Clubul Amiralilor- Forumul Securității Maritime
CONFERINȚA “DINAMICA ȘI COMPLEXITATEA SECURITĂȚII MARITIME A ROMÂNIEI”
Abstract lucrari stiintifice-Panel 2
Panel II
Are România nevoie de un concept al Securității Maritime la nivel național? Autor: Cam. fl. (Rtg.) dr. Ion CUSTURĂ
Abstract: My article intends to highlight the importance of adopting such a document at the highest national levels, which can launch one more time in our history the national intrests related to maritime and riverine domains and can issue appropriate plans to gain the advantage of exploiting the ”golden eggs hen” offered by Black Sea, Danube river and world ocean access. This can give the opportunity of a huge development of all activities related to maritime and riverine domains contributing to an important maritime and riverine domains resilience of a lot of economic national branches, starting with maritime trade, maritime and riverine infrastructure, naval shipyards building new merchant and military fleets, and so on. In spite of many approaches related to Maritime Security concept especially those issued by”big maritime actors” with big intrests in maritime domains, and no consent in adopting a common definition, we should be inspired by their achievements in this regard and adjust properly their findings to our national interests and realities issueing our own concept. The concept has many ties with other so far well accepted concepts such as National Security, Human Security, Marine Environment, Sea Power, Maritime Strategy, Marine Safety, Blue Economy, Resilience. Looking to this new geostrategic and geopolitical situation in the Black Sea Region, given to the Russian- Ukrainian war, it is obviously that we should take into account all the consecvencies and lessons learned from this war and a possible aggression of Russia against us, even we are part of powerful organizations as NATO and UE. Definig the concept from a romanian perspective and identifying its components and connections is the main goal of our Maritime Security Forum.
Keywords: Maritime Security, Maritime/ Riverine National Intrests, Maritime/ Riverine Domains Resilience, Merchant and Military Fleets, Black Sea Region, Russian- Ukrainian War, Maritime Security Forum.
Rezumat: Articolul meu intenționează să scoată în evidență importanța adoptării unui astfel de document la cele mai înalte niveluri naționale, care pot lansa încă odată în istoria noastră însemnătatea intereselor naționale legate de domeniul maritim și fluvial și care poate genera planuri adecvate pentru a exploata această adevărată ”găină cu ouăle de aur” oferită de Marea Neagră, fluviul Dunărea și accesul la oceanul planetar. Aceasta ar putea oferi posibilitatea unei dezvoltări imense a tuturor activităților legate de domeniul maritim și fluvial, contribuind la o reziliență deosebită a acestui domeniu și a ramurilor economice naționale, incepând cu comerțul maritim, infrastructura maritimă și fluvială, construcțiile în șantierele navale a noilor flote comerciale și militare etc. În ciuda faptului că există mai multe abordări, mai ales cele ale ”marilor actori”cu interese deosebite în domeniul maritim” referitoare la conceptul de Securitate Maritimă, fără să existe consens în adoptarea unei definiții comune a acesteia, noi putem să ne inspirăm din aceste abordări și să le utilizăm adecvat la interesele și realitățile noastre naționale pentru a adopta propriul nostru concept. Acest concept are multe legături cu alte concepte accepate până acum cum ar fi Securitatea Națională, Securitatea Individuală, Mediul Marin, Puterea Maritimă, Strategia Maritimă, Siguranța Maritimă, ”Economia Albastră”, Reziliența. Având în vedere această nouă situație geopolitică și geostrategică din Regiunea Mării Negre generată de războiul ruso- ucrainian, este evident că va trebui să luăm în considerație toate consecințele și învățămintele trase din acest război precum și o posibilă agresiune a Rusiei împotriva noastră, chiar dacă facem parte din cele două puternice organizații NATO și UE. Definirea conceptului din perspectiva românească și identifcarea componentelor și conexiunilor acestuia constituie principalul obiectiv al Forumului Securității Maritime.
Cuvinte Cheie: Securitate Maritimă, Interese Naționale Maritime/ Fluviale, Reziliența Domeniului Maritim/ Fluvial, Flota Comercială și Miltară, Regiunea Mării Negre, Răzoiul Rusiei cu Ucraina, Forumul Securității Maritime.
2. INFLUENȚA SITUAȚIILOR DE CRIZĂ ASUPRA TRANSPORTULUI DE MĂRFURI ȘI ACTIVITĂȚII PORTUARE. Autori: Conf.dr.ing. Alexandru COTORCEA, Conf.dr.ing. Filip NISTOR, Prof.dr.ing. Florin NICOLAE
Abstract: Transportul de mărfuri joacă un rol foarte important în logistica globală și în economiile naționale. În acest context, apariția unor factori de influență precum crize economice, crize sanitare sau conflicte armate poate conduce la dezechilibre majore la nivel regional sau chiar mondial. Lucrarea de față tratează influența unor astfel de situații de criză asupra traficului de mărfuri și activității portuare din zona Constanței. Astfel, portul Constanța, care beneficiază de o poziționare geografică avantajoasă, fiind situat pe coridorul de transport pan-european Rin-Dunăre, poate juca un rol major in cadrul rețelei europene de transport intermodal și poate beneficia de o dezvoltare accelerată în contextul necesității impuse de diferite situații de criză. Analiza ia în considerare impactul crizei economice din 2008 asupra cererii de transport maritim și dezechilibrele comerciale create, efectele pandemiei Covid-19 asupra portului Constanța, dar și porturilor europene, precum și impactul, provocările și oportunitățile generate de conflictele armate din vecinătatea României din punct de vedere al tranzitului de mărfuri.
Key words: situații de criză, activități portuare, transport de mărfuri.
3. TENDINȚE PRIVIND PREGĂTIREA OFIȚERILOR DE MARINĂ CIVILĂ. Autori: Conf.univ.dr.ing. NISTOR Filip, Conf.univ.dr.ing. POPA Adrian
Abstract: Transportul mondial se confruntă cu schimbări importante de cel puțin trei decenii, pe măsură ce se adaptează la Industria 4.0 și trebuie să facă o tranziție rapidă la combustibili cu emisii reduse de carbon. Pentru industria maritimă, Industria 4.0 reprezintă combinația noilor tehnologii digitale cu automatizarea operațională și dezvoltarea navelor autonome în viitor. Aspecte precum emisiile de dioxid de carbon și sulf, combustibilii alternativi și reciclarea navelor contribuie la dimensiunea maritimă a Pactul Ecologic European (European Green Deal) și sprijină economia albastră. Luând în considerare toate aceste aspecte, este probabil să se schimbe semnificativ rolul, abilitățile și competențele necesare personalului navigant și chiar locul de muncă. Natura muncii la bordul navei se va modifica, accentul fiind pus pe personal multi-calificat pregătit pentru a face intervenții la bordul navei sau în porturi. Lucrarea prezintă tendințele privind pregătirea ofițerilor de marină civilă luând în considerare dinamica schimbărilor care au loc în transportul maritim. Învățământul de marină are un rol definitoriu în corelarea pregătirii viitorilor ofițeri de marină cu noile cerințe de pe piața muncii.
Cuvinte cheie: personal navigant, transport maritim, învățământ de marină.
4.SECURITATEA MARITIMA VULNERALITATI RISCURI AMENINTARI LA ADRESA SECURITATII MARITIME SI PORTUARE. Autori: Dr. ZAVERGIU Nicolae, Andrei-Pavel VIZITIU
Abstract: Ameninţările la adresa securităţii maritime au la bază pe lângă criminalitatea transfrontalieră și acele infracţiuni specifice mediului maritim, cum ar fi: pirateria maritimă şi jaful armat pe mare, traficul de migranţi, traficul de droguri sau de arme, contrabanda şi terorism, pe mare şi în porturi care acţionează împotriva navelor, echipajului, pasagerilor sau mărfurilor, împotriva instalaţiilor portuare ori a infrastructurii maritime, inclusiv atacurile cibernetice.
5. ȘCOALA COPIILOR DE MARINĂ ȘI CONDUCĂTORII ACESTEIA–(1881-1939). Autor:Prof.dr. Adrian ILIE
Abstract: The beginning of naval education in Romania is linked to the establishment, in Galati, of the Naval Children’s School, an institution intended to prepare the country’s future sailors. In 1881, on October 3, by High Decree no. 2,408, this school was born, which received students between the ages of 12 and 15, with three years of schooling. The school initially trained only soldiers with lower ranks (corporals, sergeants, non-commissioned officers). Until 1904, it will carry out its activity in this form, and later it will transform into the Naval School of Military and Specialty Foremen. Its first commander was captain Ilie Irimescu, who, according to the provisions of High Decree no. 2408 of October 3, 1881, which approved its establishment, equivalent to the lower high school (gymnasium), was also a teacher of Seamanship and Helmsmanship, and the sub-director, Captain Emanoil Koslinski. Among the first staff of the School we can mention Major Mihail Drăghicescu, who became commander of the School and professor of Navigation, Water Science, Astronomy, Seamanship, Nomenclature and Infantry. Based on Decree no. 2213 of May 14, 1920, on June 13, 1920, the Maritime Institute was established in Constanța, which included, as its first stage, along with the School of Specialty Instructors and the School of Naval Officers, the School of Naval Children, with the duration of three years. The Naval Children’s School, the first level of the Maritime Institute, operated until 1928. The Maritime Institute had three levels: the Naval Children’s School (three years), the Special Instructors’ School (one year) and the Naval Foremen and Sub-Foremen School ( 3 years).
Keywords: Naval Children’s School, Mate and Helmsmanship, Navigation, Maritime Institute, cadets
JEL classification: B
6.SPAȚIUL – COMPONENTĂ CRITICĂ PENTRU GARANTAREA DEZVOLTĂRII ECONOMICE, A INTERESELOR STRATEGICE ȘI SECURITĂȚII. Autor: Ionel NEDELCU – Agenția Spațială Română (ROSA)
Abstract: În mediul socio-economic și politic construit astăzi la nivelul Uniunii Europene (UE), spațiul reprezintă o componentă critică pentru garantarea dezvoltării economice, a intereselor strategice și securității. O gamă largă de activități depinde asigurarea unui acces permanent și susținut la spațiu în condițiile asigurării rezilienței atât în spațiu cat și pentru pregătirea accesului la spațiu. Chiar dacă progresele realizate în ultimii ani sunt semnificative, accesul UE la spațiu nu este în totalitate garantat, în principal datorită competiției tot mai acerbe dintre marile puteri, competiție ce poate duce la tensiuni a căror escaladare poate avea consecințe dintre cele mai nefericite. Intensificarea activităților, creșterea traficului în spațiu și a cantităților de reziduuri conduce la creșterea semnificativa a riscului de coliziune și o degradare a serviciilor astfel construite.
7. STRATEGIA MARITIMĂ A UNIUNII EUROPENE–STUDIU DE CAZ –OPERAȚIA IRINI. Autor: Daniel GHEORMA
Abstract: Acest articol analizează directiile de acțiune ale Strategiei maritime a Uniunii Europene care se regăsesc în operația de interdicție maritimă Irini, elemente cheie ale înțelegerii nivelului de ambiție și intereselor promovate de această organizație în sprijinul asigurării securității maritime euroatlantice. Articolul se adreseaza specialiștilor din cadrul Forțelor Navale Române, masteranzilor, studenților si celor care sunt preocupați de domeniul doctrinar, reprezentând o direcție de cercetare privind strategia maritimă a României. În conținutul articolului subliniez aspecte privitoare la descurajarea amenințărilor, asigurarea apărării colective, managementul crizelor și securitatea maritimă, respectiv managementul riscului, prevenirea conflictelor și răspunsul la crize, ceea ce evidențiază viziuni strategice din punctul de vedere al asigurării securității maritime euroatlantice și internationale. Am remarcat că orientarea UE este spre cooperare maritimă regională în scopul dezvoltării comunităților regionale de securitate la nivelul principalelor bazine maritime euroatlantice și reprezintă centrul de greutate al procesului de eficientizare a securității maritime euroatlantice și internaționale fructificând oportunitățile și vulnerabilitățile fiecărui bazin maritim în parte.
Cuvinte-cheie: securitate maritimă euroatlantică; strategii de securitate maritimă; cooperare regională.
8. CONSIDERAȚII PRIVIND MENTENANȚA ȘI MODERNIZAREA NAVELOR MARINEI ROMANE. Autor: Ing. Vlad-Nicu ZAHARIEA
ABSTRACT: Scopul acestei cercetări este de a realiza o analiză a potențialului industriei naționale de apărare și a industriei maritime de a executa în condițiile de securitate actuale mentenanța și modernizarea navelor marinei române. În acest sens pentru fundamentarea cercetării elementului ales, propun o analiza succintă a capabilităților naționale referitoare la dotarea navelor cu echipamente navale și armament modern, repararea platformelor pentru prelungirea resursei și asigurarea mentenanței acestora pe toată durata ciclului de viață. Pornind de la elementele analizate se pot identifica soluții și măsuri aplicabile pentru îmbunătățirea procesului de realizarea a mentenanței și modernizării navelor la nivel național prin reducerea dependenței de actorii internaționali.
CUVINTE CHEIE: mentenanță. modernizare, nave
9. Strategii de internaționalizare a învățământului militar de marină – componentă a diplomației militare. Autori: Conf.univ. dr. Cătălin Popa, Ing. Marius Cucu
Abstract: Relațiile internaționale militare sunt determinate în mod complex atât de cadrul strategic și politic de cooperare, cât și de dinamica relațiilor diplomatice în contextul volatil geostrategic și geopolitic, cu relevanță și impact la nivel regional, european și trans-atlantic. În cadrul de cooperare militară la nivelul Uniunii Europene și NATO, componenta educațională are un rol important, fiind un vector relevant pentru procesul de armonizare a standardelor de instruire a personalului militar, în toate dimensiunile sale: competențe, abilități și autonomie profesională, care să conducă la integrarea conceptuală și operațională a acțiunilor comune în domeniul apărării. În acest context, lucrarea de față își propune să disemineze metodele și instrumentele cele mai eficiente prin care instituțiile de învățământ militar superior pot contribui la promovarea politicilor de cooperare militară internațională, în mod direct, prin stimularea procesului academic de internaționalizare, extrem de benefic pentru promovarea standardelor superioare în pregătirea armonizată a personalului militar, în pas cu cerințele tehnice, tehnologice și operaționale la nivel european și internațional.
Key words: internaționalizare, învățământ supoerior, relații internaționale, diplomație militară
10. MAREA NEAGRĂ ÎN PLANIFICAREA STRATEGICĂ GERMANĂ A CAMPANIEI DIN EST (1941-1944). PERSPECTIVE ASUPRA RĂZBOIULUI DE COALIȚIE. Autor: dr. Dan-Dragoș SICHIGEA
Abstract: În cadrul pregătirilor Campaniei din Est, din anul 1941, Marea Neagră a jucat un rol periferic în viziunea planificatorilor Wehrmacht-ului. Pe de-o parte, contradicțiile care au afectat comandamentul german la cel mai înalt nivel au contribuit la subestimarea rolului jucat de transporturile maritime pe flancul sudic. Pe de altă parte, ei au supraestimat capacitatea forțelor terestre de a ocupa litoralul mării și implicit toate bazele importante ale viitorului adversar, făcând astfel irelevantă necesitatea unei flote a Axei în Marea Neagră. Studiul de față analizează în primul rând viziunea planificatorilor germani pentru flancul sudic, așa cum reiese ea din documentele oficiale. De asemenea, se impun unele aprecieri asupra consecințelor deciziilor luate în 1941.Cuvinte cheie: Germania, România, război naval, Marea Neagră, cel de Al Doilea Război Mondial
11. Modele de inteligență artificială pentru supravegherea automată a traficului naval: studiu de caz pentru Marea Neagră / ZEE România. Autor: Alexandru POHONȚU
Rezumat: Serviciile de supraveghere și coordonare ale traficului maritim joacă un rol esențial în gestionarea securității și siguranței domeniului naval, datorită operațiunilor lor împotriva amenințărilor, a activităților ilegale sau a analizei pentru prevenirea coliziunilor pe mare. Cu toate că sistemele moderne de supraveghere maritimă pot integra mai multe tipuri de date, producând astfel cantități masive de informații, deciziile de gestionare ale traficului maritim sunt luate, în majoritatea cazurilor, exclusiv pe baza expertizei umane. Operatorii care urmăresc mișcările navelor se confruntă cu o sarcină extrem de solicitantă, cea de a monitoriza marea deschisă și porturile, pentru a detecta comportamente suspecte și situații critice. Astăzi, cu ajutorul tehnologiei, analiza experților poate fi informată și amplificată de sisteme informatice inteligente. Astfel se poate realiza o eliminare a informațiilor incomplete, inexacte sau părtinitoare, iar operatorilor li se pot trasa sarcini mai complexe de analiză, care să se bazeze în principal pe capacitatea lor de a observa și de a raționa. Scopul acestei lucrări este cel de a trece in revistă principalele metode de inteligență artificială ce pot fi folosite pentru detectarea automată a anomaliilor traficului naval. Astfel, este prezentat și un studiu asupra activităților deviante ce au fost observate prin colectarea de mesaje NMEA-AIS din Marea Neagră, și prin folosirea unor modele inteligente de descoperire a unor situații precum: activitățile AIS ascunse, întâlnirile pe mare, situațiile de derivă, deviații ale drumului navelor, pescuitul ilegal, operațiunile de cercetare și offshore, etc.
Cuvinte cheie: inteligență artificială, supraveghere maritimă, Marea Neagră
12. CONSIDERAȚII PRIVIND PREDICȚIA AFUNDĂRII/ ÎNGROPĂRII MINELOR MARINE. Autori: CSIII dr. Petrică POPOV, Ing. Nina-Camelia SANDU
Rezumat: Progresele realizate în domeniul cercetării și caracterizării zonelor de coastă din punct de vedere hidrografic, oceanografic, topogeodezic și meteorologic, pot contribui la îmbunătățirea modelelor referitoare la mecanismele specifice proceselor complexe de afundare/îngropare a obiectelor marine submerse, și în mod particular a minelor marine. Aceste modele sunt instrumente esențiale pentru desfășurarea operațiunilor navale, deoarece pot fi utilizate pentru a prognoza variabilitatea parametrilor oceanografici din zona de coastă care au un impact deosebit asupra activităților de lupta contra minelor(MCM – mine countermeasures), cu posibilitatea de procesare a unor volume mari de date și furnizarea acestora ca parametrii utili, pentru planificarea MCM și luarea deciziilor. Odată cu utilizarea unor seturi de date oceanografice complexe, este esențial ca operatorii MCM să beneficieze de o pregătire avansată care să le permită înțelegerea proceselor specifice mediului marin, prin utilizarea unor metode și instrumente specifice procesării datelor oceanografice. Din această perspectivă, trebuie ținut cont de faptul că, minele marine oferă un mare avantaj, permițând controlul zonelor operaționale din apropierea țărmului prin canalizarea, blocarea, devierea, perturbarea sau întârzierea forțelor adverse, împiedicându-le astfel să-și atingă obiectivele. Minele pot de asemenea, să pericliteze fluxul constant al bunurilor, echipamentelor și combustibililor necesari pentru a susține operațiunile forțelor aeriene și terestre de pe uscat.
Cuvinte cheie:lupta contra minelor, efecte factori mediu marin, îngroparea minelor,modele de predicție
13. INFANTERIA MARINĂ ÎNTRE OPȚIUNE ȘI NECESITATE ÎN CONCEPTUL ARMATA 2040. Autor: Elvis HUIAN
ABSTRACT : Complexitatea geopolitică mondială și conflictele militare în diferite regiuni ale lumii, inclusiv în cel european, au schimbat modul de angajare a capabilităților militare și a modului de ducere a luptei armate. Apariția mediilor cyber și spațiu au complicat geometria câmpului de luptă și totodată procesul de luare a deciziilor de către liderii politico-militari. Infanteria marină, prin modernizarea capabilităților existente, accelerarea programelor de înzestrare și adoptarea unor concepte noi de ducere a luptei se poate constitui în forța de reacție rapidă indispensabilă angajării în luptă în medii complicate sau contestate de potențiali agresori. Scopul lucrării este să aducă în atenție necesitatea transformării infanteriei marine dintr-o capabilitate pur defensivă, cu rol în apărarea zonei de coastă a României într-o capabilitate modernă, care să răspundă mult mai bine provocărilor de securitate, mai ales în contextul actual al războiului dintre Rusia și Ucraina.
14. ÎNVĂȚĂMÂNTUL MILITAR DE MARINĂ ÎN PERSPECTIVĂ EUROPEANĂ. Autori: Prof. dr. Mihaela ENE, Patrick-Ionuț OTTI
Abstract: Lucrarea de față abordează o temă actuală și încă insuficient investigată până în prezent, care ar putea să îi intereseze atât pe tineri cât și pe adulți, studenți ai universităților militare din România și profesori deopotrivă, și anume care sunt tendințele actuale ale învățământului de marină și care sunt perspectivele acestuia. Mai exact, prezenta lucrare investighează învățămîntul militar de marină din România, punând sub lupă educația maritimă, scopul, obiectivele și tendințele acesteia pe plan național și pe plan mondial. Totodată, lucrarea va contribui și la conturarea profilului ofițerului militar naval din viitor, care se va integra cu succes în marina militară europeană și mondială. În vedere îndeplinirii acestor două obiective majore, această lucrare a urmărit și îndeplinirea unor obiective specifice în fiecare subcapitol, care ar putea fi clasificate drept teoretice. În vederea unei abordări pertinente a învățământului de marină, s-au folosit metode de cercetare preponderent calitative, care s-au bazat pe articole și cărți de specialitate, în limba română și în limba engleză. Totodată, în cadrul acestei cercetări, s-a folosit și o analiză comparativă a materialelor bibliografice, cu scopul de a identifica posibile modele ale ofițerului în marina militară europeană din viitor. Prin faptul că lucrarea de față analizează tendințele învățământului militar de marină și conturează un profil al ofițerului european ideal, aceasta va fi una de referință pentru viitorii ofițeri ai Forțelelor Navale din România.
Key words: învătământ de marină, educație militară, educație maritimă, tendințe, perspectiva europeană, ofițer naval
15. RĂZBOIUL DIN UCRAINA – PARALELE ȘI PREDICȚII PENTRU CRIZA DIN REPUBLICA CHINEZĂ (TAIWAN). Autor: Sorin COADA
ABSTRACT: În ultimii 30 de ani, după căderea Cortinei de Fier, se poate observa că în proximitatea granițelor
României conflictele militare nu au întârziat să apară. Începând cu războaiele din Balcani din anii ‘90 și
sfârșind cu cel mai recent desfășurat pe frontul de est, România a fost implicată într-un anumit nivel, fie prin
alianța din care face parte, fie prin natura relației de vecinătate cu țările aflate în conflict. Astfel, sunt multe
elemente de asimilat și concluzii de tras din aceste conflicte în vederea pregătirii și gestionării unor astfel de
situații la nivel național, în eventualitatea în care aceste vor apărea pe teritoriu românesc.
Întrucât consider că cele menționate anterior se pot aplica României, aș dori să evadez din zona
pontică și să abordez o altă problematică de actualitate, poziționată, de această dată, pe alt meridian, în
arealul Oceanului Pacific, respectiv Mării Chinei de Sud, unde se pot aplica învățămintele și concluziile din cel
mai recent conflict în desfășurare, respectiv conflictul din Ucraina.
Prin intermediul acestui paliativ doresc să evidențiez și să aduc în atenția personalului militar și nu
numai necesitatea abordării acestei problematici la nivel național, având în vedere potențialul mare de
dezvoltare a situațiilor de criză la nivel regional și eventuala gestionare a unor astfel de situații.
CUVINTE CHEIE: conflict, invazie, Taiwan.
16. PREGĂTIREA MARINĂREASCĂ ÎNTRE TRADIȚIE ȘI NEVOIE DE INSTRUIRE. Autori: S.L.univ.dr.ing. CRISTEA Ovidiu, Conf.univ.dr.ing. BURLACU Paul
Abstract: Evenimentele recente dintre Ucraina și Rusia arată încă o dată lumii întregi că pacea nu este veșnică și că statele trebuie să aibă armate instruite la nivel național și aliat. Războiul s-a modificat și se va modifica continuu, ceea ce va duce la modificarea modului de instruire a personalului. În contextul în care toate sistemele tind să devină automatizate, chiar autonome pentru diferite misiuni, ne revine sarcina de a cerceta cât anume din vechile obiective de instruire se mai pot păstra pentru viitor. Articolul tratează problematica evoluției pregătirii marinărești pentru studenții ANMB – viitori ofițeri de marină militară. Se prezintă stadiul actual al pregătirii marinărești pentru studenții militari și direcții de viitor posibile, astfel încât să rămânem la un nivel de instruire aliniat cu partenerii NATO dar și cu cerințele amenințărilor actuale și de viitor.
Cuvinte cheie:
Învățământ superior, pregătire marinărească, aliniere, tradiție;
17. DIGITALIZAREA INFRASTRUCTURII DIDACTICE ȘI DE CERCETARE A ACADEMIEI NAVALE “MIRCEA CEL BĂTRÂN” – PROCES IMPERATIV ÎN IMPLEMENTAREA CONCEPȚIEI MODERNIZĂRII ȘI DEZVOLTĂRII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI MILITAR DE MARINĂ ÎN PERIOADA 2021-2026 ȘI ÎN PERSPECTIVĂ PÂNĂ ÎN ANUL 2030. Autori: Conf.univ.dr.ing. ATODIRESEI Dinu, Conf.univ.dr.ing. TOMA Alecu, Conf.univ.dr.ing. BURLACU Paul
Abstract: Având în vedere obiectivele generale și direcțiile de acțiune stabilite în cadrul Concepției modernizării și dezvoltării învățământului în perioada 2021-2026 și în perspectivă până în anul 2030, la nivel instituțional au fost identificate nevoile de modernizare a infrastructurii digitale care să asigure condițiile necesare învățării prin simulare și digitalizării procesului de învățământ. Aceste demersuri au fost materializate prin depunerea proiectului „Digitalizarea infrastructurii didactice și de cercetare a Academiei Navale “Mircea cel Bătrân” (DigiANMB)”, cod F-PNRR-GDU-1-2022-0039, în cadrul PNRR, componenta C15 – Educatie, Măsura de investitii – “Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului” si acceptarea acestuia spre finantare cu un punctaj de 92,5 p. Soluția propusă este una integrată și optimizată ce reuneşte patru niveluri de dezvoltare (1. Infrastructura educațională și digitală centralizată la nivel ANMB; 2. Competențe și infrastructură didactică și de cercetare pe programe de studii de licență și de masterat; 3. Pregătire personal didactic și de cercetare și didactic auxiliar în domeniul competențelor digitale; 4. Pregătire studenți din ciclurile de licență și master în domeniul competențelor digitale)
Key words: digitalizare,învățământ, cercetare, infrastructură, concepție modernizare
18. INSTRUIREA PRIN SIMULARE NIVEL JOINT. CAZUL EXERCIȚIULUI “MILLENNIUM CHALLENGE 2002“
AL FORȚELOR ARMATE SUA. Autor: Mugurel POPA
ABSTRACT: Simulation training exercises, war games, experiments, bring remarkable benefits to the armed forces, if the databases are faithfully, realistically built and tested, the conditions for conducting the exercises, as little as possible affected by the real situation in the field (area of operations – unaltered at the tactical/operational level) and the belligerents are allowed to act freely (but according to the rules of armed conflict and the special conditions in the Area of Operations). Through simulation exercises, concepts can be tested, vulnerabilities or opportunities can be identified that can be put into practice, exploited in order to obtain favorable, valid courses of action. The Millennium Challenge 2002 experiment was a major wargaming exercise conducted by the United States military in mid-2002. The experiment involved both LIVE exercises and computer simulations and was meant to be a test of future military transformation – a transition to new technologies that enable network-centric warfare and provide more effective command and control of current weapons and tactics and future. The simulated combatants were the United States, called “Blue,” and a fictitious Persian Gulf state, called “Red,” often characterized as Iran or Iraq. In the first phase of the conduct of this exercise, only 2 days after its start, by using an asymmetric strategy, in particular using outdated methods of evading the sophisticated surveillance network of the “Blue” and old but creative tactical methods of combat used with skill to opponent, “Red” destroyed no less than 16 warships including an aircraft carrier, the equivalent success in a real conflict would have led to the death of over 20,000 soldiers. Although the exercise took place with a series of constraints and limitations that could affect the quality of the simulation results, such a defeat shocked the military community in particular, the results of the exercise being classified for the next 10 years. It should be mentioned that the exercise took place only 1 year after the attacks on the USA known as 9/11. Thus, after 10 years, upon declassification, it turned out that the exercise was resumed, modified, with both sides being ordered to follow predetermined action plans. The rule changes after the restart led to accusations that the war game had turned from an honest, open and free-play test of US war-fighting capabilities into a rigid, artificially rigged exercise designed to gamble on victory overwhelming the US, thus wasting approximately $250M – the most expensive simulation exercise in the history of the US military. Consequently, from the perspective of the present conference, the analysis of this exercise conceptually reiterates the use of simulators for training in order to refine the tactics/procedures/techniques of the Naval Forces, for the timely identification of opportunities and their use in battle, in accordance with the doctrine of own strength.
Keywords: Millennium Challenge 2002, simulation training, war games, simulators for NAVY, lessons identified.
19. S-100 – NOUL STANDARD AL ORGANIZAȚIEI HIDROGRAFICE INTERNAȚIONALE PENTRU DATE ȘI INFORMAȚII GEOSPAȚIALE MARITIME. Autor: RADIAN TRUFAȘU
Abstract: Organizația Hidrografică Internațională(OHI) este un organism consultativ interguvernamental și organizație tehnică înființată în anul 1921 pentru a sprijini siguranța navigației și pentru a contribui la protejarea mediului marin. Unul dintre rolurile sale principale este acela de a stabili și menține standarde adecvate pentru a facilita utilizarea corectă și eficientă a datelor și informațiilor hidrografice. Standardul S-100 – Modelul Universal de Date Hidrografice a fost adoptat de Organizația Hidrografică Internațională la 1 ianuarie 2010. În dezvoltarea acestui standard au fost cooptate și alte asociații, comisii și grupuri internaționale, cum ar fi: Asociația Internațională pentru Semnalizare Maritimă (IALA), Comisia Oceanografică Interguvernamentală (IOC), Grupul de Armonizare pentru Hărțile Electronice de Navigatie ale Apelor Interioare (IEHG), Comisia Tehnică Mixtă pentru Oceanografie și Meteorologie Marină, Comisia Electrotehnică Internațională și Grupul de lucru NATO pentru Informații Geospațiale Maritime (GMWG). Standardul S-100 reprezintă piatra de temelie pentru dezvoltarea în viitor a oficiilor hidrografice naționale dar și a celorlalte instituții cu responsabilități în reglementarea și managementul traficului naval.
20. AMENINTARILE HIBRIDE IN DOMENIUL MARITIM. Autor: Adrian SBARCEA
Abstract: Hybrid threats and/or risks or terrorist menace against the security of Romania and to the other NATO states require constant preparations regarding the response to these. The watchfulness for active answers / countermeasures could be created after / while there is an overall picture of the situation and a risk analysis covering all relevant aspects for European integrated border management in the civil / military domain.
KEYWORDS:Hybrid threats, analitical pillars, active answers / countermeasures, migration crises, tactical constraints, cooperation and information exchange between law enforcement agencies, Russian menace, credibility.
Clasificare Jel: Z18
“Be extremely subtle, even to the point of formlessness. Be extremely mysterious, even to the point of soundlessness. Thereby you can be the director of the opponent’s fate.” Sun Tzu, The Art of War