AUDITORIU

FORUMUL SECURITĂȚII MARITIME

în parteneriat cu Forțele Navale Române organizează în perioada 25-26 septembrie 2025

CONFERINȚA “Modelarea noii posturi de apărare și descurajare a României, NATO și UE la Marea Neagră: Consolidarea Flancului Estic Maritim în fața amenințărilor asimetrice și sub-convenționale”

PROGRAMUL CONFERINTEI

“Modelarea noii posturi de apărare și descurajare a României, NATO și UE la Marea Neagră: Consolidarea Flancului Estic Maritim în fața amenințărilor asimetrice și sub-convenționale”

Format mixt: Fizic și ONLINE – Cisco Webex Meetings

Moderatori: Am. (rtr) dr. Aurel POPA, Cam. (rtr) dr. Constantin CIOROBEA, Cam. fl. (rtr) dr. Ion CUSTURA, Cdor (rz), prof. univ. dr. Ioan CRACIUN,  Cam. fl. (rtr) lector univ. dr. Sorin LEARSCHI

Joi, 01 octombrie 2026
09.30-10.00   Primirea și înregistrarea online a participanților

10.00-10.05 
Cuvânt de deschidere Am. (rtr) dr. Aurel POPA,  Președintele FSM.

10.05-10.30

Prezentarea noilor concepte de analiza a securitatii maritime realizate de FSM

Cdor (rtr) Prof. univ. PhD.Craciun Ioan

10.30-11.45 Masa rotundă: “Modelarea noii posturi de apărare și descurajare a României, NATO și UE la Marea Neagră: Consolidarea Flancului Estic Maritim în fața amenințărilor asimetrice și sub-convenționale”

SUBIECTE POSIBILE

1. De la apărarea teritoriului la apărarea unui spațiu strategic. Marea Neagră trebuie privită ca un sistem operațional integrat: mare–litoral–spațiu aerian–infrastructură critică–Dunăre–porturi–coridoare logistice–spațiu cibernetic. Întrebarea centrală: ce înseamnă concret Flancul Estic Maritim și unde începe și unde se termină acesta?

2. Noua ecuație apărare–descurajare. Nu numai „cu ce ne apărăm?”, ci cum producem un efect credibil de descurajare. Aici putem discuta prezența aliată, apărarea aeriană și antirachetă, supravegherea maritimă, capabilitățile navale, dronele și sistemele fără pilot, protecția infrastructurii critice și capacitatea de reacție rapidă. Se poate discuta diferența dintre descurajarea prin împiedicare și descurajarea prin pedepsire și care combinație este realistă pentru România.

3. Amenințările sub pragul conflictului armat. Sabotaj, operațiuni hibride, incidente asupra infrastructurii submarine, mine marine, bruiaj GPS/GNSS, atacuri cibernetice, drone, dezinformare, instrumentalizarea actorilor comerciali sau civili, incidente aparent „accidentale”. Problema strategică devine: cum descurajezi un adversar care operează deliberat sub pragul care ar declanșa un răspuns militar clasic?

4. Zona gri și problema atribuirii. Descurajarea presupune identificarea autorului. În mediul maritim, atribuirea poate fi dificilă. Ar merita discutate mecanismele de Maritime Domain Awareness, intelligence sharing, senzori, sateliți, drone și integrarea informațiilor civile și militare. O formulă puternică pentru discuție ar fi: „fără atribuire credibilă nu există descurajare credibilă.”

5. România ca actor de primă linie, nu doar stat de frontieră. Ce rol strategic trebuie să își asume România? Furnizor regional de securitate? Hub logistic NATO? Nod pentru supravegherea Mării Negre? Protector al gurilor Dunării și al infrastructurii energetice offshore?

6. NATO–UE: complementaritate operațională. NATO are rolul central în apărarea colectivă, dar multe vulnerabilități sub-convenționale țin de competențe unde UE și autoritățile civile sunt esențiale: infrastructură critică, energie, transport, reziliență, securitate cibernetică, sancțiuni, protecția frontierelor. Întrebarea utilă: cine răspunde, cu ce instrument și în ce moment al escaladării?

7. Dimensiunea regională. România nu poate construi singură o postură maritimă. Trebuie analizată geometria România–Bulgaria–Turcia, conexiunea cu Ucraina și Republica Moldova și legătura Mării Negre cu Mediterana de Est, Balcanii și Flancul Estic NATO. Convenția de la Montreux rămâne aici un parametru strategic important.

8. Protecția infrastructurii critice maritime. Portul Constanța, terminalele energetice, conductele, cablurile submarine, platformele offshore și infrastructura Dunării trebuie tratate ca parte a posturii de apărare. Se poate pune întrebarea: cine protejează infrastructura privată cu relevanță strategică și cum se organizează cooperarea militar–civil–privat?

9. Lecțiile războiului din Ucraina. Marea Neagră a demonstrat că superioritatea navală nu mai depinde exclusiv de flote convenționale. Dronele maritime și aeriene, rachetele de coastă, ISR, războiul electronic și sistemele distribuite pot modifica raportul de forțe. Pentru România, problema devine ce structură de forțe este adecvată războiului maritim al următorilor 10–15 ani, nu celui din trecut.

10. Reziliența societală și economică. O postură de descurajare nu este exclusiv militară. Continuitatea porturilor, navigației comerciale, energiei, comunicațiilor și administrației în condiții de criză contribuie direct la descurajare. Adversarul trebuie să știe că perturbarea sistemului nu produce efectul strategic urmărit.

Intrebarea majoră a mesei rotunde:Cum poate România, împreună cu NATO și UE, să construiască la Marea Neagră o postură capabilă nu doar să răspundă unei agresiuni, ci să identifice, atribuie și descurajeze acțiunile ostile înainte ca acestea să producă un fapt împlinit strategic?

Moderator: Am (rtr) dr. Aurel Popa

Keynote Speakers : Vasile SIMILEANU–Geopolitica, Ștefan POPESCU-Prof.univ. PhD., Gl (rz) PhD. Ștefan DĂNILĂ, Gl-maior (rtr) PhD.Dan Grecu, Radu Tudor – on line

Popescu Dorin președintele Asociației “Casa Mării Negre / Black Sea House”

11.45 – 12.00 – Pauză – se vor rula clipuri și materiale de prezentate a sponsorilor

12.00 – 13.30 –  Masa rotundă: “Apărarea Infrastructurii Maritime Critice și o posibilă Flota Hibridă a României”

SUBIECTE POSIBILE

1. Infrastructura maritimă critică drept componentă a apărării naționale. Porturi, terminale, platforme offshore, conducte, cabluri submarine, infrastructură energetică, sisteme de comunicații, șenaluri navigabile, infrastructura Dunării și facilitățile logistice trebuie privite ca un sistem strategic integrat, nu ca obiective separate. Vulnerabilitatea unei componente poate genera efecte în cascadă asupra securității naționale și regionale.

2. Ce trebuie apărat și împotriva căror amenințări? Este necesară o cartografiere dinamică a infrastructurilor și a dependențelor dintre ele. Amenințarea nu mai este exclusiv atacul militar convențional: sabotaj, drone aeriene și maritime, vehicule subacvatice fără pilot, mine, atacuri cibernetice, bruiaj, interferențe asupra comunicațiilor și navigației, acțiuni clandestine și operațiuni desfășurate în „zona gri”.

3. De la protecția obiectivelor la protecția funcțiilor critice. Nu este suficient să protejăm fizic un port, o conductă sau un cablu. Trebuie garantată continuitatea funcției strategice: energie, transport, comunicații, aprovizionare, mobilitate militară. Aceasta introduce conceptele de redundanță, recuperare rapidă și reziliență.

4. Cine apără infrastructura maritimă critică? Marina? Garda de Coastă? Poliția de Frontieră? serviciile de informații? operatorii privați? NATO? UE? Tema permite discutarea unei probleme instituționale importante: fragmentarea responsabilităților. Este necesar un mecanism permanent de coordonare civil–militar–privat și de schimb rapid de informații.

5. Conceptul unei „Flote Hibride”. Nu ar trebui înțeles doar ca o combinație de nave clasice și drone, ci ca o arhitectură distribuită de capabilități cu echipaj și fără echipaj: nave militare + platforme autonome de suprafață și subacvatice + UAV + senzori fixați sau mobili + sateliți + AI + război electronic + infrastructură civilă adaptabilă unor misiuni de securitate.

6. Flota hibridă ca multiplicator de forță. Pentru România, întrebarea relevantă este dacă o asemenea arhitectură poate permite obținerea unui efect operațional disproporționat față de cost. Sistemele autonome pot fi utilizate pentru supraveghere permanenta, detectarea minelor, protecția infrastructurilor, ISR, patrulare, avertizare timpurie și sprijin pentru navele cu echipaj.

7. Lecțiile Ucrainei și adaptarea lor la România. Războiul din Marea Neagră a arătat valoarea sistemelor maritime fără pilot și a combinației dintre senzori, informații, drone și efecte distribuite. Dar artrebui să evitam concluzia simplistă „România are nevoie de mai multe drone”. Întrebarea corectă este: ce ecosistem operațional trebuie construit pentru ca sistemele fără pilot să fie integrate într-o structură navală credibilă?

8. Componenta industrială națională. O flotă hibridă presupune și capacitate industrială: șantiere navale, producători de drone și senzori, software, AI, comunicații securizate, mentenanță și capacitatea de înlocuire rapidă a platformelor. Astfel, industria românească de apărare și industria navală devin componente ale rezilienței strategice.

9. Interoperabilitatea NATO și dimensiunea europeană. O flotă hibridă românească nu trebuie proiectată izolat. Sistemele trebuie să poată comunica și opera împreună cu structurile NATO și cu partenerii regionali. UE poate avea un rol major în protecția infrastructurilor critice, tehnologiile dual-use, cercetare, finanțare și reziliență.

10. Problema juridică și a autonomiei. Introducerea AI și a sistemelor autonome ridică probleme privind controlul uman, atribuirea responsabilității, regulile de angajare, protecția navigației civile și utilizarea sistemelor autonome în timp de pace, criză și conflict. Pentru FSM, aceasta ar putea fi o dimensiune foarte valoroasă și distinctivă.

Intrebarea majoră a mesei rotunde:Poate România transforma protecția infrastructurii maritime critice dintr-un sistem predominant reactiv într-o arhitectură anticipativă, distribuită și rezilientă, în care o Flotă Hibridă să integreze capabilități navale clasice, sisteme autonome, senzori, inteligență artificială și resurse civile?

Moderator: Cam fl (rtr) Dr. Sorin Learschi

Keynote Speakers : Cam (rz) dr Liviu Auraș COMAN, Cam (rz) dr. Alexandru Iuri COVALIOV, Cam (rz) dr. Constantin CIOROBEA, Cdor prof univ dr Lucian-Valeriu SCIPANOV – on line

13.30 – Terminarea primei zile a conferintei

13.30-15.00 Participantii participa la discutii libere in cadrul unui bufet suedez

NOTA:

13.30-14.15 Keynotes Speakers sunt invitatisa participe la discutii, comentarii si schimburi de opinii adecvate temei conferintei la care se aplica Chathan HouseRule.

Vineri 02 octombrie 2026

09.00 – 11.30 Prezentare lucrări de informare și cercetare științifică

Moderatori: Cam fl (rtr) Dr. Sorin Learschi, Cam. fl. (rtr) dr. Ion CUSTURA, cam. Dr. Corneliu BOCAI

11.30 – 11.45 – Pauză – se vor rula clipuri și materiale de prezentate a sponsorilor

11.45 – 13.30 Prezentare lucrări de informare și cercetare științifică

13.30 – 14.00  – Mesajul de încheiere al Șefului Statului Major al Forțelor Navale – vam. dr. Mihai PANAIT

14.00 – 14.15 – Încheierea conferinței. Concluzii.

Vezi abstract lucrări științifice

Formular  de participare auditoriu

Formularul se va trimite completat pana la 28 sepembrie 2026

Invitația de participare va fi trimisa participanților pe data de 30 septembrie 2026