor specializate în acest domeniu. De asemenea, Forțele Navale Române au jucat și joacă un rol semnificativ în gestionarea și transmiterea informațiilor referitoare la pericolul mine din bazinul Mării Negre, atât prin structura de specialitate, Direcția Hidrografică Maritimă cât și prin cooperare și schimb de informații cu MARCOM (Allied Maritime Command) și centre de operații din alte țări membre ale Alianței Nord Atlantice. Lucrarea abordează dintr-o perspectivă analitic argumentativă o scurtă radiografie a principalelor acțiuni executate de Forțele Navale Române după invazia Rusiei în Ucraina, având ca obiectiv principal evidențierea importanței dotării cu tehnică și echipamente moderne a forțelor navale proprii în contextul unor schimbări geopolitice și provocări de securitate în Regiunea Mării Negre a căror amploare și efecte devastatoare nu au mai avut corespondent de la sfărșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Chiar dacă nu reprezintă o noutate, România are nevoie în această perioadă, mai mult ca oricând, să își consolideze capabilitățile militare în domeniul maritim și fluvial. Dinamica și plurivalența provocărilor de securitate din Regiunea Mării Negre impun nevoia unei structuri de forțe credibile și flexibile, al căror potențial și capacitate de reacție să asigure apărarea drepturilor și intereselor suverane ale României la Marea Neagră și în zona fluvială, precum și contribuția la realizarea măsurilor de asigurarea a stabilității regionale, conform angajamentelor asumate în cadru aliat sau de coaliție.

ABSTRACT: After the outbreak of the armed aggression of the Russian Federation against Ukraine, the missions carried out by the Romanian Naval Forces in the area of ​​responsibility, maritime and fluvial, were approached from an extended perspective and adapted to the specific security challenges in the Black Sea Region. The mine threat in the Black Sea has become a real menace that has restricted maritime merchant traffic in the Western area of the Black Sea. This issue, combined with the naval blockade imposed by the Russian Federation on Ukraine, as well as Russia’s control of maritime routes in the NW Black Sea and the Sea of Azov have had a significant impact on maritime commercial traffic and  global economic implications for the export of cereals from Ukraine. Even though it is not a novelty, Romania needs in this period, more than ever to consolidate its military capabilities in the maritime and riverine domain. The dynamics and complexity of security challenges in the Black Sea Region impose the need for a credible and flexible force structure, whose potential and readiness to ensure defending the sovereign rights and interests of Romania on the Black Sea and in the Danube river area, as well as contribute to measures to ensure regional stability, in accordance with the commitments made in an allied or coalition framework.

Key words: security, surveillance, mines, blockade, Ukraine

9. PROVOCĂRI ȘI OPORTUNITĂȚI ECONOMICE ÎN DOMENIUL MARITIM ÎN URMA INTERVENȚIEI RUSIEI ÎN UCRAINA-Autor: Alexandru URSU

Abstract: În cadrul acestui articol, care se adresează atât celor interesați de evoluția actualului mediu de securitate în care ne aflăm, cât și specialiștilor în domeniu care își pot aduce aportul la îmbunătățirea securității naționale, atât din punct de vedere maritim cât și economic/ alimentar, mi-am propus să realizez o analiză a influenței asupra securității economice pe care le are intervenția Federației Ruse în Ucraina asupra României și asupra domeniului maritim din țata noastră. De asemenea am intenționat să scot în evidență interesele pe care ar trebui să le urmărească România ca urmare a desfășurării acestui conflict, să identific și să formulez concluzii care pot reprezenta repere în abordarea din punctul de vedere maritim al economiei proprii pe termen scurt și mediu și care ar putea avea ca finalitate valorificarea oportunităților pe care actualul context geopolitic ni le oferă. Am trasat astfel posibile direcții de acțiune care dacă vor fi urmate, în final se pot transpune, pe lângă obținerea unei contribuții în mod eficace la securitatea națională și în dezvoltarea statutului de putere maritimă și economică a României.

Cuvinte cheie: maritim, naval, economic, Rusia, Ucraina, implicații, intervenție.

10. CONSECINȚE ALE CONFLICTULUI RUSO-UCRAINEAN ÎN MAREA NEAGRĂ ȘI MAREA AZOV-Autor:SORIN PRICOP

ABSTRACT

Demersul de față propune identificarea unor consecințe în domeniul naval ale conflictului ruso-ucrainean, care se pot constitui pe termen mediu și lung în riscuri și/sau amenințări la adresa securității României și a celorlate state NATO. Pentru aceasta au fost studiate unele aspecte ce țin de domeniul naval care au fost prezentate în mediul on-line de autorități publice din România, de presa națională și de cea internațională. Metodele de cercetare care se întâlnesc în prezenta lucrare sunt specifice domeniului științelor militare: observarea domeniului, descrierea faptelor, analiza și formularea unor aprecieri. Acest articol se adresează în mod deosebit specialiștilor din cadrul Forțelor Navale române (fie militari activi, fie în retragere sau în rezervă) și celor interesați de analiza domeniului naval.

KEYWORDS: Flota rusă a Mării Negre, conflict ruso-ucrainean, consecințe, Marea Azov, lac rusesc.

11. PARTICULARITĂȚI SPECIFICE ACȚIUNILOR TACTICE  ÎN SPAȚIUL MARITIM DIN PROXIMITATEA LITORALULUI-Autor: dr.ing.  Valentin – Marian TOMA

Abstract: În acest articol mi-am propus să analizez unele particularități specifice luptei în spațiul maritim din proximitatea litoralului, particularități ce se regăsesc și în coflictul din partea de nord a Mării Negre  dintre Federația Rusă și Ucraina. În acțiunile tactice navale specifice luptei la litoral apar o serie de provocări generate de mediul înconjurător (mărimea zonei de opreații, adâncimea raioanelor din apropierea litoralului, configurația coastei, traficul maritim) precum și de modul de acțiune al inamicului. Sistemele moderne de lansare rachete folosite pentru apărarea costieră, vehiculele autonome fără pilot, sistemele de bruiaj de la litoral, navele rapide de suprafață purtătoare de rachete, barajele de mine marine, aviația de vânătoare-bombardament și submarinele reprezintă amenințări imediate și continue împotriva navelor de suprafață inamice. Se cunoște faptul că cele mai multe operații navale au avut loc apropierea litoralului, ceea ce a determinat de cele mai multe ori implicarea tuturor categoriilor de forțe într-un efort întrunit de răspuns pentru apărarea căilor de comunicații maritime. Am stabilit ca ipoteză de cercetare faptul că forțele navale prin acțiunile tactice specifice rămân principalul instrument de răspuns  în cazul unei amenințări dinspre mare. Obiectivul principal al acestui articol este de a scoate în evidență necesitatea dezvoltării continue a unor capabilități ce pot raspunde în timp scurt și eficient amenitărilor mediului de securitate în spațiul maritim din proximitatea litoralului.

Cuvinte cheie: mediu de securitate, zona de operații, vehicule autonome fără pilot, mine marine, acțiuni tactice navale, aviație de vânătoare bombardament, sisteme de bruiaj, căi de comunicaţii.

12. DEFINIȚII ALE CENTRULUI DE GREUTATE – ÎNTRE EVOLUȚIE ȘI INTERPRETARE– Autor: Cristian ABAIANIŢI

Abstract

Complexitatea şi importanţa a ceea ce înseamnă centru de greutate se reflectă în calitatea pregătirii şi înţelegerii fenomenelor ce descriu conflictele armate caracterizate de o continuă schimbare datorită evoluţiei scenei geostrategice. Deși este dezbătut și statuat continuu, rolul exercitat de acesta se răsfrânge asupra efortului unei campanii sau operații de îndeplinire a obiectivelor necesare realizării stării finale dorite.  În articolul de faţă vom aduce în atenţie câteva definiții ale centrului de greutate așa cum au fost ele menționate atât în literatura de specialiate cât și în doctrinele militare, precum și interpretări ale acestor definiții în ceea ce privește corelarea cu efectele pe care le poate avea existența sau neexistența unui centru de greutate.

Cuvinte cheie: centru de greutate, schwerpunkt, puncte tari/slabe, capabilităţi critice, cerinţe critice, vulnerabilităţi critice.