Abstract lucrari stiintifice

INSTRUMENTE DE REALIZARE A UNUI DOMENIU MARITIM REZILIENT – Fănel RĂDULESCU Căpitan, Statul Major al Forțelor Navale Române, Ion CHIORCEA, prof. univ. dr. –  Universitatea Națională de Apărare “Carol I”

Abstract:

Într-o lume în care tensiunile și impunerea intereselor prin forță în detrimentul diplomației se reliefează din ce în ce mai pregnant atât la nivel regional, cât și la nivel global ,se impun a fi luate o serie de decizii pentru asigurarea de timpuriu a cadrului și măsurilor necesare consolidării a unor capacități și capabilități esențiale. De aceea, ca o consecință a actualelor evoluții din arealul Mării Negre, ar trebui consolidate în timpul cel mai scurt acele capabilități care asigură, concomitent cu măsuri credibile de descurajare ,anduranța, tenacitatea și reziliența întregii societăți, în fața oricăror tipuri de provocări. Aceste măsuri necesită timp, respectiv, un nivel ridicat de coordonare și colaborare interinstituțională, motiv pentru care acestea ar trebui să se regăsească deja într-un stadiu de dezvoltare ridicat la nivelul oricărui stat, înainte ca, independent de voința sa, să fie supus provocărilor și presiunilor evoluțiilor mediului de securitate. Evoluțiile și impactul războiului de la granița României, granița de est cea mai înaintată UE și NATO, nu numai că au afectat considerabil echilibrul și așa destul de  fragil care exista la nivel regional, dar au produs și reverberații repetitive, care, pe de o parte amenință stabilitatea, parcursul evolutiv și securitatea internă, iar, pe de altă parte, au avut un impact fără precedent în ultima jumătate de secol, cu precădere asupra Domeniului Maritim. Din acest motiv, va fi întotdeauna o provocare, identificarea și generarea unor instrumente care să asigure realizarea unui Domeniu Maritim adaptat să răspundă la provocările actuale, capabil, totodată, să absoarbă șocurile impredictibile la care este supus și să atenueze, într-un timp cât mai scurt, magnitudinea undelor rezonante generate de acestea.

Cuvinte cheie: descurajare, anduranța, tenacitatea, reziliența, mediu de securitate, Domeniu Maritim, stabilitate, parcurs evolutiv.

ASIGURAREA SPRIJINULUI LOGISTIC PENTRU DEZVOLTAREA CAPABILITĂȚILOR FORȚELOR NAVALE ROMÂNE ÎN NOUL CONTEXT DE SECURITATE DIN REGIUNEA MĂRII NEGRE – Cdor. dr. ing. Munteanu Valentin                                                         

Abstract:

Acestă lucrare abordează o temă actuală, importantă şi de mare complexitate. Importanţa demersului ştiinţific întreprins este dată de modificările survenite în cadrul mediului de securitate după anexarea Peninsulei Crimeea în anul 2014 și invadarea Ucrainei de către Federația Rusă în anul 2022, și implicit necesitatea dezvoltării rezilienței maritime în era amenințărilor hibride. Complexitatea derivă din amploarea pe care o poate avea studiul asupra identificării unor posibile noi abordări a sprijinului logistic necesar dezvoltării capabilităților Forțelor Navale Române în contextul evolutiv caracterizat de impredictibilitate a mediului de securitate regional.

ACTUALITATE ȘI VIITOR ÎN COMBATEREA FENOMENULUI MIGRAȚIEI PE MAREA NEAGRĂ – Cpt. BURUIANĂ Bogdan-Marian, Asp. CORCIOVA Maria

Abstract:

Tema intitulată ”Actualitate și viitor în combaterea fenomenului migrației pe Marea Neagră” a avut ca obiectiv al studiului analizarea acțiunilor de migrației ilegale pe Marea Neagră. Tema a fost structurată în cinci secțiuni. Secțiune introductivă cuprinde identificarea problemei cercetare și metodele de cercetare utilizate. În a doua secțiune se prezintă rutele de migrației cu care România se confruntă, se face o comparație a numărului de imigranți ilegali și a impactului pe care îl au asupra țării. În următoarea secțiune se detaliază migrația ilegală din perioada 2013-2022 pe Marea Neagră. În această secțiune se exemplifică statistica cazurilor, a locului de proveniență al acestora, al rutelor folosite, tipul ambarcațiunilor, de asemenea modul de acțiune în identificarea și reținerea acestora. În secțiunea a patra este prezentat modul de acțiune în viitor în combaterea migrației ilegale pe Marea Neagră, prin folosirea noilor sisteme tehnologice, dar și limitarea fenomenului prin descurajare sau prevenție. În contextul noilor tensiuni geopolitice, fenomenul migrației poate deveni un mod de acțiune al războiului hibrid, iar România are nevoie să adopte o strategie fermă. Ultima secțiune prezintă concluziile cercetării prin evidențierea nivelului de pericol al fenomenului, posibile modificări ale acestuia precum și metode de diminuare ale acestuia.

IMPLICAȚII ALE POSIBILEI INTEGRĂRI A UCRAINEI ÎN NATO, PRIVIND REALIZAREA UNUI DOMENIU MARITIM INTEGRAT ȘI REZILIENT – Comandor Florin RODEANU, Asp. ing. LUP IULIA-DIANA

Abstract

Marea Neagră reprezintă o scenă la nivel euroatlantic care asigură un coridor important pentru transportul de mărfuri și energie între Asia și Europa. Din moment ce Europa dorește să își asigure maximul de independentă față de petrolul și gazele din Rusia, NATO și UE  au interese puternice în materie de politică de securitate în Marea Neagră. În acestă lucrare voi scoate în evidență implicațiile PRO și CONTRA aderării Ucrainei în spațiul Alianței Nord Atlantice în contextul actual din regiunea Mării Negre. În acest sens doresc să fac o analiză obiectivă a intereselor statelor riverane pentru realizarea securității și stabilității unui spațiu maritim integrat și rezilient. Noutatea evidențiază necesitatea reluării unui concept strategic inițiat în 2016, în contextul anexării Crimeii de către Federația Rusă, prin crearea unei forțe operative în Marea Neagră. Altfel spus, realizarea unei cooperări militare ale statelor riverane, beneficiind de sprijin și asistență în domeniul securității din partea aliaților NATO prin participarea la exerciții militare comune și activități de instruire în bazinul Mării Negre.

FLOTILA SPECIALĂ DE DRONE NAVALE – Lt cdor Ioan MOLDOVAN

Abstract:

Prezenta lucrare își propune să ofere o imagine de ansamblu privind utilizarea dronelor navale la nivel internațional și să ofere un posibil proiect de structură tactică, specifică Forțelor Navale Române, care ar putea achiziționa și dezvolta capabilități navale neconvenționale. Mai mult decât atât, utilizarea dronelor navale ar putea avea impact de nivel strategic pentru ducerea acțiunilor militare în eventualitatea unui conflict în zona Mării Negre. Articolul utilizează observația domeniului și analiza transversală dedicată identificării stadiului actual al dronelor navale, tendințelor tehnologice pentru dronele navale, precum și importanța dronelor navale în eventualitatea unui conflict. Pentru aceasta, ne-am propus să identificăm stadiul actual și perspectiva dronelor navale la nivel internațional, în acest sens, vom prezenta interesul marilor puteri pentru dronele navale folosite în scopuri militare și vom analiza războiul din Ucraina, care folosește pentru prima dată, într-un conflict militar, acest tip de capabilități militare. În continuare, analizăm principiile utilizării dronelor navale care pot schimba tactica navală. De asemenea, vom evidenția avantajele și dezavantajele tehnologice privind utilizarea dronelor navale. Noutatea acestui articol este prezentarea unui posibil proiect de anvergură pentru Forțelor Navale Române care decurge din analiza și evidențierea folosirii eficiente a dronelor navale în Războiul din Ucraina și cum aceste capabilități pot schimba tactica navală. Prin intermediul acestui demers, ne adresăm personalului Forțelor Navale și cercetătorilor, celor care contribuie la  implementarea unor idei fezabile la nivelul Forțelor Navale Române și își doresc achiziția dronelor navale de luptă pentru descurajarea  acțiunilor  unui potențial adversar.

COOPERAREA DINTRE UE ȘI NATO: CE S-A FĂCUT, CE TREBUIE FĂCUT ÎN DOMENIUL REZILIENȚEI MARITIME – Lt. cdor Mădălina DRĂGAN-GHIGALĂU, Cdor Florian TUDORAȘCU

Abstract:

Amenințările hibride reprezintă un factor crucial ce afectează securitatea globală, făcând necesară existența unei abordări și din punct de vedere maritim. Astfel, statele membre ale Uniunii Europene și ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord vor trebui să găsească soluții și să adopte măsuri de îmbunătățire a rezilienței în domeniul maritim. Atât UE, cât și NATO au recunoscut importanța cooperării în diverse domenii de-a lungul mai multor declarații comune, printre care se pot enumera: reziliența și protecția infrastructurilor critice, securitatea cibernetică, amenințările hibride, cooperarea operațională, inclusiv chestiunile maritime și consolidarea capacităților. Aceste domenii strategice, pentru care cele două organizații și-au propus cooperarea de-a lungul anilor, sunt conexe sau reprezintă soluții directe pentru creșterea rezilienței domeniului maritim. Dacă pașii urmați de UE și NATO sunt eficienți și suficienți în abordarea amenințărilor hibride, în special în contextul tehnologiilor nou apărute, al dronele sau sistemelor de monitorizare avansate va trebui analizat. În acest spațiu vital pentru economia și stabilitatea globală, precum este domeniul maritim, soluția poate fi reprezentată de colaborarea continuă, strategii robuste, consolidarea resurselor, educarea și contracararea dezinformării.

MOBILIZAREA INTERNAȚIONALĂ PENTRU AJUTORUL MILITAR, ECONOMIC ȘI UMANITAR AL ROMÂNIEI, ÎN CAZ DE CONFLICT ARMAT HIBRID. CERINȚE DE REZILIENȚĂ NAȚIONALĂ – Lt.col. CUZMIN Florentin, Cpt. POPA Nicolae Cristian

Abstract:

În cadrul noului model de ordine mondială emergent după căderea cortinei de fier   și implicit finalizarea Războiului Rece, puterea militară și-a păstrat valoarea esențială în procesul de evoluție a asigurării securității naționale/ internaționale. Rezolvarea noilor conflicte de interese, tendința revizionistă a unor state sau reconfigurarea unor zone de influentă în ultimele decenii, au dus la reafirmarea pe scena economică, politică și militară a unor noi actori statali, capabili să redefinească concepția conflictului militar pentru secolul al XXI-lea prin amplificarea, multiplicarea și diversificarea unor noi amenințări asimetrice, reliefând noul concept al războiului hibrid, adesea întâlnit în majoritatea conflictelor militare în derulare sau înghețate. Conținutul acestui studiu va fii atribuit unei descrieri succinte dar, într-o abordare cât mai complexă a proliferării războiului hibrid în zona extinsă a Mării Negre și influența acestuia asupra unor cerințe esențiale de reziliență națională. Pentru o abordare cât mai cursivă vor fi prezentate și dezvoltate principalele caracteristici ale războiului hibrid și reiterarea principalelor cerințe de reziliență națională în conformitate cu doctrina NATO, necesare pentru protejarea intereselor politice, economice și militare ale României, din punct de vedere al unui garant de securitate al frontierei NATO, la granițele căruia este în desfășurare un conflict armat intre doua state non NATO, toată analiza studiului fiind realizată printr-o comparație lineară între Republica Ucraina și România.

Obiectivul acestui studiu se înclină spre o descriere cat mai exhaustivă a poziționării României, în contextul geostrategic de securitate colectivă al regiunii Mării Negre,  o conștientizare cât mai reală a amenințărilor de securitate atât pe plan intern cât și pe plan extern și un exercițiu fictiv al posibilităților de reacție a statului și societății civile aflate  într-o situație similară precum cea Republicii Ucraina.

PROTECȚIA PLATFORMELOR DE FORAJ ȘI EXTRACȚIE ȘI A INFRASTRUCTURILOR CRITICE SUBACVATICE NAȚIONALE ȘI EUROPENE CU AJUTORUL SCAFANDRILOR ȘI A ROBOȚILOR SUBACVATICI – Lt. cdor ing. Adriana AGAPE , Lt. cdor ing. Andrei BURSUC, CS II  Dr.  ing.  Simona RUS

Abstract:

Agresiunea militară dintre Ucraina și Federația Rusă a schimbat fundamental și ireversibil viziunea de securitate a zonei Mării Negre. În consecință dezvoltarea în România a unei strategii maritime de securitate prin care să-și consolideze poziția strategică de stat riveran al Mării Negre devine obligatorie. Această strategie trebuie să îi permită să exploateze întregul potențial de promovare, în zona maritimă exclusivă și nu numai a intereselor naționale și să elaboreze în vederea realizării și evaluării în cel mai scurt timp a unui sistem maritim rezilient. România este una dintre țările europene care are resurse semnificative de gaze naturale on-shore și off-shore, rezerve de țiței și, de asemenea, capacitatea de generare de energie, fiind una din țările UE avansate în ceea ce privește proporția de energie regenerabilă produsă și livrată în rețeaua energetică proprie. Subiect de actualitate, amenințările militare sau non-militare, deschise sau ascunse, convenționale și neconvenționale posibile, specifice zonei litoralului românesc, care pot fi utilizate în mod coordonat de actori statali sau nestatali pentru atingerea unui anumit scop (politic, economic, social etc.) vor fi analizate în prezenta lucrare atât din perspectiva națională militară și civilă cât și din cea NATO-UE. Aspectele studiate fiind: tipuri de amenințări, potențiale ținte, acțiuni specifice desfășurate în decursul anilor de scafandri români împreună cu alte forțe ale Sistemului Național de Apărare și parteneri din NATO și UE, evenimente deosebite și modalități de soluționare a lor cu ajutorul scafandrilor și a roboților subacvatici, definirea amenințărilor hibride asupra țintelor imerse (aflate în competența Forțelor Navale Române) evidențierea posibilităților de prevenire și combatere a oricăror amenințări care privesc ținte/structuri/infrastructuri critice subacvatice, arta diplomatică și politica de combatere a fenomenelor de sorginte militară, hibridă și teroristă. 

SPRIJINUL CU INFORMAŢII GEOSPAŢIALE MARINE, DE LA PROVOCARE LA OPORTUNITATE – Lt. cdor. Ing. CS Valentin DEMENTE

Abstract:

Lumea se schimbă și odată cu ea se transformă și mediul strategic, uneori într-un ritm neașteptat de alert și imprevizibil. Această schimbare a venit odată cu declanșarea conflictului Ucraina – Rusia în februarie 2022 și a început cu avertizarea pentru navigatori ce anunța pericolul reprezentat de cele aproximativ 400 de mine lansate în zona Golfului Odesa. Ceea ce a urmat a fost un lung șir de incidente de-a lungul coastelor țărilor riverane Mării Negre, ce au perturbat toate domeniile maritime. Situația critică s-a dovedit a fi oportunitatea perfectă pentru a testa noile capabilitățile de sprijin cu informații geospațiale marine, adaptate pentru gestionarea acestui tip de criză și de a răspunde noilor cerințe de informații și evoluții ale conflictului. Structurile proprii specializate și standardizate NATO au susținut eforturile FNR de contracarare a crizei prin monitorizarea și analiza contactelor în derivă, elaborare prognozelor zilnice ale curenților și a estimelor de deplasare ale obiectelor suspecte și nu în ultimul rând prin cooperarea cu industria transportului naval și de extracție în vederea menținerii libertății de navigație și asigurării protecției infrastructurii critice naționale.

STRATEGII DE DEZVOLTARE A UNUI SECTOR ENERGETIC MARITIM LA MAREA NEAGRĂ, REZILIENT ȘI SUSTENABIL – Locotenent-comandor Emil IACOBESCU, Căpitan Octavian CÎRSTIAN

Abstract:

În lucrarea de față au fost abordate o parte din problemele actuale cu care se confruntă domeniul maritim, importanța și posibilitățile de valorificare a potențialului maritim din zona Mării Negre. Cum putem să armonizăm comuniunea om-natură, în esență să ne folosim de resursele pe care natura ni le oferă și să o protejăm în același timp. Datorită dezvoltării tehnologiei, provocarea majoră a umanității în momentul de față ar trebui să devină mai ușor de realizat. România poate fi considerată un pivot regional în domeniul energetic, atât prin poziția sa geostrategică cât și prin bogățiile naturale deținute. Cu ajutorul tehnologiilor avansate, putem contribuii la creșterea capacității de obținere a energiei din surse regenerabile și implicit la reducerea emisiilor poluante și la optimizarea consumului de combustibil. Totuși cu un război regional, care nu poate ține cont de protejarea mediului, Marea Neagră riscă să sufere un dezastru ecologic. În concluzie, pentru a crește capacitatea de reziliență în domeniul maritim, o posibilă soluție este dezvoltarea unui sector energetic maritim prin adoptarea/continuarea unor serii de măsuri, precum: implementarea tehnologiilor avansate și dezvoltarea unui sistem energetic pe bază de surse regenerabile.

NOI PROVOCĂRI ȘI PROIECTE STRATEGICE ÎN REGIUNEA MĂRII NEGRE, PROIECTE COLABORATIVE (PESCO) CA RĂSPUNS LA AMENINȚĂRILE ACTUALE ȘI VIITOARE – Căpitan Gigi DODE

Abstract:

Potrivit Hotărârii Consiliului nr. 2021/2008 din 16 noiembrie 2021, România participă în prezent la 16 proiecte PESCO în calitate de stat membru și la alte 4 în calitate de observator, acționând ca națiune coordonatoare pentru două proiecte: EU Network of Diving Centers – EUNDC și CBRN Defense Training Range – CBRND TR. Această abordare confirmă implicarea noastră în procesul de dezvoltare a capacităților la nivelul UE și demonstrează încă o dată contribuția concretă la dezvoltarea capacităților de apărare pe baze solide, prin reducerea dublării eforturilor, punerea în comun a resurselor și furnizarea forțelor necesare pentru a executa misiunile UE/NATO. România are un singur set de capabilități puse la dispoziția UE și NATO. Acțiunile prioritare din cadrul CDP(Capability Development Plan) sunt strâns legate de dezvoltarea unui singur set de capabilități.

SCHIMBĂRI ÎN MENTALITATEA ROMÂNIEI PRIVIND REZILIENȚA DOMENIULUI MARITIM-UTILIZAREA USV-URILOR ÎN FORȚELE NAVALE – Lt. cdor Sorin PRICOP

Abstract:

Lucrarea de față își propune, după cum sugerează și titlul, identificarea unor posibile schimbări în mentalitatea României privind reziliența domeniului maritim. Pentru a duce la bun sfârșit acest deziderat voi apela la o serie de întrebări, care mă vor ajuta în structurarea lucrării. Primul capitol se va axa pe concepte. În urma studierii documentelor de planificare a apărării voi încerca să răspund la următoarele întrebări: Ce presupune conceptul de reziliența? Dar reziliența domeniului maritim? Ulterior voi trece în revistă principalelor amenințări asupra domeniului maritim în bazinul Mării Negre, cu trimitere directă la conflictul ruso-ucrainean în desfășurare din februarie 2022, accentuând o serie de aspecte privind utilizarea dronelor maritime în bazinul M. Negre. Ținând cont de o serie de lecții identificate în urma utilizării USV-urilor și UUV-urilor în conflictul din Ucraina și o serie de avantaje și dezavantaje pe care le prezintă folosirea în luptă a dronelor maritime, voi încerca să formulez concluzii care pot duce la identificarea unor oportunități pentru România în utilizarea unor astfel de tipuri de echipamente militare, care în viitor să conducă la creșterea rezilienței domeniului maritim. Metodele de cercetare utilizate pe parcursul lucrării au fost studierea documentelor oficiale de pe site-urile de profil, analiza comparativă și formularea unor aprecieri.

RĂZBOIUL DIN UCRAINA: PROVOCĂRI STRATEGICE SPECIFICE ȘI POSIBILE OPORTUNITĂȚI PENTRU ROMÂNIA – Asp. ing. Daliana-Maria MOLDOVAN

Abstract:

Lucrarea abordează un subiect actual, ce are un impact considerabil asupra României și statelor membre NATO. Acțiuni ce au fost prezentate la început ca fiind o ,,operație militară specială” de către persoanele influente din Rusia, au devenit o adevărată amenințare pentru statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, generând astfel probleme pe diverse planuri. Obiectivele și modul de conduită al acțiunilor săvârșite de Federația Rusă asupra Ucrainei, definesc un adevărat război convențional care a implicat necesitatea prezenței factorilor de decizie NATO și aplicarea unor măsuri adecvate pentru a proteja situația securității la nivel național. România joacă un rol esențial din cauza poziționării sale geografice în apropierea zonei conflictuale, ceea ce determină o serie de provocări strategice rezultate în urma evoluției războiului. Prezenta lucrare este structurată în patru capitole și își propune o abordare succintă asupra modului de desfășurare al conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina, fiind punctate câteva aspecte introductive referitoare la conexiunile dintre cele două state și la situația geostrategică din estul Europei. De asemenea, este prezentat impactul pe care îl are războiul din Ucraina asupra României, vizând atât interesele strategice, cât și perspectivele politice, umanitare, sociale și ecologice. Lucrarea se finalizează cu prezentarea unor concluzii ce nuanțează atât eforturile multidimensionale la care a fost supusă România, cât și interesul său de a păstra zona de desfășurare a conflictului cât mai departe de graniță.

NOI PROVOCĂRI ȘI PROIECTE STRATEGICE LA MAREA NEAGRĂ – Slt. Alexandru SPINOSU

Abstract:

Pregătirile tradiționale ale NATO pentru apărarea colectivă și angajamentele sale se confruntă cu o provocare semnificativă în abordarea conflictului din Ucraina, care combină multe elemente bine cunoscute cu concepte și capacități moderne într-o abordare multidimensională și flexibilă. Odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă în februarie 2022, există o nouă realitate geopolitică în regiunea Mării Negre. După capturarea orașului ucrainean Mariupol în luna mai, Rusia a transformat Marea Azov într-un lac rusesc și caută, de asemenea, controlul maxim al Mării Negre. Lucrarea oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra amenințărilor și inițiativelor strategice în regiunea Mării Negre, evidențiind importanța colaborării internaționale și a proiectelor comune în abordarea acestor provocări.

PROTECȚIA ELEMENTELOR CRITICE DE INFRASTRUCTURĂ DIN ZONA ECONOMICĂ EXCLUSIVĂ A ROMÂNIEI – Asp. Maria-Cătălina DAN

Abstract:

Acestă lucrare are ca scop evidențierea principalelor amenințări la adresa securității resurselor energetice din bazinul Mării Negre, dar și managementul acestora, în vederea diminuării sau eliminării lor. Datorită faptului că mediul strategic în care operăm este în continuă schimbare, fiind din ce în ce mai provocator, iar contextul tehnologic mult mai avansat; România este nevoită să dezvolte un nou concept strategic naval, care să poată corela capabilitățile deținute de Forțele Navale Române cu interesele României la Marea Neagră.  Zona Economică Exclusivă a României este bogată în resurse energetice (hidrocarburi), a căror exploatare poate contribui la dezvoltarea economică a țării. Acest potențial energetic al Mării Negre îi oferă acesteia un rol geostrategic semnificativ pentru Uniunea Europeană și aduce protecția resurselor off-shore de energie printre principalele interese maritime ale României. Din multitudinea de instituții care acționează în Marea Neagră pentru asigurarea securității maritime, Forțele Navale Române reprezintă principala structură abilitată în acest sens și care are ca spațiu de responsabilitate, atât apele teritoriale cât și Zona Economică Exclusivă a României. Întrucât aceste resurse sunt considerate elemente critice de infrastructură, pentru protejarea lor este necesară consolidarea capabilităților navale ale României atât conceptual cât și tehnologic astfel încât să contracareze posibilele amenințări.

OPERAȚII MARITIME ÎN RĂZBOIUL DIN UCRAINA – Căpitan inginer TUNARU Victor-Alexandru – Master de conducere/UNAp

Abstract:

Războiul din Ucraina se desfășoară într-un cadru contemporan fără precedent, marcat de marea disponibilitate a informațiilor de ultimă oră, care sunt transmise din epicentrul conflictului în timp record și într-un mod neobișnuit, ajungând în toate colțurile planetei. Ziarele internaționale, rețelele sociale, blogurile, podcast-urile și chiar canalele de streaming difuzează evenimente și povești înregistrate de soldații ambelor părți de-a lungul unui front de luptă extins și difuz. În ciuda acestui fapt, evenimentele petrecute în sfera navală și tacticile și incidentele pe mare rămân departe de focusul mediatic și, datorită naturii și sferei lor de acțiune, rămân scufundate sub „ceața mării”, separate de rețelele de telefonie și de viteza de comunicare 4G. Cu toate acestea, imprudența marinei ruse are un impact notabil asupra cursului evenimentelor de pe uscat și asupra marii crize economice globale pe care o implică conflictul. Fără îndoială, capacitatea de proiecție și enorma putere distructivă a mijloacelor navale, fac din marina rusă o axă cheie a conflictului.

INFLUENȚA RUTEI DE COMUNICAȚII FLUVIALE ASUPRA ECHILIBRULUI BALANȚEI DE PUTERE ÎN REGIUNEA DUNĂRII DE JOS – Cpt. ing. Valentin-Lucian MAFTEI – Master de conducere/UNAp

Abstract

În această lucrare îmi propun să analizez modul în care ruta de comunicații fluvială, reprezentată de fluviul Dunărea, influențează echilibrul balanței de putere în regiunea Dunării de Jos, considerând puterea ca un cumul de componente: militară, informațională, dezvoltare, financiară, intelligence, economică, legală și diplomatică. Îmi propun să realizez această analiză deoarece până la momentul actual majoritatea strategiilor și lucrărilor privind influența rutei de comunicații fluviale asupra echilibrului balanței de putere în regiunea Dunării au fost axate pe componente singulare ale puterii, nu din perspectiva unui întreg și cum pot fi modelate componentele acestuia pentru obținerea unor rezultate care să afecteze pozitiv întregul sistem de putere. Pentru aceasta voi urmări și dezvolta trei direcții principale: definirea puterii și determinarea elementelor componente considerate pentru realizarea analizei, definirea balanței de putere și determinarea posibilităților de realizare a acestuia, analiza influenței geostrategice a rutei de comunicații fluviale asupra componentelor puterii luate în considerare în regiunea Dunării de Jos. În finalul lucrării îmi propun expun o idee clară asupra nivelului influenței rutei de comunicații fluviale asupra echilibrului de putere în regiunea Dunării de Jos și să determin modalitățile prin care această influență poate fi exploatată pentru a menține sau îmbunătăți acest echilibru de putere.

INTERACȚIUNEA DINTRE SPAȚIUL ELECTROMAGNETIC ȘI SPAȚIUL VIRTUAL: IMPLICAȚII ÎN DOMENIUL MARITIM – EMIL FEȘTEU – Master de conducere/UNAp

Abstract:

Interacțiunea dintre spațiul electromagnetic și spațiul virtual a transformat domeniul maritim, oferind noi oportunități și provocări. Acest articol explorează relația complexă dintre aceste două domenii și analizează implicațiile lor în diferite aspecte ale operațiunilor maritime. De la utilizarea conectivității wireless și a mediilor virtuale pentru îmbunătățirea operațiunilor, până la abordarea preocupărilor privind securitatea cibernetică, integrarea acestor spații reconfigurează modul în care se desfășoară activitățile maritime. Prin adaptarea, inovarea și valorificarea potențialului acestei convergențe, actorii din industria maritimă pot obține un ecosistem maritim mai sigur, mai eficient și mai interconectat. Pe măsură ce tehnologia avansează rapid, este esențial ca industria maritimă să se adapteze noilor tendințe și să își maximizeze beneficiile. Apariția rețelelor 5G și dincolo de acestea deschide drumul spre conectivitate de mare viteză, permițând transferuri de date și comunicare în timp real în mediul virtual. Avansurile în domeniul inteligenței artificiale (IA) aduc automatizarea în operațiunile maritime, optimizând eficiența și luând în considerare factori precum predictibilitatea și analiza datelor. De asemenea, tehnologia blockchain aduce un nivel sporit de securitate în tranzacțiile maritime din sfera virtuală, protejând informațiile și garantând transparența și autenticitatea acestora. Prin adaptarea la aceste tendințe emergente și abordarea provocărilor de securitate cibernetică, industria maritimă poate naviga cu succes în peisajul în continuă schimbare și poate debloca întregul potențial al interacțiunii dintre spațiul electromagnetic și spațiul virtual.

COOPERAREA CIVIL-MILITARĂ ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII MARITIME – Lt. cdor. ing. Iulian-George ANGHEL – Master de conducere/UNAp

Abstract

În lucrarea de față îmi propun să tratez subiectul cooperării între partea civilă și cea militară, ca soluție pentru reducerea vulnerabilităților actuale referitoare la securitatea maritimă, prin identificarea acelor abordări care prezintă cele mai bune șanse pentru o colaborare oportună și eficientă, precum și prin analiza stadiului actual în domeniul cooperării civil-militare. Pentru acoperirea completă a subiectului abordat, mi-am stabilit următoarele obiective: descrierea termenului “securitate maritimă” si argumentarea importanței și contribuției CIMIC pentru atingerea securității maritime, după care  voi aborda elementul de noutate al lucrării mele, respectiv capabilitatea Forțelor Navale de a coopera cu instituțiile civile din domeniu maritim – NCAGS. În finalul lucrării, pentru atingerea obiectivelor stabilite, voi elabora un studiu de caz privind contribuția NCAGS la efortul Forțelor Navale Române pentru securizarea traficului comercial din Marea Neagră după izbucnirea conflictului din Ucraina. Ca metode de cercetare pentru demersul inițiat am folosit analiza descriptivă și studiul de caz privind situația din Marea Neagră după data de 24 februarie 2022. Scopul final al articolului de față este să sublinieze importanța cooperării în asigurarea securității maritime, întrucât majoritatea entităților implicate în vastul domeniu maritim, incluzând aici actorii civili și militari, au dezvoltat de-a lungul timpului strategii și politici de răspuns la principalele probleme care afectează securitatea maritimă, de foarte multe ori în mod independent.

TEHNOLOGIA LFATS – O REVOLUȚIE ÎN SECURITATEA REGIONALĂ A MĂRII NEGRE – Lt. cdor. ing. Adrian Ionuț BĂLAN – Master de conducere/UNAp

Abstract

Low-Frequency Active Towed Sonar (LFATS) este o tehnologie de ultimă generație care câștigă din ce în ce mai multă importanță în domeniul apărării maritime, cercetării și explorării. În acest articol voi prezenta o analiză a utilizării tehnologiei LFATS în Marea Neagră, analizând istoricul folosirii acestei tehnologii, avantajele și provocările sale, precum și studii de caz ale utilizării sale în prezent și în perspectivă. Având în vedere faptul că este o capabilitate în curs de implementare în Forțele Navale Române, realizez acest demers pentru a veni în sprijinul studenților și masteranzilor pentru a le oferi o imagine de ansamblu în ceea ce privește această tehnologie. În prezent, tehnologia LFATS este utilizată în Marea Neagră pentru detecția de submarine și alte obiecte subacvatice, monitorizarea sistemelor ecologice, cercetarea formațiunilor geologice și detectarea riscurilor de mediu. Folosind o analiză comparativă voi prezenta avantajele, dezavantajele și provocările utilizării LFATS în Marea Neagră concretizând prin studii de caz ale folosirii acestei tehnologii în diferite domenii, cum ar fi apărarea, cercetarea și explorarea. De asemenea, voi analiza perspectivele viitoare ale utilizării în regiune făcând recomandări pentru o folosire responsabilă și durabilă a acestei tehnologii în Marea Neagră. În concluzie, tehnologia LFATS reprezintă o soluție inovatoare pentru monitorizarea Mării Negre și a ecosistemelor sale, cu toate acestea, utilizarea acestei tehnologii trebuie să fie făcută cu grijă și responsabilitate, ținând cont de impactul acesteia asupra mediului marin.

MISSION COMMAND ȘI INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ – GEORGE – MIREL STANCIU – – Master de conducere/UNAp

Abstract

Acest articol explorează integrarea inteligenței artificiale (AI – Artificial Intelligence) și a mission command, concentrându-se pe provocările și obstacolele întâmpinate în realizarea unei integrări coerente și eficiente. Mission command, înrădăcinat în revoluția militară prusacă, pune accentul pe luarea deciziilor descentralizate și pe inițiativă la toate nivelurile de comandă. AI, ca unealtă inteligentă, prezintă oportunități și provocări unice în contextul comandamentului de misiune. Articolul examinează obstacolele înțelegerii și încrederii care trebuie abordate pentru a integra eficient AI în filozofia mission command. Se discută despre încercările istorice de dezvoltare a uneltelor de AI pentru aceasta și se subliniază importanța depășirii obstacolelor pentru a realiza beneficiile potențiale ale AI în îmbunătățirea proceselor de comandă și control. Articolul încheie prin sublinierea necesității unui efort unitar din partea dezvoltatorilor de AI și a personalului militar pentru a depăși aceste provocări și a realiza o integrare de succes.

Sistemele de luptă fără echipaj în conflictele armate pe mare – un nou tip de război – Zalum Marius –– Master de conducere/UNAp

Abstract:

Articolul de față explorează impactul și consecințele utilizării sistemelor de luptă fără echipaj în operațiunile navale, concentrându-se în special pe atacurile cu drone navale ucrainene asupra bazei navale rusești din Sevastopol și a terminalului petrolier din Novorossiysk. Obiectivul principal este de a analiza eficacitatea și potențialul acestor sisteme în provocarea unor daune semnificative asupra capabilităților navale și a infrastructurii maritime ale unui potențial adversar. De asemenea examinează, consecințele și implicațiile acestor atacuri pentru operațiunile navale și strategiile de apărare. Se pune accent pe necesitatea dezvoltării de contramăsuri eficiente și strategii de apărare împotriva amenințării dronelor maritime. Totodată, se analizează potențialul colaborării și schimbului de informații între forțele navale pentru a dezvolta metode de detecție, contracarare și neutralizare a dronelor maritime.

Sharing is Caring:

Twitter 0

Copy 0