MS DAILY BRIEF – Ro – Maritime Security Forum

Ofițerii Met spun că nu există indicii imediate de crimă, în timp ce pasagerii se confruntă cu zile întregi de perturbări din cauza incendiului de la substația electrică

Aeroportul Heathrow închis – actualizări în direct

Gwyn Topham, Vikram Dodd și Jillian Ambrose

vin 21 mar 2025 15.42 CET

Poliția antiteroristă conduce ancheta privind incendiul „fără precedent” de la substația electrică care a închis aeroportul Heathrow din Londra, oprind peste 1 300 de zboruri, în timp ce inginerii au încercat să restabilească alimentarea cu energie electrică a aeroportului vineri.

Companiile aeriene se confruntă cu zile întregi de perturbări, sute de mii de pasageri programați fiind deja în imposibilitatea de a zbura spre și dinspre cel mai aglomerat aeroport din Europa, după ceea ce miniștrii au declarat a fi un „incident neobișnuit și fără precedent”.

Brigada de pompieri din Londra a fost chemată joi, la scurt timp după ora 23.00, la un incendiu la o substație electrică din Hayes, vestul Londrei, mii de locuințe fiind, de asemenea, fără curent.

Peste 70 de pompieri s-au ocupat de incendiu, despre care brigada a declarat vineri la ora 8 dimineața că era sub control, mai mult de 20 000 de litri de ulei luând foc într-un transformator. Ofițerii au declarat că, în ciuda mirosului acru, nu există niciun pericol pentru calitatea aerului pentru public.

Cauza incendiului este necunoscută, deși surse din poliție și securitate au indicat că nu există indicii imediate privind un joc necinstit.

Downing Street a îndemnat la „precauție împotriva speculațiilor” cu privire la cauza incendiului, subliniind că este prematur să se identifice cauza în timp ce incendiul încă arde parțial.

Incendiul de la substația din Hayes, Londra, provoacă întreruperi pe scară largă și închiderea aeroportului Heathrow – video

Un purtător de cuvânt al poliției metropolitane a declarat: „Colaborăm cu brigada de pompieri din Londra pentru a stabili cauza incendiului, care rămâne sub investigație. Deși în prezent nu există niciun indiciu de crimă, ne păstrăm mintea deschisă în acest moment. Având în vedere amplasarea substației și impactul pe care acest incident l-a avut asupra infrastructurii naționale critice, comandamentul antiterorism al Met conduce acum anchetele.

„Acest lucru se datorează resurselor și capacităților specializate din cadrul acestui comandament, care pot ajuta la progresul acestei anchete în ritm rapid pentru a minimiza perturbările și a identifica cauza.”

Heathrow este considerată o țintă potențială pentru terorism sau sabotaj, ale căror incidențe au crescut în ultimii ani susținute de actori statali. National Grid a declarat că incendiile la substații sunt „extraordinar de rare” și că nu poate „exclude sau exclude nimic”.

Se înțelege că există discuții în cadrul Whitehall cu privire la necesitatea unei reuniuni Cobra, care ar putea avea loc în cazul în care închiderea Heathrow se prelungește pentru a doua zi. Downing Street nu a vrut să spună vineri dacă este încrezător că aeroportul se va redeschide complet până sâmbătă, spunând că este „în mod clar o situație care evoluează rapid”.

Peste 1 350 de zboruri au fost programate vineri spre și dinspre Heathrow, cel mai mare aeroport din Marea Britanie și unul dintre cele mai aglomerate din lume. La sfârșitul dimineții, două dintre cele patru terminale ale aeroportului, T2 și T4, erau încă lipsite de curent electric.

National Grid a declarat la ora 14:00 că rețeaua a fost „reconfigurată pentru a restabili alimentarea tuturor clienților afectați, inclusiv capacitatea de a realimenta părțile aeroportului Heathrow care sunt conectate la North Hyde”.

Heathrow a fost înțeles ca fiind punerea în aplicare a sistemelor de rezervă și începerea redirecționării energiei electrice către zonele afectate, într-un proces care ar putea dura mai multe ore pentru asigurarea în părțile critice de siguranță ale operațiunilor sale.

Zborurile imediat anulate sau redirecționate aveau o capacitate de până la 291 000 de pasageri, cu o proporție semnificativă de zboruri de legătură ulterioare, precum și de transport de marfă.

Operațiunile companiilor aeriene din întreaga lume vor fi afectate, efectele urmând să dureze câteva zile.

Potrivit serviciului online de urmărire a zborurilor Flightradar24, 120 de zboruri către Heathrow erau în aer când a fost anunțată închiderea. Unele zboruri care au sosit din Asia și Australia au fost redirecționate către alte aeroporturi din Marea Britanie și Europa, în timp ce altele care veneau din SUA s-au întors la punctele lor de plecare.

Un purtător de cuvânt al Heathrow a declarat: „Pentru a menține siguranța pasagerilor și a colegilor noștri, nu avem de ales decât să închidem aeroportul Heathrow până la ora 2359 a zilei de 21 martie 2025. Ne așteptăm la perturbări semnificative în următoarele zile, iar pasagerii nu ar trebui să călătorească spre aeroport sub nicio formă până la redeschiderea aeroportului. Știm că acest lucru va fi dezamăgitor pentru pasageri și dorim să îi asigurăm că depunem toate eforturile posibile pentru a rezolva situația.”

British Airways, care operează puțin peste jumătate din zborurile de pe Heathrow, a declarat: „Acest lucru va avea în mod clar un impact semnificativ asupra operațiunilor noastre și asupra clienților noștri și lucrăm cât mai rapid posibil pentru a-i informa cu privire la opțiunile lor de călătorie pentru următoarele 24 de ore și după aceea.”

Asociația Internațională de Transport Aerian a declarat că a fost „încă un caz în care Heathrow a dezamăgit atât călătorii, cât și companiile aeriene”. Willie Walsh, directorul general al Iata, a adăugat: „Cum este posibil ca infrastructura critică să depindă în totalitate de o singură sursă de energie, fără o alternativă? Dacă așa stau lucrurile, atunci este vorba despre un eșec clar de planificare din partea aeroportului.”

Cei mai mari transportatori din Regatul Unit cu baza pe alte aeroporturi, easyJet și Ryanair, au declarat că vor adăuga capacitate suplimentară pentru a ajuta pasagerii blocați. EasyJet va zbura cu avioane mai mari pe unele rute europene cheie, iar Ryanair a adăugat zboruri suplimentare din Irlanda către Londra Stansted.

Serviciile naționale de transport feroviar și cu autocarul care operează spre Heathrow au fost toate anulate vineri.

Ministrul britanic al energiei, Ed Miliband, a declarat că a fost vorba de un „incident neobișnuit și fără precedent”. El a declarat că guvernul va face tot posibilul pentru a restabili alimentarea cu energie electrică a aeroportului, după ce liniile de alimentare au fost schimbate pentru a restabili alimentarea cu energie electrică a majorității celor 67 000 de locuințe afectate vineri dimineață.

Ministrul Transporturilor, Heidi Alexander, a declarat că a vorbit cu directorul executiv alHeathrow, Thomas Woldbye, și a fost „asigurată că lucrează neobosit pentru a redeschide aeroportul cât mai curând posibil”.

Alice Delahunty, președintele diviziei de transport a National Grid, a declarat că a fost „un incident foarte semnificativ și grav, care este extraordinar de rar în rețeaua noastră” și că nu a fost posibil să verifice „zvonurile și speculațiile” cu privire la cauza incendiului.

Ea a adăugat: „Nu suntem în măsură să excludem sau să infirmăm nimic. Ne-am concentrat pe restabilirea alimentării locuințelor și întreprinderilor în condiții de siguranță. Va exista un timp pentru o anchetă completă și aprofundată, dar accentul a fost pus pe restabilirea alimentării.”

Incendiul a afectat transformatorul principal al substației, în timp ce transformatorul de rezervă a suferit daune termice în timpul incendiului, a declarat Delahunty.

Comisarul adjunct al brigăzii de pompieri din Londra, Pat Goulbourne, a declarat că pompierii au lucrat „neobosit în condiții dificile pentru a aduce incendiul sub control cât mai repede posibil”.

Serviciile de urgență au fost chemate la fața locului joi, la ora 23.23. Incendiul a forțat mai mult de 100 de persoane să evacueze. Pompierii au dus în siguranță 29 de persoane din proprietățile învecinate și nu au raportat nicio victimă.

Deși Heathrow s-a confruntat cu perturbări semnificative cauzate de evenimente externe, cum ar fi întreruperea controlului traficului aerian în august 2023 și blocările masive la sol în timpul crizei Covid, ultima dată când aeroportul a fost închis complet pentru o perioadă prelungită a fost în timpul ninsorilor abundente și a condițiilor de îngheț din decembrie 2010, când au fost anulate 4 000 de zboruri.

Heathrow este cel mai bine conectat aeroport din lume, potrivit analiștilor OAG, deservind aproximativ 230 de destinații. Anul trecut a fost folosit de un număr record de 83,9 milioane de pasageri, iar aeroportul susține că este cel mai mare angajator unic din Regatul Unit, cu aproximativ 90 000 de persoane care lucrează acolo.

Relatare suplimentară de Jamie Grierson, Elias Visontay și Kate Lamb

,,, https://www.theguardian.com/uk-news/2025/mar/21/counter-terror-police-investigating-unprecedented-fire-shut-heathrow

Închiderea Heathrow ridică întrebări cu privire la sistemele de rezervă pentru cel mai mare aeroport din Europa

Gwyn TophamCorespondent Transport

Companiile aeriene și pasagerii riscă să se confrunte cu zile de întrerupere după ce incendiul la substație provoacă haosul de călătorie

Aeroportul Heathrow închis – actualizări live

Fri 21 Mar 2025 19.46 CET

În funcție de a cui vină se dovedește a fi în cele din urmă, aceasta a fost o pană de curent la locul nepotrivit – sau potrivit -. Fiind cel mai mare aeroport al Marii Britanii, principala poartă de acces a Europei către America și mărul ochiului lui Rachel Reeves pentru creștere, închiderea aeroportului Heathrow a dat o semnificație supradimensionată unui incendiu la substație.

Unii au ieșit rapid din blocuri pentru a pune sub semnul întrebării starea scârțâitoare a infrastructurii naționale. Unde erau sistemele de rezervă – sau, într-adevăr, alte sisteme de siguranță atunci când sistemele de rezervă au dispărut în fum?

Ar trebui ca Heathrow să fie mai bine pregătit, având în vedere importanța critică a aeroportului central – nu în ultimul rând pentru cei aproximativ 250 000 de călători internaționali care se așteptau să ajungă sau să plece vineri?

A avut National Grid, care se luptă să țină pasul cu cererea crescândă de capacitate electrică din vestul Londrei în curs de dezvoltare, întrebări la care să răspundă în legătură cu un transformator care a izbucnit în flăcări?

Sau a fost, așa cum furnizorul a refuzat să excludă – în ciuda afirmațiilor poliției Met că nu există „niciun indiciu” – o crimă? O mulțime de speculații online au afirmat rapid că vinovatul a fost cu siguranță Vladimir Putin, iar Moscova ar putea fi la fel de fericită să fie considerată vinovată precum National Grid ar fi încântată să identifice un vinovat extern.

În timp ce detectivii de la antiterorism investighează dacă cineva a fost direct responsabil, alții cer o anchetă pentru a afla ce planuri de urgență a avut Heathrow la dispoziție și ce putea face în această privință. Nu este o imagine bună pentru un aeroport care solicită o a treia pistă să nu aibă brusc niciun avion pe cele două piste existente.

Închiderea a aruncat companiile aeriene din întreaga lume în dezordine și va lăsa mulți oameni în fața unor zile dificile, perturbate și costisitoare. Potențial, pentru unii ar putea fi chiar mai lungi – Heathrow deservește 230 de destinații internaționale, dar nu toate zilnic. Este, de asemenea, un nod de legătură între pasagerii care călătoresc pe distanțe lungi și cei care călătoresc pe distanțe scurte, iar în cala multor avioane se află încărcături sensibile la timp.

Analiștii au calculat deja că asigurătorii de călătorie se confruntă cu o factură de zeci de milioane de euro, în timp ce companiile aeriene, care nu vor fi răspunzătoare pentru cererile de despăgubire, dar care vor trebui totuși să găzduiască sau să redirecționeze pasagerii, vor înregistra probabil pierderi mai mari.

Ultimul incident ar fi putut fi mult mai grav: un sabotor care ar fi urmărit să producă perturbări maxime ar fi putut să îl programeze pentru ora de vârf a dimineții, când cele patru terminale de la Heathrow sunt pline de pasageri, iar căile de rulare și porțile sunt pline de avioane, în loc să întrerupă curentul după închiderea nocturnă.

Heathrow a fost în măsură să întoarcă sau să devieze 120 de zboruri lung-curier din Asia, Australia și coasta de vest a Americii cu mult înainte de sosire, în loc să permită unui roi de avioane să survoleze Londra dimineața.

Cu toate acestea, Sir David Omand, fostul șef al GCHQ, a declarat că închiderea o zi întreagă a fost „o rușine națională. Nu ar fi trebuit să se întâmple”.

Willie Walsh, care a fost mult timp un critic al aeroportului pe vremea când era șeful British Airways și al proprietarului acesteia, IAG, și care este în prezent șeful Asociației Internaționale de Transport Aerian, organismul global al companiilor aeriene, a denunțat „un alt caz în care Heathrow dezamăgește călătorii … un eșec clar de planificare din partea aeroportului”.

Aviația are o istorie cu eventualități neașteptate; unii își amintesc de pasagerii BA și mai furioși care au rămas blocați cu miile la Heathrow în 2017, când cineva a scos din priză calculatorul greșit la sediul central al companiei aeriene.

Cu toate acestea, întrebările privind reziliența infrastructurii sunt valabile – acum nu se referă doar la întreținerea activelor învechite sau la securitatea împotriva atacurilor potențiale, ci și la condițiile meteorologice extreme din ce în ce mai imprevizibile, pe măsură ce criza climatică se agravează.

În domeniul transporturilor, de la căile ferate la pistele de aterizare, există dezbateri aprinse cu privire la cât de mult să investești în ceva considerat foarte rezistent, dacă îl deții, sau „placat cu aur”, dacă plătești pentru a avea acces la el.

Experții în energie spun că rețelele electrice din Regatul Unit au un anumit nivel de redundanță sau capacitate de rezervă – dar o rezervă garantată pentru ceva de mărimea Heathrow, adică pentru energia electrică a unui oraș mic, are și un preț care poate depăși orice costuri de oprire.

Astfel, alimentarea cu energie electrică a aeroportului Heathrow a fost reconectată vineri după-amiază devreme, deși timpul necesar pentru a se asigura că soluția de avarie este fiabilă, durabilă și sigură pentru miile de avioane de pasageri a ținut majoritatea zborurilor la sol.

La redeschiderea completă, perturbările vor persista, iar nenumărate avioane, echipaje și pasageri de toate naționalitățile nu vor fi acolo unde sperau să fie pentru o anumită perioadă de timp și cu anumite costuri. După ultima închidere a aeroportului Heathrow , cauzată de zăpadă în 2010, au avut loc anchete industriale și parlamentare privind rezistența la iarnă.

Dar poate că faptul că un incendiu descris ca fiind „apocaliptic” în timpul nopții a fost practic stins la lumina zilei de către pompierii londonezi; că alimentarea cu energie electrică a fost restabilită înainte de micul dejun pentru majoritatea celor 67 000 de locuințe care depind, de asemenea, de substația North Hyde; și că toate acestea au avut loc fără victime la sol sau în aer, demonstrează, de asemenea, o anumită rezistență care merită remarcată.

,,,, https://www.theguardian.com/uk-news/2025/mar/21/heathrow-shutdown-raises-questions-about-back-up-systems-for-europes-biggest-airport

Știri despre Trump dintr-o privire: Lui Musk i se refuză să vadă planurile de război ale Chinei și mai multor vizitatori li se refuză intrarea în SUA

530,000 își vor pierde statutul de imigrant legal; profesorii dau în judecată din cauza închiderii Departamentului de Educație – principalele știri politice americane de vineri dintr-o privire

Personalul Guardian

Sat 22 Mar 2025 03.17 CET

Musk are un conflict de interese cu China, spune Trump

Donald Trump a declarat vineri că planurile pentru un posibil război cu China nu ar trebui să fie împărtășite cu Elon Musk din cauza intereselor sale de afaceri, o recunoaștere rară a faptului că miliardarul se confruntă cu conflicte de interese în rolul său de consilier principal al președintelui american.

Trump a respins rapoartele potrivit cărora Musk ar fi informat cu privire la modul în care Statele Unite ar lupta într-un război ipotetic cu China, spunând: „Elon are afaceri în China. Și el ar fi susceptibil, probabil, la asta”.

_{Citiți articolul integral}

Trupei britanice de punk i se refuză intrarea în SUA

Membrii unei trupe britanice de punk rock au declarat că li s-a refuzat intrarea și au fost reținuți în SUA. Basistul UK Subs, Alvin Gibbs, și colegii de trupă Marc Carrey și Stefan Häublein au fost deportați înapoi în Regatul Unit în urma reținerii lor. Doar vocalistului Charlie Harper i s-a permis intrarea. Harper a ajuns să cânte la concertul programat al trupei în Los Angeles cu un grup de muzicieni de rezervă.

_{Citiți articolul complet}

Furie față de SUA care blochează accesul Canadei la o bibliotecă transfrontalieră

Statele Unite au blocat accesul canadienilor la o bibliotecă situată la granița dintre Canada și SUA, stârnind critici din partea unui oraș din Quebec în care oamenii au beneficiat mult timp de acces ușor la acest spațiu.

Intrarea la Haskell Free Library and Opera House este situată între Stanstead, Quebec, și Derby Line, Vermont, cu o bandă electrică care marchează linia de frontieră. Intrarea bibliotecii se află pe partea din Vermont, iar vizitatorii canadieni puteau intra anterior folosind trotuarul și intrarea de pe partea americană. Acum trebuie să treacă printr-o trecere oficială a frontierei.

_{Citiți articolul complet}

Universitatea Columbia cedează cererilor lui Trump de a restitui 400 de milioane de dolari

Universitatea Columbia a cedat în fața unei serii de schimbări cerute de administrația Trump ca o condiție prealabilă pentru restabilirea finanțării federale de 400 de milioane de dolari pe care guvernul a retras-o luna aceasta pe fondul acuzațiilor că școala a tolerat antisemitismul în campus.

Printre cele mai controversate dintre cele nouă solicitări, Columbia a fost de acord să plaseze departamentul său de studii din Orientul Mijlociu, Asia de Sud și Africa sub conducerea unui nou oficial, se arată într-o notă, luând astfel controlul de la facultate. „În acest rol, vice-prorectorul senior va revizui programele educaționale pentru a se asigura că ofertele educaționale sunt complete și echilibrate”, se arată în memoriu, explicând că revizuirea va începe cu Centrul pentru Studii Palestiniene; Institutul pentru Studii Israeliene și Evreiești; Institutul pentru Orientul Mijlociu; și alte programe universitare axate pe Orientul Mijlociu.

_{Citiți articolul integral}

Trump spune că Boeing va construi noi avioane de luptă americane

Donald Trump a atribuit vineri companiei Boeing contractul pentru construirea celui mai sofisticat avion de luptă al forțelor aeriene americane, oferindu-i companiei o victorie extrem de necesară. Trump, cel de-al 47-lea președinte al SUA, a anunțat că compania aeriană a învins Lockheed Martin pentru contract și a adăugat că noul avion se va numi F-47.

_{Citiți articolul complet}

Profesorii îl vor da în judecată pe Trump din cauza ordinului privind educația

Sindicatele profesorilor și politicienii democrați s-au alăturat în denunțarea ordinului executiv al lui Donald Trumpcare vizează eliminarea Departamentului american al Educației, Federația americană a profesorilor (AFT) spunând simplu: „Ne vedem în instanță.”

_{Citiți articolul integral}

Statutul legal în SUA va fi revocat pentru 530.000 de persoane

Oficialii lui Trump vor revoca statutul legal temporar a 530.000 de cubanezi, haitieni, nicaraguani și venezueleni în Statele Unite, potrivit unui anunț publicat vineri în Registrul Federal, în cea mai recentă extindere a represiunii sale asupra imigrației. Aceasta va intra în vigoare la 24 aprilie.

_{Citiți articolul integral}

Ce s-a mai întâmplat astăzi:

Se pare că administrația Trump va concedia aproape toți angajații de la biroul pentru drepturi civile al Departamentului pentru Securitate Internă, într-o mișcare care va submina capacitatea acestuia de a asigura supravegherea în timp ce el pune în aplicare politici dure în materie de imigrație.
Președintele SUA a semnalat flexibilitate cu privire la noile tarife, care urmează să intre în vigoare la 2 aprilie. Fără a oferi detalii suplimentare, Trump a spus: “Cuvântul flexibilitate este un cuvânt important. Uneori există flexibilitate, așa că va exista flexibilitate”.
Trump a participat, de asemenea, la o intrigă regală cu o postare pe rețelele de socializare în care își declara dragostea pentru regele Carol al Marii Britanii și spunea că ar saluta o presupusă „ofertă secretă” menită să reducă tensiunile cu Canada.

,,,, https://www.theguardian.com/us-news/2025/mar/22/trump-news-at-a-glance-musk-is-denied-look-at-china-war-plans-and-more-visitors-are-refused-entry-to-us

Trump face o recunoaștere rară a conflictelor de interese ale lui Musk după vizita la Pentagon

Președintele spune că planurile pentru un potențial război cu China nu ar fi împărtășite cu miliardarul din cauza intereselor sale de afaceri

Politica SUA în direct – ultimele actualizări

Lauren Aratani și Joseph Gedeon în Washington și agenții

vin 21 mar 2025 20.51 CET

Donald Trump a declarat vineri că planurile pentru un posibil război cu China nu ar trebui împărtășite cu Elon Musk din cauza intereselor sale de afaceri, o recunoaștere rară că miliardarul se confruntă cu conflicte de interese în rolul său de consilier principal al președintelui american.

Referirea la afacerile lui Musk – care includ Tesla, un producător de vehicule electrice care încearcă să își extindă vânzările și producția în China – este o recunoaștere neobișnuită a preocupărilor cu privire la echilibrul dintre responsabilitățile sale corporative și guvernamentale ale lui Musk.

Trump a respins anterior întrebările privind potențialele conflicte de interese ale lui Musk, spunând pur și simplu că se va abține atunci când va fi necesar.

Președintele a declarat că Musk a vizitat Pentagonul vineri dimineața pentru a discuta despre reducerea costurilor, la care a lucrat prin așa-numitul „departament al eficienței guvernamentale” (Doge).

Secretarul apărării, Pete Hegseth, a declarat că Musk a fost acolo „pentru a vorbi despre eficiențe, pentru a vorbi despre inovații”.

În timp ce părăsea Pentagonul, Musk a declarat că este gata să facă „orice ar putea fi util”. El a refuzat, de asemenea, să răspundă întrebărilor dacă a primit o informare clasificată privind China în cadrul vizitei.

În calitate de consilier-cheie al lui Trump și de șef al Doge, Musk și-a exercitat puteri extinse în cele două luni de când Trump a revenit la Casa Albă, efectuând concedieri în masă și reducând bugetele în întregul guvern federal. Dar, în timp ce Pentagonul a fost, de asemenea, în linie pentru a fi o țintă pentru reducerea locurilor de muncă, Musk nu a jucat încă niciun rol acolo, inclusiv în ceea ce privește informațiile de apărare și operațiunile militare.

Un înalt oficial din domeniul apărării a declarat marți reporterilor că aproximativ 50 000-60 000 de locuri de muncă civile vor fi reduse în departamentul apărării.

Implicarea lui Musk în orice planuri sau tranzacții ale SUA cu China ar ridica nu numai probleme de securitate, ci și întrebări cu privire la un conflict de interese semnificativ, deoarece acesta are interese economice considerabile în China în calitate de proprietar al Tesla și SpaceX, care are, de asemenea, contracte cu forțele aeriene americane.

În primele ore ale dimineții de vineri, Musk a negat informațiile potrivit cărora ar fi informat cu privire la războiul cu China, numindu-le „pură propagandă” și amenințând că îi va găsi pe cei care au divulgat informațiile.

„Aștept cu nerăbdare urmărirea penală a celor de la Pentagon care scurg informații false cu rea intenție”, a scris el. „Ei vor fi găsiți”.

Musk și-a repetat cererea pentru astfel de urmăriri penale la sosirea la Departamentul Apărării de la periferia Washington DC, vineri dimineață. El a părăsit Pentagonul la aproximativ 90 de minute după sosire.

Un purtător de cuvânt al Pentagonului, rugat prin e-mail să explice adevăratul scop al ședinței de informare a lui Musk, având în vedere că administrația a negat că aceasta ar implica presupuse planuri de război cu China, a trimis Guardian la o declarație postată de Hegseth pe social media.

În cadrul unei întâlniri care a avut loc vineri la Casa Albă pentru a anunța noi avioane de vânătoare ale forțelor aeriene, Trump și Hegseth au respins cu fermitate informațiile potrivit cărora lui Musk i s-ar fi prezentat planuri ale Pentagonului privind un potențial conflict cu China în timpul vizitei sale din acea zi.

„Au inventat asta pentru că este o poveste bună de inventat. Sunt niște oameni foarte necinstiți”, a declarat Trump cu privire la raportul New York Times. „L-am sunat pe Pete [Hegseth] și l-am întrebat: ‘Există vreun adevăr în asta? Categoric nu, el este acolo pentru Doge, nu pentru China. Și dacă ai menționa vreodată China, cred că ar ieși din cameră”.

Hegseth a reluat ideea lui Trump potrivit căreia vizita s-a concentrat pe discutarea inițiativelor de eficiență guvernamentală și a oportunităților de inovare, adăugând că nu au existat „planuri de război chineze”.

„L-am primit astăzi la Pentagon pentru a vorbi despre [departamentul „eficienței guvernamentale”], pentru a vorbi despre eficiență, pentru a vorbi despre inovații. A fost o conversație informală excelentă”, a spus el.

săriți peste promoția trecută a buletinului informativ

Hegseth a sugerat că raportarea a fost intenționată în mod deliberat să „submineze orice relație pe care Pentagonul o are cu” CEO-ul Tesla.

Cu toate acestea, unii experți militari și-au exprimat în continuare îngrijorarea cu privire la nivelul de acces al lui Musk la informații sensibile.

Wesley Clark, general în retragere și fost comandant suprem al NATO, a declarat într-un interviu acordat CNN vineri după-amiază că administrația a „tăiat multe colțuri în multe domenii”.

„Nu este nicio problemă să-i dăm o impresie generală, facem asta pentru contractori, dar conflictul de interese – sunt mai interesat de interesele sale din străinătate, vorbește cu Putin, are afaceri în China, are alte considerente și acestea pot avea un impact asupra lucrurilor”, a spus Clark.

„Mă îngrijorează mai mult faptul că Elon Musk vine la Pentagon și spune: ‘Eu sunt high-tech și am oameni deștepți în Silicon Valley, iar acești generali nu știu nimic’. Trebuie să fiți foarte atenți când săriți pe următorul obiect strălucitor.”

Potrivit unui raport New York Times, întâlnirea urma să aibă loc nu în biroul lui Hegseth, unde ar fi avut loc în mod normal întâlniri informale despre inovare, ci într-o sală de conferințe securizată cunoscută sub numele de „The Tank”, care este folosită de obicei pentru întâlniri la nivel înalt. Musk urma să fie informat cu privire la un plan care conține între 20 și 30 de diapozitive și detaliază modul în care armata SUA ar lupta într-un conflict cu China.

Oficiali care au vorbit sub protecția anonimatului cu New York Times și Wall Street Journal au oferit potențiale motive pentru care Musk a fost informat. The Times a sugerat că Musk, în calitatea sa de Doge, ar putea avea în vedere reducerea bugetului Pentagonului și ar avea nevoie să știe ce mijloace militare ar folosi SUA într-un potențial conflict cu China.

O sursă a declarat pentru Journal că Musk primește această informare pentru că a solicitat-o.

Deși Musk are o autorizație „top-secret” în cadrul guvernului federal, avocații de la SpaceX l-au sfătuit în decembrie să nu solicite autorizații de securitate de nivel superior, care probabil i-ar fi refuzate din cauza legăturilor sale externe și a consumului personal de droguri.

,,, https://www.theguardian.com/us-news/2025/mar/21/musk-pentagon-briefing-china

Israelul va „cuceri mai mult teren” și avertizează Hamas că va anexa părți din Gaza

Ministrul apărării lansează o amenințare în timp ce IDF intensifică ofensiva cu atacuri „non-stop” peste noapte pe întreg teritoriul

Lorenzo Tondo și Jason Burke în Ierusalim

vin 21 mar 2025 18.51 CET

Ministrul israelian al Apărării a declarat că a instruit armata să „cucerească mai mult teren” în Gaza și a amenințat că va anexa o parte din teritoriu dacă Hamas nu va elibera 59 de ostatici israelieni încă reținuți în teritoriul devastat.

Avertismentul lui Israel Katz de vineri a venit în timp ce Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au intensificat noua ofensivă lansată marți, când un val de lovituri aeriene a spulberat armistițiul care a adus un calm fragil și relativ de la mijlocul lunii ianuarie.

Noi atacuri „non-stop” au avut loc peste noapte în mare parte din Gaza. „Este toată ziua și toată noaptea. Drone, avioane, artilerie, tancuri… tot timpul. Este la fel de rău ca niciodată”, a declarat un lucrător umanitar stabilit acum în orașul Gaza.

După ce au recucerit o parte din coridorul strategic Netzarim, care separă nordul de sudul Gazei, trupele israeliene au avansat spre orașul nordic Beit Lahiya și spre orașul de frontieră sudic Rafah.

Oficialii israelieni și-au intensificat amenințările în ultimele zile, făcând apel la palestinienii din Gaza să răstoarne Hamas sau să suporte consecințele.

„Am ordonat [armatei] să cucerească mai mult teritoriu în Gaza”, a afirmat Katz într-o declarație. „Cu cât Hamas refuză mai mult să elibereze ostaticii, cu atât va pierde mai mult teritoriu, care va fi anexat de Israel”.

Katz a amenințat, de asemenea, că „va extinde zonele tampon din jurul Gazei pentru a proteja zonele populației civile și soldații israelieni, prin punerea în aplicare a unei ocupații israeliene permanente a zonei”, în cazul în care Hamas nu se conformează.

Stabilirea permanentă a unor zone tampon extinse în Gaza, în special de-a lungul perimetrului său nordic, a fost considerată mult timp de către observatori drept un obiectiv al multor membri ai instituțiilor de securitate și ai guvernului israelian.

Administrația Trump și-a reiterat în această săptămână sprijinul pentru Israel, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, declarând: „ Președintele a transmis foarte clar Hamas-ului că, dacă nu eliberează toți ostaticii, vor plăti din greu”.

Agenția de apărare civilă din Gaza a declarat joi că 504 persoane au fost ucise de la reluarea bombardamentelor, unul dintre cele mai mari bilanțuri de la începutul războiului, în urmă cu peste 17 luni, odată cu atacul Hamas asupra Israelului. Mai mult de 100 de persoane au fost ucise de atunci și mult mai multe au fost rănite, au declarat oficialii medicali palestinieni.

Amjad Shawaa, șeful Rețelei ONG-urilor palestiniene din Gaza, a declarat: „De data aceasta este foarte, foarte rău. Este foarte intensivă și foarte înfricoșătoare. Nu știm când am putea fi loviți. Ne facem mereu griji pentru cei dragi. Totul este foarte nesigur și apoi există aceste amenințări că Israelul își va extinde operațiunile. Aceasta este o sufocare, o stare psihologică care este foarte grea”.

IDF a declarat că noile lovituri au fost împotriva unor ținte „teroriste”, inclusiv un „sit militar Hamas în nordul Fâșiei Gaza, unde se făceau pregătiri pentru lansarea de proiectile” și „mai multe nave în zona de coastă a Fâșiei Gaza … destinate utilizării în operațiuni teroriste de către Hamas și Jihadul Islamic [grup armat]”.

Acesta a dat noi ordine de evacuare pentru zonele de coastă din nord, strămutând alte mii de persoane. ONU estimează că 124 000 de persoane au fost strămutate în Gaza începând de marți, aproximativ una din 20 de persoane.

Investigațiile preliminare au arătat că o explozie care a ucis un membru al personalului ONU în Gaza și a rănit grav alte patru persoane la începutul acestei săptămâni a fost cauzată de un obuz de tanc, au declarat oficiali umanitari pentru The Guardian. IDF a negat orice responsabilitate pentru explozia de la o casă de oaspeți a ONU din orașul central Deir al-Balah.

O încetare a focului în trei etape a fost convenită în ianuarie, dar Israelul a refuzat să înceapă discuțiile privind punerea în aplicare a celei de-a doua etape, care ar fi trebuit să ducă la returnarea tuturor ostaticilor, la retragerea forțelor israeliene din Gaza și la încetarea permanentă a ostilităților.

În schimb, Israelul a propus un nou plan, prezentat, se pare, de emisarul american Steve Witkoff, care implică un armistițiu de 30 până la 60 de zile și eliberarea tuturor ostaticilor rămași. Israelul nu a menționat eliberarea mai multor prizonieri palestinieni – o componentă-cheie a primei etape.

Hamas a declarat vineri că încă dezbate propunerea lui Witkoff și alte propuneri făcute de intermediari, inclusiv de Egipt. Joi, gruparea a lansat rachete spre Tel Aviv, orașul de coastă israelian și centrul comercial, în primul său răspuns militar la ofensiva Israelului. Una a fost interceptată de sistemele de apărare aeriană, în timp ce două au lovit o zonă nelocuită, a declarat armata israeliană.

Noile violențe din Gaza au loc pe fondul tulburărilor interne din Israel, unde mii de protestatari s-au adunat în ultimele zile, acuzându-l pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu că încearcă să submineze sistemul democratic al Israelului și să reia operațiunile militare fără a ține cont de siguranța ostaticilor pentru a-și consolida poziția politică.

Vineri, Curtea Supremă a Israelului a ordonat oprirea temporară a demiterii de către guvern a lui Ronen Bar, șeful serviciului de securitate internă Shin Bet, până când un apel va putea fi judecat înainte de 8 aprilie. Netanyahu a invocat anterior „neîncrederea” pentru a justifica demiterea lui Bar, însă procurorul general al Israelului a decis că o demitere de către cabinet nu are niciun temei legal.

Un raport recent al Shin Bet privind atacul Hamas din 7 octombrie a recunoscut eșecurile serviciului, dar a acuzat, de asemenea, guvernul lui Netanyahu că a urmărit politici care au creat unele dintre condițiile pentru atac.

Înainte de ofensiva FDI, Israelul întrerupse deja furnizarea de alimente, combustibil și ajutor umanitar către Gaza. Agenția ONU de Ajutor și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni, unul dintre cei mai mari furnizori de ajutor alimentar în fâșie, a declarat vineri că are suficientă făină pentru a o distribui pentru următoarele șase zile.

Aproximativ 1 200 de persoane, majoritatea civili israelieni, au murit în atacul surpriză al Hamas din octombrie 2023. Ofensiva israeliană care a urmat în Gaza a ucis peste 49 000 de persoane, majoritatea civili.

,,,, https://www.theguardian.com/world/2025/mar/21/israel-katz-warns-hamas-gaza-annex-war

Cine este Ronen Bar, șeful demis al serviciului de securitate Shin Bet din Israel?

Fostul soldat al forțelor speciale și-a făcut dușmani după dezacordurile cu facțiunile de extremă dreapta din guvernul Netanyahu

Curtea Supremă a Israelului îngheață demiterea șefului Shin Bet

Jason Burke în Ierusalim

vin 21 mar 2025 15.02 CET

Ronen Bar, șeful puternicului serviciu de securitate internă al Israelului, Shin Bet, poate părea un rebel improbabil.

Fost soldat al forțelor speciale, absolvent al universităților Tel Aviv și Harvard, Bar și-a dedicat trei decenii din viața profesională serviciului statului. Are o constituție slabă, părul grizonat și ras, trăsături demachiate, un comportament rezervat și un discurs moderat.

Dar Bar s-a aflat în prima linie a conflictelor politice, sociale și culturale interne din Israel. În noaptea de joi spre vineri, guvernul lui Benjamin Netanyahu a votat pentru demiterea din funcție a lui Bar, în vârstă de 59 de ani – primul șef al Shin Bet demis vreodată. Demiterea sa a provocat proteste masive în Israel și a relansat acuzațiile că Netanyahu dorește să demonteze democrația israeliană.

Yossi Melman, un reporter israelian veteran în domeniul securității, a declarat: „El nu a intenționat niciodată să fie un erou pentru opoziție sau pentru mișcarea de protest. El este un produs tipic al sistemului de securitate al Israelului. Nu este un liberal sau un îngăduitor, dar este onest și a fost educat în tradiția conform căreia statul este important, dar fără lege statul nu este nimic.”

Bar și-a făcut serviciul militar în Sayeret Matkal, forțele speciale de elită ale Israelului. Apoi a deschis și a condus un bar în Tel Aviv, unde și-a cunoscut soția. După ce a obținut diplome în științe politice și filosofie la Universitatea din Tel Aviv și un masterat în administrație publică la Harvard, s-a alăturat Shin Bet și a urcat constant în rândurile diviziei sale de operațiuni, care gestionează logistica și sprijinul pentru echipele din prima linie care se ocupă de orice, de la agenți la asasinate în Cisiordania ocupată sau în altă parte.

Prioritatea Shin Bet este combaterea terorismului, dar serviciul investighează, de asemenea, spionajul, gestionează autorizațiile de securitate pentru mii de posturi sensibile și are datoria legală de a apăra sistemul democratic al Israelului.

Bar a preluat conducerea serviciului în 2021, după ce a fost numit de prim-ministrul de atunci, Naftali Bennett, și trebuia să îndeplinească mandatul standard de cinci ani. Acum, doar o hotărâre a Curții Supreme îl poate împiedica să fie demis sumar cu un an mai devreme.

Unul dintre primii înalți oficiali din domeniul securității care a acceptat responsabilitatea pentru numeroasele eșecuri care au permis atacul surpriză mortal al Hamas în Israel la 7 octombrie 2023, Bar a precizat că intenționează să demisioneze.

El a rămas în funcție atât de mult timp, spun asociații și susținătorii săi, pentru a lucra la eliberarea ostaticilor încă deținuți de Hamas în Gaza și pentru a proteja Shin Bet de manevrele politice.

Primul obiectiv a fost parțial atins, dar nu și cel de-al doilea. Bar a devenit el însuși o țintă atunci când a avertizat cu privire la amenințarea reprezentată de „terorismul evreiesc” – o referire la violența comisă de părți ale mișcării coloniștilor de extremă dreaptă – și l-a avertizat pe ministrul securității naționale de extremă dreaptă, Itamar Ben Gvir, că acțiunile poliției în Ierusalimul de Est anexat Israelului creează un sentiment de pedeapsă colectivă în rândul locuitorilor palestinieni.

Este posibil ca acest lucru să fi fost sincer, dar a creat dușmani puternici. Sprijinul lui Ben Gvir și al altor politicieni de extremă dreaptă legați de coloniști este vital pentru ca Netanyahu să își mențină controlul asupra puterii.

În martie 2023, pe fondul protestelor pe scară largă împotriva planurilor guvernamentale privind reformele judiciare, Bar i-a spus lui Netanyahu că există o legătură „între amenințările la adresa securității și situația socială din Israel”, conform observațiilor raportate de mass-media israeliană.

Un raport Shin Bet privind atacul din 2023, publicat la începutul acestei luni, l-a atacat indirect pe Netanyahu, afirmând că Israelul a urmat timp de ani de zile o „politică de liniște [care] a permis Hamas să se dezvolte militar masiv”.

Critica implicită a avut loc în timp ce Shin Bet a intensificat o investigație privind acuzațiile potrivit cărora colaboratori apropiați ai lui Netanyahu au primit plăți din partea Qatarului pentru a promova interesele acestuia, chiar în timp ce statul din Golf finanța parțial Hamas în Gaza.

Una dintre cele mai mari îngrijorări ale lui Bar este numirea unui loial al guvernului ca înlocuitor al său, cu consecințe uriașe pentru investigațiile privind scandalul „Qatargate” și multe altele, a declarat Melman.

La rândul său, Netanyahu a invocat o „pierdere persistentă a încrederii profesionale și personale” pentru demiterea lui Bar, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Bar neagă acest lucru, subliniind luni de colaborare eficientă cu prim-ministrul, iar într-o scrisoare publicată săptămâna aceasta a descris concedierea sa ca fiind motivată în primul rând de „interesele personale” ale lui Netanyahu.

„Demiterea directorului Shin Bet în acest moment [și] la inițiativa prim-ministrului, reprezintă o amenințare directă la adresa securității Israelului”, a scris fostul comando.

Criticii au susținut că acesta încearcă să acopere eșecurile care au condus la atacurile din octombrie 2023. Susținătorii au afirmat că acesta își face datoria și spune adevărul puterii.

,,, https://www.theguardian.com/world/2025/mar/21/who-is-ronen-bar-the-recently-sacked-chief-of-israel-shin-bet-security-service

Disident din epoca sovietică condamnat la o pedeapsă „draconică” în Rusia pentru opinii împotriva războiului

Alexander Skobov a fost încarcerat pentru 16 ani din cauza unei postări pe rețelele de socializare și a presupusei implicări într-un grup de opoziție

Pjotr Sauer

vin 21 mar 2025 13.52 CET

Un disident din perioada sovietică a fost condamnat la 16 ani de închisoare în Rusia pentru opiniile sale împotriva războiului, într-un caz care, potrivit observatorilor, evidențiază modul în care represiunea din țară depășește acum chiar și părți din perioada sovietică.

Alexander Skobov, un disident în vârstă de 67 de ani, a fost condamnat vineri de un tribunal militar din Sankt Petersburg pentru o postare pe rețelele de socializare care susținea atacul Ucrainei din 2022 asupra podului din Crimeea, precum și pentru presupusa sa implicare în grupul de opoziție cu sediul în străinătate Free Russia Forum.

Autodescris pacifist de stânga, Skobov a publicat revista sovietică disidentă Perspektivy în ceea ce era atunci Leningrad și s-a pronunțat împotriva războiului sovietic din Afganistan și, ulterior, împotriva războaielor Rusiei din Cecenia și, mai recent, împotriva invaziei lui Vladimir Putin în Ucraina, care a început în 2014.

În Uniunea Sovietică, Skobov a fost acuzat în mod repetat de „agitație și propagandă antisovietică” și a fost de două ori internat cu forța în instituții psihiatrice. El a petrecut în total șase ani în secțiile de psihiatrie sovietice care funcționau ca închisori.

Sentința sa de vineri se ridică efectiv la închisoare pe viață, având în vedere vârsta și sănătatea sa fragilă. Avocata lui Skobov a declarat că clientul său suferă de diabet, hepatită C, astm bronșic și glaucom.

Într-o declarație finală sfidătoare înainte de pronunțarea sentinței, Skobov a condamnat războiul din Ucraina, spunând: „Astăzi voi fi întrebat dacă pledez vinovat. Ei bine, eu sunt cel care face acuzația aici! Acuz cadavrul împuțit al unui regim și clica conducătoare a lui Putin de pregătirea, declanșarea și desfășurarea unui război agresiv, de comiterea de crime de război în Ucraina, de teroare politică în Rusia și de corupția morală a poporului meu”.

„Îi întreb pe acoliții regimului prezenți aici: vă recunoașteți vina de a fi complici la crimele lui Putin?” a adăugat Skobov.

În timp ce judecătorul citea sentința, Skobov – așezat într-o cușcă metalică încuiată și păzit de ofițeri de securitate – a fost auzit strigând: „Glorie Ucrainei”.

Skobov se află în detenție de la arestarea sa în aprilie 2024. Chiar și în spatele gratiilor, acesta a rămas activ din punct de vedere politic. În iunie anul trecut, el a publicat o scrisoare deschisă adresată tinerilor deținuți politici ruși. „Vreau ca tinerii care au primit lovitura să știe: ultimii disidenți sovietici au fost alături de ei”, a scris el în scrisoare, care a fost publicată de ieșirea Novaya Gazeta

Sentința primită vineri de Skobov a fost extremă chiar și după standardele deja represive ale Rusiei de astăzi. Observatorii au declarat că aceasta a evidențiat modul în care Rusia modernă a depășit amploarea represiunii observate în perioada sovietică post-Stalin.

„Sentința draconică pronunțată astăzi împotriva lui Alexander Skobov este emblematică pentru războiul împotriva disidenței purtat de autoritățile ruse în interiorul țării, în paralel cu războiul lor abuziv din Ucraina”, a declarat Tanya Lokshina, director asociat al diviziei Human Rights Watch pentru Europa și Asia Centrală.

„Este deosebit de emoționant faptul că Skobov a petrecut ani de zile într-o închisoare sovietică pentru că și-a exercitat libertatea de opinie cu atâția ani în urmă – și peste patru decenii mai târziu istoria se repetă”, a adăugat ea.

Rusia a lansat o campanie fără precedent de reprimare a disidenței de la începutul invaziei sale la scară largă în Ucraina în 2022, o campanie care a atins aproape fiecare colț al societății.

Publicația rusă independentă Proekt a estimat în 2024 că amploarea represiunii sub regimul Putin a depășit-o pe cea a liderilor sovietici Nikita Hrușciov și Leonid Brejnev, persecutând cel puțin 116 000 de persoane numai în ultimii șase ani.

Cazul Skobov sugerează, de asemenea, că Moscova nu are nicio intenție de a diminua represiunea la nivel național împotriva celor care se opun războiului – chiar dacă Kremlinul susține că poartă negocieri de pace privind conflictul din Ucraina.

În ultimele săptămâni, autoritățile ruse au reținut o serie de cetățeni care au criticat războiul, de la un critic de film la un pensionar și mai mulți jurnaliști regionali. Fiecare dintre aceștia riscă perioade lungi de închisoare pentru postări pe rețelele de socializare în care au condamnat invazia lui Putin din 2022 în Ucraina.

,,, https://www.theguardian.com/world/2025/mar/21/soviet-era-dissident-alexander-skobov-draconian-jail-sentence-russia-anti-war-views

Trump abandonează democrația și libertatea. Acest lucru creează o deschidere pentru Europa – și Marea Britanie

Jonathan Freedland

Fie că este vorba de adunarea oamenilor de știință americani nemulțumiți sau de reintegrarea în UE, un Starmer curajos trebuie să profite de extremismul lui Trump

vin 21 mar 2025 18.21 CET

Datorită lui Donald Trump, pe piața internațională a locurilor de muncă se deschide un post vacant. Timp de decenii, dacă nu secole, și întotdeauna în mod imperfect, SUA s-au oferit lumii drept garantul democrației și țara celor liberi. Acum, că se îndepărtează de această descriere a postului, există o oportunitate pentru altcineva să intervină.

Dovezile că SUA se îndepărtează, chiar galopând, de noțiunile de bază ale democrației și libertății se adună. Doar pentru că schimbările au avut loc atât de repede, nu înseamnă că sunt mai puțin fundamentale. Avem acum o administrație americană care ignoră cu nonșalanță hotărârile judecătorești, ai cărei oficiali spun cu voce tare „Nu-mi pasă ce cred judecătorii”. În câteva săptămâni, a devenit o întrebare deschisă dacă SUA rămâne o societate guvernată de statul de drept.

În numele înfrângerii „woke” și a diversității, echității și incluziunii (DEI), chiar și eforturile istorice de promovare a drepturilor civile sunt disprețuite sau alungate în gaura memoriei: săptămâna aceasta s-a aflat că o pagină web a armatei care sărbătorea ordinul din 1948 al lui Harry Truman de a integra armata a dispărut, împreună cu alte câteva care onorau distinși soldați de culoare. Când a fost întrebat despre acest lucru, secretarul de presă de la Pentagon a declarat: „DEI este mort la Departamentul Apărării”. În ceea ce privește Departamentul de Educație, săptămâna aceasta Trump a luat măsuri pentru a-l desființa complet.

Dar dacă SUA sunt răsturnate de uraganul Trump, la fel se întâmplă peste tot în calea sa, inclusiv în acele locuri care odată priveau SUA cu admirație. Putem vedea cu toții constrângerea Ucrainei de a accepta o presupusă pace care îi va cere să își cedeze teritoriul lui Vladimir Putin și mineralele lui Trump. Mai puțin vizibil este modul în care tăierea guvernului federal al SUA de către Trump și Elon Musk ajută la atacul lui Putin asupra celor mai vulnerabili oameni din Ucraina – copiii săi.

Printre proiectele americane reduse se numără o inițiativă a Departamentului de Stat de a colecta dovezi ale crimelor de război rusești, inclusiv răpirea a peste 20 000 de copii ucraineni, mulți dintre ei trimiși în Rusia pentru adopție forțată. Acum există temeri că aceste informații, care ar fi putut ajuta la găsirea copiilor și, eventual, la reunirea lor cu părinții, au fost pierdute, distruse de drujba lui Musk. Căpitanul America credea că este un supererou; se pare că este complicele răufăcătorului.

Acum, cei care disprețuiesc democrația sunt cei care caută inspirație în SUA. Săptămâna aceasta, Benjamin Netanyahu a încălcat o încetare a focului convenită cu Hamas, reluând loviturile aeriene devastatoare asupra Gazei, ucigând sute de palestinieni, în parte pentru că, fără îndoială, a presupus că Trump nu-i va da nicio durere. Dar, de asemenea, l-a demis pe șeful independent al agenției israeliene de informații interne, Shin Bet, cea mai recentă mișcare în încercarea sa continuă de a elimina orice constrângere legală sau constituțională asupra puterii sale. Dacă asta vă amintește de cineva, există un motiv întemeiat. „În America și în Israel, atunci când un lider puternic de dreapta câștigă alegerile, Deep State-ul de stânga folosește sistemul de justiție pentru a contracara voința poporului”, a scris Netanyahu pe Twitter miercuri. „Ei nu vor câștiga în niciun loc! Rămânem puternici împreună”. Preluarea autoritară a puterii de către Trump oferă acoperire altora pentru a face același lucru.

Acest nou rol al SUA, de far al antidemocrației, are unele consecințe neintenționate. Canada era pe cale să aleagă un guvern conservator; acum, ca o reacție adversă, liberalii conduși de Mark Carney par pregătiți să călărească un val anti-Trump spre victorie. Oricum ar funcționa, Trumpismul devine un factor determinant al politicii din întreaga lume.

Poate mai ales în Marea Britanie. În cea mai mare parte a secolului trecut, SUA a fost cel mai important aliat al Marii Britanii. Mai simplu spus, Londra s-a bazat pe Washington pentru propria sa apărare. Sistemele militare și de informații ale Marii Britanii sunt integrate în mod complex cu cele ale SUA; capacitatea sa nucleară nu este independentă din punct de vedere operațional. În ultimele două luni, a devenit evident că acest lucru nu mai este sustenabil: Marea Britanie nu se poate baza pe o SUA care se comportă mai mult ca un inamic decât ca un prieten.

Acest lucru, la rândul său, creează un nou fapt politic – ne aflăm într-o eră a reînarmării – care va fi principiul organizatoric al declarației de primăvară a lui Rachel Reeves de săptămâna viitoare. Aceasta va necesita fie reduceri profunde, fie noi taxe. Trump a bulversat finanțele Marii Britanii.

În sine, aceasta reprezintă o schimbare monumentală. Dar nu se va termina aici. Aproape tot ceea ce facem va trebui să fie regândit. O mare parte dintre acestea sunt motive de îngrijorare – cum poate funcționa NATO când cel mai puternic membru al său a devenit un adversar? – dar creează, de asemenea, oportunități pentru Marea Britanie, doar dacă suntem dispuși să le profităm.

Să luăm, ca exemplu, războiul lui Trump împotriva științei. SUA a fost mult timp lider mondial în aproape toate domeniile de cercetare. Dar Trump și Musk reduc sau închid un centru de cercetare după altul, fie la National Institutes of Health sau la Environmental Protection Agency, care ar putea concedia mii de oameni de știință talentați. Administrația amenință libertatea academică, forțând universitățile americane să se pliezela Trumpism sau să piardă finanțarea. Săptămâna aceasta, unui om de știință francez care călătorea în SUA pentru o conferință i s-a refuzat intrarea deoarece, potrivit guvernului francez, „telefonul său conținea schimburi de mesaje cu colegi și prieteni în care își exprima o opinie personală cu privire la politica de cercetare a administrației Trump”. Ați citit bine: bărbatul a fost supus unui control aleatoriu la aeroport, oficialii americani i-au verificat laptopul și telefonul, au găsit mesaje private în care vorbea de rău președintele și l-au trimis înapoi acasă.

Aceasta este o oportunitate pentru Marea Britanie, care ar trebui să se promoveze ca un paradis pentru cercetarea științifică liberă și neîngrădită. UE a sesizat deja această șansă și concepe un plan de atragere a cercetătorilor americani. Dar Marea Britanie are avantajul limbii engleze; ar trebui să fie prima la rând. Unii văd oportunitatea, dar, din păcate, guvernul britanic nu se numără printre aceștia: la solicitarea de a reduce costurile inițiale ale vizelor pentru oamenii de știință din străinătate, care sunt în medie de 17 ori mai mari decât pentru țările comparabile, miniștrii au refuzat săptămâna aceasta.

Dar știința este doar unul dintre domeniile în care Marea Britanie ar putea lua măsuri. Trump reduce la tăcere Vocea Americii și Radio Europa Liberă: BBC ar trebui să primească fondurile relativ modeste necesare pentru a interveni și a face treaba în locul său, sporind astfel dintr-o lovitură puterea britanică în domeniul soft.

Primul pas este să înțelegem că lumea s-a schimbat și că vechile șibolete nu se mai aplică. Este absurd faptul că Marea Britanie, care găzduiește cea mai mare industrie de armament din Europa, este, datorită Brexit-ului, exclusă din noul fond de achiziții publice pentru apărare al UE, în valoare de 150 de miliarde de euro (125 de miliarde de lire sterline), acesta fiind cel mai recent exemplu al modului în care a sta deoparte de vecinii săi reprezintă o nebunie nesăbuită în era Trump.

Momentul actual necesită multă îndrăzneală. Aceasta înseamnă ca Keir Starmer să aibă curajul de a spune țării că totul s-a schimbat și că va trebui să ne schimbăm și noi. Da, acest lucru va implica sacrificii dureroase pentru a plăti reînarmarea și încălcarea tabuurilor politice, inclusiv ascultarea majorității britanicilor care spun sondajelor că este timpul să ne reînscriem în UE.

Se adaugă la o viziune a unei Europe care include Marea Britanie, intrând în spațiul lăsat liber de SUA, garantând și promovând libertatea de exprimare și responsabilitatea democratică chiar în momentul în care SUA abandonează aceste idealuri. Trump a deschis ușa. Tot ce trebuie să facem este să trecem prin ea.

Pe 30 aprilie, alăturați-vă lui Jonathan Freedland, Kim Darroch, Devika Bhat și Leslie Vinjamuri în timp ce discută despre președinția lui Trump în cea de-a 100-a zi de mandat, în direct la Conway Hall din Londra și transmis în direct la nivel mondial. Puteți rezerva bilete aici
Jonathan Freedland este editorialist la Guardian

,,, https://www.theguardian.com/commentisfree/2025/mar/21/donald-trump-usa-europe-britain-opening-keir-starmer

Cum seamănă diplomația lui Trump cu un joc de telefon stricat

Andrew Rothîn Washington

Discrepanțele dintre modul în care SUA și alții interpretează apelurile lui Trump se adună

vin 21 mar 2025 11.00 CET

Naveta diplomatică a lui Donald Trump între Rusia și Ucraina a semănat uneori cu un joc de telefon stricat, iar nepăsarea președintelui american față de detalii sugerează că încetarea focului pe care o dorește este mai îndepărtată decât ar putea sugera declarațiile sale optimiste.

Luați în considerare evenimentele din ultima săptămână. După convorbirea sa de marți cu Vladimir Putin, Trump a declarat că cei doi bărbați au convenit asupra unei încetări parțiale a focului în ceea ce privește obiectivele „energetice și de infrastructură”, indicând că Rusia nu va viza poduri, spitale, căi ferate sau alte structuri civile.

Câteva ore mai târziu, o dronă rusească s-a izbit de un spital ucrainean. Rusia a precizat că a fost de acord cu oprirea atacurilor asupra „infrastructurii energetice”, sugerând că orice altceva era permis.

Până miercuri, secretarul de presă al Casei Albe s-a eschivat de la întrebarea despre ce s-a discutat, indicând reporterilor citirea raportului administrației, fără a clarifica dacă Trump a înțeles greșit discuția lor.

În acea zi, Trump a surprins lumea anunțând că SUA propune o privatizare a centralelor electrice ucrainene condusă de americani pentru a oferi o nouă garanție de securitate ucrainenilor. Trump le-a ordonat consilierului său pe probleme de securitate națională, Mike Waltz, și secretarului de stat, Marco Rubio, să furnizeze un raport „precis” al convorbirii (o distincție curioasă în sine). Aceștia au afirmat că Trump i-a spus lui Zelenskyy că „proprietatea americană asupra acestor centrale ar putea fi cea mai bună protecție pentru această infrastructură”.

Nu atât de repede, a declarat Zelenskyy joi. Centralele electrice sunt proprietate națională și „aparțin tuturor ucrainenilor”. O ofertă de preluare nu a apărut niciodată.

„Dacă americanii vor să preia centrala de la ruși și vor să investească acolo și să o modernizeze, aceasta este o cu totul altă problemă”, a spus el. „În ceea ce privește proprietatea [centralelor nucleare], cu siguranță nu am discutat acest lucru cu președintele Trump.”

Discrepanțele se adună și Ucraina caută să se protejeze de o neînțelegere potențial catastrofală. Joi, Zelenskyy a anunțat, de asemenea, că va trimite o echipă de negociatori la Riad pentru a furniza negociatorilor americani o listă a infrastructurii energetice pe care dorește să o includă într-o încetare parțială a focului.

„Nu vreau să existe o înțelegere diferită a ceea ce părțile vor conveni”, a spus Zelensky.

Trump are obiceiul de a descrie conversații complexe și uneori compromițătoare în termeni exultanți, hiperbolici. El a descris celebra convorbire telefonică din 2019 cu Zelenskyy ca fiind „perfectă”. În timpul acesteia, el a sugerat ca Ucraina să lanseze o investigație asupra fiului lui Joe Biden, Hunter, în schimbul unui viitor sprijin militar.

Recentele convorbiri telefonice ale lui Trump, în special cu Putin, au fost ținute într-o cutie neagră similară. După ce au vorbit săptămâna aceasta, Kremlinul a declarat că a cerut o încetare a ajutorului militar străin cu Ucraina ca parte a oricărei păci pe termen lung. Acest lucru nu a fost discutat niciodată, a susținut Trump.

„Nu am vorbit despre ajutor, de fapt, nu am vorbit deloc despre ajutor”, a spus Trump. „Am vorbit despre o mulțime de lucruri, dar despre ajutor nu s-a discutat niciodată”.

Președintele american a încercat să controleze informațiile care rezultă din discuțiile sale private cu liderii străini. Iar în discuțiile sale recente, în special cu Putin, Casa Albă nu a precizat care consilieri au fost prezenți la convorbiri.

Doar Steve Witkoff, un mogul imobiliar și prieten al lui Trump, a vorbit direct despre convorbire, spunând că a fost „epică, transformatoare” și că a fost „mândru să fie american și să stea acolo și să o asculte”.

Exercițiul diplomatic de săptămâna viitoare de la Riad s-ar putea dovedi un moment în care Trump nu mai poate trece peste fisuri. „Vor exista discuții de proximitate, ceea ce înseamnă că un grup va fi în această cameră, un grup în această cameră și vor sta de vorbă și vor merge înainte și înapoi, un fel de diplomație de navetă într-un hotel”, a declarat generalul Keith Kellogg, trimisul lui Trump pentru Ucraina. „Și așa va funcționa și apoi vom afla care este poziția fiecăruia”.

Abordarea SUA prezintă un anumit grad de credulitate în momentul în care cei care fac afaceri încep să se întâlnească cu diplomați ruși veterani. Atunci când Serghei Lavrov și Iuri Ușakov s-au întâlnit cu negociatorii americani la Riad, aceștia au adus cu ei zeci de ani de experiență și au indicat proiecte de acorduri pentru a ajuta la modelarea discuțiilor. Negociatorii americani au părut depășiți.

Witkoff a declarat că el crede că Putin „acționează cu bună credință” și că, după convorbirea telefonică Trump-Putin pentru a preveni atacurile asupra infrastructurii ucrainene, armata rusă a doborât șapte drone proprii. Unii membri ai dreptei ultrapatriotice din Rusia l-au ridiculizat în zilele următoare ca fiind naiv.

„Occidentul a crezut această prostie și asta este grozav”, a declarat Mikhail Zvinchuk, un popular blogger și propagandist militar rus, în timpul unui flux online. „Dl Witkoff a spus că a fost impresionat de angajamentul Rusiei pentru pace”.

Echipa de negociere a lui Putin la Riad va fi condusă de un fost general FSB, care a condus departamentul de colectare a informațiilor privind Ucraina, și de Grigory Karasin, un fost diplomat care a negociat acordurile de la Minsk între Rusia și Ucraina

Aceste acorduri au încercat să pună capăt conflictului dintre Ucraina și forțele proxy susținute de Rusia în sud-estul țării. Dar au fost considerate profund dezavantajoase pentru Ucraina și au fost afectate de detaliile referitoare la ce parte trebuia să ofere ce garanții și în ce ordine. În cele din urmă, acestea au eșuat.

În timp ce Witkoff, Waltz și Rubio se pregătesc să se deplaseze la Riad pentru reuniunile cu miză mare de luni, se pune întrebarea dacă vor putea să facă apel la expertiza necesară pentru a discuta detaliile unui conflict vechi de 11 ani cu unii dintre cei mai experimentați negociatori ruși care stau la masă.

,,,, https://www.theguardian.com/us-news/2025/mar/21/donald-trump-ukraine-russia-war-ceasefire-putin-zelenskyy

Părerea The Guardian despre Trump și Ucraina: Putin a arătat că nu vrea pace

Editorial

Președintele rus este obstacolul în calea propunerilor SUA pentru o încetare a focului. Dar Europa știe că este puțin probabil ca această administrație să acționeze în consecință

vin 21 mar 2025 18.50 CET

În timp ce atenția s-a concentrat asupra eforturilor diplomatice de a pune capăt războiului din Ucraina în această săptămână, biroul ONU pentru drepturile omului a publicat un memento puternic al ororilor acestuia. Un nou raport privind viața copiilor de la invazia rusă a fost prefațat de descrierea unui director de grădiniță cu privire la răspunsul lor la bombardamente: „Unii copii cad în genunchi – picioarele lor nu se mișcă pentru că le este frică. Nu există lacrimi, nu există plâns sau țipete, copilul doar îngheață. Un copil a stat acolo ținând o jucărie și nu i-a dat drumul toată ziua”.

Aceștia sunt supraviețuitorii. Sute de copii au fost uciși din februarie 2022. Sute de mii sunt strămutați în interiorul țării, iar 1,7 milioane sunt refugiați, mulți dintre ei fiind separați de un părinte. Cel puțin 200 au fost duși cu forța în Rusia. Ucraina contează – nu doar din punct de vedere strategic, ci și uman.

Decizia SUA de a pune capăt unui program de urmărire a acestor copii răpiți este un indiciu revelator al nepăsării sau insensibilității supreme cu privire la soarta Ucrainei și a poporului său. Cererile maximaliste ale lui Vladimir Putin în convorbirea sa cu Donald Trump din această săptămână au subliniat faptul că acesta nu dorește pacea. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, observase anterior că acordul Ucrainei de încetare a focului pune responsabilitatea pe umerii Rusiei: „Dacă spun nu, vom ști care este impedimentul pentru pace aici”.

Dl Putin a oferit o încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice dacă Kievul face același lucru (un gest mai degrabă decât o concesie, în condițiile în care iarna se apropie de sfârșit), declarând în același timp că pacea ar necesita încetarea completă a ajutorului militar străin și a furnizării de informații către Ucraina. Impedimentul este evident. Dar dl Trump nu prea se pricepe la detalii, abilitățile sale de „negociator” sunt autodeclarate și de mult timp este atras de dl Putin.

Ucraina se va afla cel puțin în Arabia Saudită pentru discuții paralele, atunci când SUA vor vorbi cu Rusia săptămâna viitoare. Ucraina a câștigat un loc la masă, sau o masă. Dar este încă în meniu. Chiar dacă Kievul încearcă să îl atragă pe președintele american cu minerale și să evite să îl îndepărteze din cauza unor probleme precum noua sa dorință de a prelua centralele nucleare, Rusia pare să îi devanseze pe negociatorii americani. Moscova oferă relații economice îmbunătățite ca și cum acesta ar fi darul său și nu obiectivul său și este ajutată de fanteziile dreptei americane conform cărora dl Putin va întoarce spatele Chinei. Relațiile bilaterale sunt deja dezghețate.

Garanția de securitate dorită de Europa nu s-a materializat. Dacă SUA taie din nou ajutorul militar și informațiile pentru Ucraina, consecințele ar fi imense. Dar Washingtonul nu poate forța Kievul să accepte o încetare a focului sau nu poate forța Europa să abandoneze Ucraina. Liderii europeni au recunoscut că pot influența, dar nu pot determina, acțiunile dlui Trump – dar pot decide cum să răspundă. Acest lucru este clar nu numai prin discuțiile din această săptămână privind o posibilă „forță de reasigurare” în cazul unei încetări a focului, ci și, în general, pe măsură ce Europa contemplă un viitor fără garanțiile de securitate ale SUA. Renunțarea Germaniei la frâna datoriei pentru a accelera cheltuielile militare a fost doar titlul principal.

Amenințarea Rusiei se profilează mult mai mare pentru unii decât pentru alții. Opiniile și prioritățile interne variază foarte mult. Din punct de vedere strategic, liderii sunt diferiți în ceea ce privește prioritatea acordată consolidării puterii regionale sau consolidării legăturilor transatlantice. Aceștia vor avea, de asemenea, păreri diferite în ceea ce privește locul în care să construiască parteneriate. Aceste întrebări devin din ce în ce mai acute. Răspunsurile vor modela viețile generațiilor viitoare mult dincolo de Ucraina.

,,, https://www.theguardian.com/commentisfree/2025/mar/21/the-guardian-view-on-trump-and-ukraine-putin-has-shown-he-does-not-want-peace

Informare privind războiul din Ucraina: Două persoane au fost ucise în timp ce Rusia lovește Zaporizhzhia

Oraș din sud-estul Ucrainei lovit de mai mult de 10 ori, în timp ce trei persoane mor în atacuri asupra Sumy și Donețk; Germania aprobă 3 miliarde € în ajutor militar nou pentru Ucraina. Ce știm în ziua 1.123

Vedeți toate reportajele noastre despre războiul din Ucraina

Personalul și agențiile Guardian

Sat 22 Mar 2025 03.24 CET

Atacurile rusești au ucis două persoane în orașul Zaporizhzhia din sud-estul Ucrainei vineri târziu. Guvernatorul regiunii Zaporizhzhia, Ivan Fedorov, a declarat pe Telegram că orașul a fost lovit de mai mult de 10 ori, ucigând două persoane și rănind nouă. Printre răniți se numără un bebeluș de nouă luni și o femeie în stare gravă. Imaginile postate online arătau echipe de salvare care scotoceau prin moloz și blocuri de apartamente și case cu ferestre și fațade grav avariate. Focurile ardeau printre mormanele de moloz.
Două persoane au fost ucise în regiunea Sumy, la granița de nord a Ucrainei cu Rusia, după ce forțele ruse au lansat cel puțin șase bombe ghidate asupra satului Krasnopillia, în timp ce în estul regiunii Donețk, Rusia a lansat trei bombe asupra orașului Kostiantynivka, aproape de linia frontului, omorând o persoană.
Germania a aprobat vineri un nou ajutor militar în valoare de 3 miliarde de euro (2,5 miliarde de lire sterline) pentru Ucraina, inclusiv muniții de artilerie și sisteme de apărare aeriană, au declarat oficiali guvernamentali. Fondurile au fost deblocate după luni de întârziere și se adaugă celor 4 miliarde de euro în ajutor militar pentru Ucraina deja planificate în bugetul pentru 2025. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit, a declarat că cel mai recent pachet va include unități ale sistemelor de apărare aeriană Iris-T fabricate în Germania, care încă nu au fost construite și care vor fi livrate în următorii doi ani.
Marea Britanie urmează să „accelereze ritmul și amploarea” planificării sale militare pentru a fi pregătită să sprijine Ucraina, No 10 afirmând că toate opțiunile, inclusiv trupele la sol, sunt posibile. Purtătorul de cuvânt al lui Keir Starmer a declarat că vor fi necesare mii de trupe pentru a sprijini Ucraina în cazul unei încetări a focului și al unui acord pentru a pune capăt războiului cu Rusia, fie „pe mare, pe uscat sau în aer”. „Nu toate țările din coaliție vor avea capacități pentru Ucraina, dar ar putea avea capacitatea pentru alte desfășurări, ceea ce ar elibera alte națiuni pentru a se desfășura în Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al prim-ministrului.
Marea Britanie a declarat vineri că a înghețat peste 25 de miliarde de lire sterline în active rusești de la începutul războiului din Ucraina în urmă cu trei ani. Într-un raport, trezoreria britanică a declarat, de asemenea, că a sancționat „2 001 persoane și entități” în perioada dintre invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022 și martie 2024. Secretarul economic al Trezoreriei, Emma Reynolds, a declarat: „Colaborând cu aliații noștri, am privat [Rusia] de peste 400 de miliarde de dolari, echivalentul a patru ani de cheltuieli militare ale Rusiei”.
Un disident din era sovietică a fost condamnat la 16 ani de închisoare în Rusia pentru opiniile sale împotriva războiului. Alexander Skobov, în vârstă de 67 de ani, a fost condamnat vineri pentru o postare pe rețelele de socializare care susținea atacul Ucrainei din 2022 asupra podului din Crimeea, precum și pentru presupusa sa implicare în grupul de opoziție cu sediul în străinătate Forumul Rusiei Libere. Într-o declarație finală înainte de condamnare, Skobov a acuzat regimul Putin de „purtarea unui război agresiv [și] de comiterea de crime de război în Ucraina”.
Ucraina a acuzat vineri Rusia că exercită presiuni ilegale asupra ucrainenilor din teritoriile ocupate pentru a-și schimba statutul juridic sau pentru a pleca, și a declarat că va raporta această practică Curții Penale Internaționale. Președintele rus, Vladimir Putin, a emis joi un decret potrivit căruia cetățenii ucraineni care trăiesc „în Rusia fără motive legale” ar trebui să își „reglementeze” statutul până la 10 septembrie. Heorhii Tykhyi, un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, a declarat că Rusia efectuează „strămutarea forțată a cetățenilor ucraineni din țara lor natală sau îi forțează să dobândească statutul de străin”. Decretul lui Putin îi afectează pe ucrainenii care locuiesc în peninsula Crimeea, precum și în părțile ocupate ale regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson.
Liderul nord-coreean, Kim Jong-un, și-a exprimat sprijinul neclintit pentru războiul Rusiei în Ucraina în timpul unei întâlniri cu secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, vineri, la Pyongyang. Agenția oficială de presă Korean Central News Agency din Coreea de Nord a declarat că, în timpul întâlnirii, Kim a afirmat că guvernul său va „sprijini invariabil Rusia în lupta pentru apărarea suveranității naționale, a integrității teritoriale și a intereselor de securitate”. Shoigu și-a exprimat recunoștința pentru „solidaritatea Coreei de Nord cu poziția Rusiei cu privire la toate problemele geopolitice critice, în special cu privire la problema ucraineană”, potrivit comentariilor sale televizate.

,,,, https://www.theguardian.com/world/2025/mar/22/ukraine-war-briefing-two-people-killed-as-russia-pounds-zaporizhzhia

Un conflict între marile puteri „nu mai este de neimaginat”, constată o analiză a serviciilor de informații australiene

Evaluarea independentă, care a fost transmisă guvernului înainte de alegerile din SUA, avertizează asupra „fragmentării geopolitice și economice globale

Ben Doherty

vin 21 mar 2025 06.04 CET

Australia se confruntă cu o lume mai volatilă și mai periculoasă decât cea pe care a cunoscut-o în ultimele patru decenii, iar „un conflict între marile puteri nu mai este de neimaginat”, a constatat o analiză a agențiilor de informații ale țării.

Primul ministru, Anthony Albanese, a comandat revizuirea activității celor 10 agenții care alcătuiesc comunitatea națională de informații a Australiei în septembrie 2023.

Raportul a fost prezentat guvernului la jumătatea anului 2024 – înainte de alegerile din SUA din noiembrie și de schimbarea administrației de la Washington în ianuarie. Dar o copie declasificată a raportului a fost publicată de guvern abia vineri dimineața.

Chiar înainte de schimbarea guvernului din SUA, raportul avertiza că instabilitatea cauzată de rivalitatea crescândă dintre China și SUA – „o ciocnire de interese și valori care s-a dovedit imposibil de reconciliat și greu de gestionat chiar și pe cale pașnică” – a fost amplificată de un „bloc de autocrații” care subminează securitatea globală.

„Ordinea de după Războiul Rece s-a prăbușit”, se arată în raportul 2024 Independent Intelligence Review.

„Nu este încă clar ce îi va lua locul, dar în viitorul previzibil Australia se confruntă cu o lume modelată de concurența dintre statele-națiune și de fragmentarea geopolitică și economică globală”.

Revizuirea a declarat că un „conflict regional major”, deși nu este probabil conform evaluării sale, „nu mai este de neconceput”. Și a declarat că coerciția, dezinformarea și propaganda au fost utilizate în mod obișnuit în regiunea Indo-Pacific.

„Lumea în care Australia caută securitate și prosperitate este semnificativ mai contestată, fragmentată și volatilă.

„Conflictul dintre marile puteri nu mai este de neimaginat. Noi amenințări la adresa securității sunt proeminente, multe amplificate de schimbările tehnologice.”

Autorii raportului, Dr. Heather Smith, fost director general adjunct al Biroului de Evaluare Națională și profesor la Colegiul de Securitate Națională al Universității Naționale Australiene, și Richard Maude, fost director general al Biroului de Evaluare Națională și director executiv de politici la Asia Society Australia, susțin că trei factori sunt cei mai importanți pentru comunitatea de informații din Australia.

Au avut loc schimbări în echilibrul relativ al puterii globale, însoțite de o competiție acerbă între statele naționale pentru putere și influență. Această competiție este deopotrivă diplomatică, militară, economică și tehnologică și se desfășoară atât în interiorul granițelor Australiei, cât și în afara acestora, inclusiv prin atacuri cibernetice și interferențe străine.
Noile tehnologii sunt utilizate pentru a amplifica unele amenințări vechi, creând în același timp altele complet noi.
Există o serie de provocări transnaționale, inclusiv schimbările climatice, pandemiile, migrația ilegală, terorismul, precum și polarizarea și fragilizarea coeziunii sociale în multe democrații. Într-o lume globalizată, chiar și conflictele îndepărtate geografic ajung inevitabil în Australia, cu consecințe semnificative, adesea grave.

Studiul susține că China și Rusia colaborează mai strâns pentru a contesta dominația SUA, alături de alte state autocratice, în cadrul unei alianțe egoiste.

„Cooperarea mai strânsă dintre China și Rusia în urma invaziei Rusiei în Ucraina este o schimbare notabilă. Rusia, Iranul și Coreea de Nord își adâncesc legăturile. Un bloc liber de autocrații își urmărește acum cu forța interesele naționale în moduri care subminează securitatea și stabilitatea globală.”

Revizuirea prevede, de asemenea, creșterea potențială a guvernelor naționaliste în Europa și în SUA, afectând alianțele și politica externă a Australiei.

„Alegerea mai multor guverne naționaliste sau populiste în Europa și Statele Unite, de exemplu, ar putea introduce o incertitudine considerabilă în afacerile globale și ar putea modifica unele dintre ipotezele actuale de planificare a politicii externe și economice a Australiei”.

Raportul a evidențiat schimbările climatice ca fiind o „prioritate” pentru agențiile de informații.

„Unul dintre motive este faptul că colaborarea privind încălzirea globală este acum încurcată în rivalitatea dintre China și Statele Unite. Iar tehnologiile esențiale pentru tranziția către energia curată – cum ar fi panourile solare, bateriile și turbinele eoliene – au devenit ele însele vectori de concurență, deoarece țările își fac griji cu privire la securitatea aprovizionării și caută avantaje industriale suverane.”

Raportul a afirmat că schimbările climatice prezintă provocări semnificative în materie de securitate – inclusiv insecuritatea alimentară, sănătatea oceanelor, lipsa apei, întreruperea lanțurilor de aprovizionare și migrația pe scară largă indusă de climă.

Albanese a declarat că agențiile de informații ale Australiei sunt cruciale pentru securitatea țării „și avem deplină încredere în capacitatea lor”.

„Vom continua să investim în capacități pentru a ne asigura că comunitatea de informații a Australiei poate face față amenințărilor și provocărilor emergente”, a spus el într-o declarație care însoțește publicarea de vineri a raportului.

Revizuirea a constatat că, deși agențiile de informații australiene au reușit în general să protejeze interesele naționale, agențiile de informații ar trebui să fie consolidate pentru a fi mai bine pregătite pentru amenințările viitoare.

Printre cele 67 de recomandări se numără o solicitare de înființare a unei funcții de securitate economică în cadrul Departamentului Trezoreriei pentru a proteja împotriva amenințărilor financiare.

Revizuirea a afirmat că deciziile economice din cadrul guvernului reprezintă un domeniu în care riscurile de securitate națională „devin din ce în ce mai dificil de gestionat”.

„În opinia noastră, este necesară o reproiectare a sistemului”, se arată în raport.

Trezorierul, Jim Chalmers, a declarat că securitatea națională și securitatea economică devin din ce în ce mai legate.

„Securitatea națională și politica economică au devenit din ce în ce mai interconectate”, a spus Chalmers. „Întotdeauna au fost întrepătrunse într-o anumită măsură, dar acum sunt aproape inseparabile una de cealaltă”.

,,, https://www.theguardian.com/australia-news/2025/mar/21/australia-independent-national-intelligence-review-2024

Danemarca și Finlanda îndeamnă la prudență persoanele transgender care se îndreaptă spre SUA

Sfaturile de călătorie au fost actualizate pe fondul rapoartelor privind calvarul de la frontiera SUA după ce Trump a declarat că țara va recunoaște doar două genuri

Ashifa Kassam

vin 21 mar 2025 21.21 CET

Danemarca și Finlanda și-au actualizat sfaturile de călătorie în SUA pentru persoanele transgender, alăturându-se numeroaselor țări europene care au încercat să avertizeze călătorii care se îndreaptă spre SUA în ultimele săptămâni, pe măsură ce au apărut rapoarte despre calvaruri la frontiera americană.

Danemarca a declarat săptămâna aceasta că a început să sfătuiască călătorii transgender să contacteze ambasada SUA din Copenhaga înainte de plecare, pentru a se asigura că nu vor exista probleme cu documentele de călătorie.

Schimbarea a survenit după ce Donald Trump a făcut o prioritate din retrocedarea drepturilor trans și non-binare, anunțând că SUA va recunoaște doar două genuri și semnând ordine executive care urmăresc excluderea persoanelor transgen din armata americană, limitarea accesului acestora la sport și reducerea procedurilor de tranziție de gen pentru persoanele sub vârsta de 19 ani.

Ministerul danez de externe nu l-a menționat pe Trump, dar a observat că formularul de cerere pentru Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor din SUA permite călătorilor să aleagă doar sexul masculin sau feminin. Legislația daneză, în schimb, permite cetățenilor să își identifice genul ca X.

„Dacă pașaportul dvs. are desemnarea de gen X sau v-ați schimbat genul, se recomandă să contactați ambasada SUA înainte de călătorie pentru a primi îndrumări cu privire la modul în care să procedați”, se arată acum pe pagina de recomandări de călătorie daneze.

Oficialii au declarat că niciunui cetățean danez nu i s-a refuzat intrarea în SUA sau nu a fost reținut la frontieră de la preluarea mandatului de către Trump. În schimb, asociația LGBT+ Danmark a declarat că a solicitat actualizarea avizului.

„Suntem îngrijorați că oamenii ar putea fi opriți la aeroport și li s-ar putea refuza intrarea sau că s-ar putea întâmpla ceva nepotrivit și inconfortabil la aeroport”, a declarat Susanne Branner Jespersen pentru radiodifuzorul danez Radio IIII.

La începutul acestei luni, Germania ar fi semnalat, de asemenea, că persoanele transgender sau cele care călătoresc cu genul X marcat pe pașaport ar trebui să contacteze misiunile diplomatice ale SUA înainte de plecare.

La scurt timp după aceea, Finlanda și-a actualizat pagina de sfaturi. „Dacă sexul actual al solicitantului de pe pașaport este diferit de sexul confirmat la naștere, autoritățile americane pot refuza intrarea”, se arată pe pagina actualizată la jumătatea lunii martie.

Alte țări europene au încercat să își precizeze limbajul cu privire la cerințele de intrare în SUA. În Germania, vestea că trei cetățeni germani au fost reținuți la frontieră a determinat guvernul să își actualizeze recomandarea de călătorie pentru a menționa că o viză sau o scutire de intrare nu garantează intrarea în SUA.

„Decizia finală dacă o persoană poate intra în SUA aparține autorităților de frontieră americane”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe.

Oficialii britanici par, de asemenea, să fi revizuit avertismentul lor de călătorie în SUA, care menționează acum că orice persoană care încalcă regulile de intrare în țară ar putea fi arestată sau reținută.

La începutul acestei luni s-a aflat că o turistă britanică a fost reținută în SUA timp de 10 zile după ce i s-a spus că ar fi trebuit să solicite o viză de lucru, în loc de o viză turistică.

Solicitat de Reuters, Ministerul Afacerilor Externe a refuzat să comenteze motivul pentru care a schimbat avizul sau să confirme data la care a fost făcut.

,,, https://www.theguardian.com/world/2025/mar/21/denmark-and-finland-urge-caution-for-us-bound-transgender-people

X dă în judecată guvernul lui Modi pentru eliminarea conținutului în noua luptă împotriva cenzurii din India

Compania lui Elon Musk se opune competențelor extinse ale guvernului de a permite eliminarea mai ușoară a conținutului online

Reuters

Thu 20 Mar 2025 22.12 CET

Ministerul IT dinIndiaa extins în mod ilegal puterile de cenzură pentru a permite eliminarea mai ușoară a conținutului online și a împuternicit „nenumărați” oficiali guvernamentali să execute astfel de ordine, a susținut X a lui Elon Muskîntr-un nou proces împotriva New Delhi.

Procesul și acuzațiile marchează o escaladare într-o dispută juridică în curs de desfășurare între X și guvernul prim-ministrului Indiei, Narendra Modi, cu privire la modul în care New Delhi dispune eliminarea conținutului. De asemenea, aceasta survine în timp ce Musk se apropie de lansarea în India a celorlalte sale întreprinderi-cheie, Starlink și Tesla.

În noul dosar, datat 5 martie, X susține că ministerul indian al tehnologiei informației solicită altor departamente să utilizeze un site web guvernamental lansat anul trecut de ministerul afacerilor interne pentru a emite ordine de blocare a conținutului și pentru a solicita companiilor de social media să se alăture și ele site-ului. Acest mecanism, afirmă X, nu conține garanțiile juridice indiene stricte privind eliminarea conținutului, care impuneau ca astfel de ordine să fie emise în cazuri precum prejudicierea suveranității sau a ordinii publice și să fie însoțite de supravegherea strictă a funcționarilor de rang înalt.

Ministerul IT din India a redirecționat o cerere de comentarii către Ministerul Afacerilor Interne, care nu a răspuns.

Site-ul guvernamental creează „un mecanism paralel inadmisibil” care determină „cenzurarea neîngrădită a informațiilor în India”, a declarat X, adăugând că încearcă să anuleze directiva.

Documentele judiciare ale X nu sunt publice și au fost raportate pentru prima dată de către mass-media joi. Cazul a fost audiat pentru scurt timp la începutul acestei săptămâni de un judecător de la Înalta Curte din sudul statului Karnataka, dar nu s-a ajuns la o decizie finală. Acesta va fi acum audiat pe 27 martie.

În 2021, X, denumit anterior Twitter, a fost implicat într-o confruntare cu guvernul indian din cauza nerespectării ordinelor legale de blocare a anumitor tweet-uri legate de un protest al fermierilor împotriva politicilor guvernului. X s-a conformat ulterior în urma criticilor publice ale oficialilor, dar contestarea juridică a deciziei continuă în instanțele indiene.

,,, https://www.theguardian.com/technology/2025/mar/20/x-india-censorship-lawsuit-modi-musk

Următoarele negocieri de încetare a focului din Ucraina se vor concentra pe transportul maritim din Marea Neagră

Avarierea unui siloz de cereale ucrainean lângă Odesa după un atac cu rachete rusești, 2023 (Comandamentul Operațional Sud)

Când discuțiile privind posibilitatea unei încetări a focului în Ucraina vor fi reluate luni, siguranța navigației la Marea Neagră va fi pe ordinea de zi, potrivit Ucrainei și Rusiei.

Luni, oficialii americani se vor întâlni cu o delegație ucraineană la Riad, apoi separat cu o delegație rusă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat presei joi că se așteaptă la “o diplomație de navetă”, în timp ce administrația Trump încearcă să negocieze un acord de încetare a focului maritim.

Yuri Ushakov, consilier al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că discuțiile vor include o discuție despre siguranța transportului maritim în Marea Neagră. O conversație despre sponsorizarea unui coridor de navigație sigur a început în timpul convorbirii telefonice de marți dintre Putin și Trump, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

“Există o mulțime de nuanțe acolo, care trebuie discutate. Prin urmare, [negocierile ar fi necesare] pentru a discuta aceste nuanțe, printre altele”, a declarat Peskov pentru Interfax.

Atacurile rusești asupra navelor comerciale din Odesa au fost reluate recent după o lungă pauză; în ciuda succesului Ucrainei în descurajarea flotei ruse de la Marea Neagră cu atacuri cu drone și rachete, complexul portuar Odesa rămâne în raza de acțiune a atacurilor cu rachete balistice rusești.

Cea mai recentă grevă a avut loc săptămâna trecută și a luat viața a patru navigatori la bordul unui vrachier gestionat de Grecia care încarcă cereale la Odesa. Trei dintre morți erau cetățeni străini. Alte două persoane au fost rănite, inclusiv un navigator și un angajat portuar.

O încetare a focului la Marea Neagră a mai fost încercată înainte. În iulie 2022, Rusia, Ucraina și Turcia au negociat o “Inițiativă privind cerealele din Marea Neagră” care ar întrerupe atacurile rusești asupra transportului ucrainean de alimente în vrac, atâta timp cât toate părțile ar putea inspecta toate navele cu destinația Ucrainea. Rusia a amenințat în mod repetat că va abandona acordul, iar oficialii ruși au încetinit procesul de inspecție până aproape să se oprească, potrivit comandamentului unificat responsabil de implementare. În iulie 2023 , Kremlinul a renunțat la acord, dând vina pe Occident pentru sancțiunile bancare care ar fi îngreunat exportul de îngrășăminte rusești. Ucraina și-a implementat propriul coridor de navigație sigur prin forță, scufundând sau avariind mai mult de o duzină de nave de război rusești și conducând restul în siguranță în colțul de nord-est al mării.

Sursa: aici

Pentru a înfrunta China, președintele Trump ar trebui să vizeze întreprinderile sale de stat – 20 martie 2025

Utilizarea strategică de către RPC a companiilor de stat reprezintă o amenințare existențială la adresa suveranității economice și securității americane.

Partidul Comunist Chinez (PCC) a transformat bilanțurile în câmpuri de luptă, furând până la 600 de miliarde de dolari pe an din proprietate intelectuală. Partidul Comunist Chinez a implementat o strategie de dezmembrare a conducerii economice și tehnologice a Statelor Unite, vizând centrul său de greutate: întreprinderea privată. Generalul Keith Alexander a descris jaful ca fiind cel mai mare transfer de avere din istorie.

În decembrie 2024, hackerii sponsorizați de statul chinez au încălcat sistemele Departamentului de Trezorerie al SUA, accesând sistemele asociate cu Comitetul pentru Investiții Străine din Statele Unite (CFIUS), organismul guvernamental responsabil cu prevenirea investițiilor comerciale adverse. La începutul aceluiași an, grupul de hackeri Volt Typhoon, legat de guvernul chinez, s-a infiltrat în rețelele de infrastructură critică din SUA, cu scopul de a întrerupe comunicațiile în timpul unei crize. În timpul ultimelor alegeri prezidențiale, publicul a aflat că hackerii chinezi au spart numeroase telecomunicații din SUA. Aceste incidente subliniază campania neobosită de spionaj cibernetic a PCC împotriva entităților guvernamentale și comerciale din SUA.

Dincolo de intruziunile cibernetice, întreprinderile de stat chineze au o istorie extinsă de furt de proprietate intelectuală pentru a-și consolida capacitățile tehnologice. În 2016, Aviation Industry Corporation of China (AVIC), o companie de stat proeminentă, a fost acuzată că a furat proiecte de la firme aerospațiale americane pentru a îmbunătăți tehnologia aviației militare a Chinei. Astfel de acțiuni nu numai că compromit interesele economice ale SUA, dar prezintă și riscuri semnificative de securitate națională. Tacticile PCC se extind dincolo de spionajul corporatist. Beijingul folosește frecvent presiuni legale și financiare pentru a intimida companiile străine, după cum reiese din recenta represiune asupra firmelor de consultanță occidentale care operează în China. Aceste acțiuni descurajează companiile să conteste întreprinderile de stat și evidențiază riscurile tot mai mari pentru întreprinderile din SUA.

Administrația Biden s-a concentrat pe dialog și dezescaladare. Respingând dovezile combinate că PCC nu are niciun interes în niciunul, echipa lui Biden nu a reușit să adopte o contra-strategie eficientă. Cu toate acestea, realitatea este clară: inovația și competitivitatea companiilor americane, care au dezvoltat tehnologia care a ajutat la câștigarea Războiului Rece, sunt atacate.

Administrația Trump, bazându-se pe interacțiunile sale anterioare cu politica economică a Chinei, are o oportunitate istorică – într-adevăr, o obligație – de a expune activitățile rău intenționate ale PCC. Președintele Trump trebuie să sporească apărarea SUA și să sprijine companiile americane în timp ce lucrează pentru a proteja locurile de muncă și industriile strategice din SUA. Prin adoptarea unei strategii cuprinzătoare care abordează atât elementele sistemice, cât și cele tactice ale agresiunii economice a PCC, președintele Trump poate proteja companiile americane și le poate asigura poziția de lider în inovația globală. Miza este clară: lipsa de acțiune riscă să cedeze viitorul dominației economice și tehnologice unui adversar care intenționează să rescrie regulile.

Amenințarea strategică

PCC desfășoară o campanie pentru a-și dezvolta propria putere națională cuprinzătoare, subminând în același timp punctele forte economice ale SUA. Beijingul folosește toate elementele puterii de stat – de la aparatul său de informații la instituții academice, sistem judiciar, armată și întreprinderi de stat – pentru a-și avansa obiectivele strategice. Eșecul guvernului SUA de a recunoaște această strategie interconectată lasă companiile americane să se confrunte singure cu întreaga greutate a celei de-a doua economii a lumii.

Controlul PCC asupra companiilor de stat le oferă avantaje semnificative susținute de stat: bani gratuiti, imunitate legală și chiar acces la operațiunile de informații ale statului. Spre deosebire de companiile private din sistemele de piață liberă, companiile de stat din China răspund exclusiv Partidului Comunist, permițându-le să se sustragă de la răspundere și să manipuleze piețele fără consecințe.

Costurile pentru companiile americane sunt severe. Să luăm exemplul Tang Energy Group, o companie cu sediul în Texas deținută în comun de unul dintre autorii acestui eseu, Patrick Jenevein. De ani de zile, Tang a colaborat cu Aviation Industry Corporation of China (AVIC) pentru a dezvolta tehnologia palelor turbinelor eoliene pentru utilizare în RPC. Când Tang a încercat să extindă operațiunile în Statele Unite, AVIC a oferit inițial o investiție de 600 de milioane de dolari pentru a asigura colaborarea lor. Cu toate acestea, nu a livrat niciodată fondurile. În schimb, AVIC a folosit promisiunea de investiții pentru a-l menține pe Tang implicat, în timp ce o filială AVIC a braconat personalul lui Tang și a creat o companie concurentă care urmărește aceleași oportunități de afaceri.

În 2014, Tang a inițiat arbitrajul împotriva AVIC în conformitate cu termenii acordului lor. În 2015, după aproape optsprezece luni și 5 milioane de dolari în cheltuieli legale, o comisie de arbitraj cu sediul în Dallas i-a acordat lui Tang 70 de milioane de dolari. În timp ce această victorie a validat afirmațiile lui Tang, victoria a necesitat un efort extraordinar – de exemplu, echipa Tang a înregistrat în secret un director AVIC – pentru a dovedi că AVIC și filialele sale au funcționat ca o singură entitate. Această realitate este bine cunoscută analiștilor centrați pe RPC, dar este dificil de dovedit în instanță. Spre deosebire de sistemul juridic american care impune dezvăluirea probelor, RPC își protejează companiile de stat de control. Când conducerea AVIC a decis să-l submineze pe Tang, legea RPC a asigurat că nu va trebui să recunoască niciodată vinovăția.

La începutul procesului de arbitraj, avocații AVIC l-au amenințat pe Tang cu litigii nesfârșite, susținute de resurse sponsorizate de stat și, vorbind în cunoștință de cauză despre familia sa, i-au spus CEO-ului lui Tang că AVIC are mai mult decât suficienți bani pentru a face litigiul să dureze dincolo de viața sa. Astfel, cu acces la trezoreria RPC, AVIC a prelungit cazul pentru a epuiza hotărârea lui Tang. În 2020, AVIC a depus o petiție la Curtea Supremă a SUA, care, neavând o opinie disidentă de la care să lucreze, a refuzat să asculte argumentul AVIC. În cele din urmă, după opt ani de litigii, Tang a obținut o înțelegere de 24 de milioane de dolari – o fracțiune din hotărârea de 100 de milioane de dolari acumulată.

Abordarea actuală ineficientă

Cazul Tang exemplifică modul în care întreprinderile de stat din RPC exploatează sistemele juridice în avantajul lor. Povești similare despre furtul de proprietate intelectuală, spionajul cibernetic și manipularea pieței evidențiază necesitatea unui răspuns coordonat al SUA. Cu toate acestea, politicile actuale ale SUA se mișcă cu viteza birocrației guvernamentale și se concentrează pe vizarea companiilor individuale în loc să se confrunte cu strategia holistică a PCC.

Controalele exporturilor urmăresc să restricționeze accesul Chinei la tehnologii critice, dar sunt lente și reactive. Punerea în aplicare durează adesea ani de zile, cu notificări prealabile care permit RPC timp suficient pentru a se adapta sau a dezvolta strategii de deviere. Când controalele sunt în sfârșit în vigoare, întreprinderile de stat au capturat tehnologia sau au dezvoltat strategii de eludare. Mai mult, controalele se concentrează îndeaproape pe tehnologiile individuale, mai degrabă decât pe problema sistemică a agresiunii economice a RPC.

Prima administrație Trump a investigat practicile comerciale neloiale ale RPC sub autoritatea secțiunii 301 din Legea comerțului din 1974. Descoperirile sale au fost condamnabile pentru RPC și au dus în cele din urmă la o serie de tarife pentru produsele de origine chineză. Cu toate acestea, astfel de investigații sunt birocratice și consumatoare de timp. Pot dura ani de zile, timp în care RPC continuă să-și prădeze economic. În plus, concentrarea lor asupra practicilor comerciale specifice nu reușește să abordeze strategia cuprinzătoare a CPC de a utiliza întreprinderile de stat ca instrumente de dominație economică.

Guvernul SUA menține mai multe liste care vizează entitățile chineze, cum ar fi Lista de entități a Departamentului de Comerț, concepută pentru a împiedica companiile străine să prolifereze arme de distrugere în masă, și Lista de utilizatori finali militari, menită să împiedice companiile străine să furnizeze arme armatelor adversarilor americani. În timp ce aceste instrumente evidențiază actorii răi individuali, ele fac puțin pentru a perturba rețeaua mai largă de agresiune economică sponsorizată de stat a PCC. În plus, lipsa de coordonare între aceste liste creează lacune pe care RPC le exploatează.

Măsurile actuale sunt insuficiente, deoarece vizează acțiuni sau entități specifice, mai degrabă decât să abordeze avantajele structurale ale întreprinderilor de stat din RPC. Ele lasă companiile americane vulnerabile la atacuri continue și nu reușesc să contracareze abordarea integrată a PCC.

O strategie holistică pentru administrația Trump

Administrația Trump are oportunitatea de a adopta o strategie cuprinzătoare pentru a aborda cauzele profunde ale agresiunii economice a RPC.

1) Îmbunătățirea sprijinului guvernamental pentru litigii: Publicarea unor rapoarte detaliate ale întreprinderilor cu sediul în RPC și a utilizării resurselor de stat de către acestea pentru a submina concurenții, evidențierea practicilor controlate de PCC, cum ar fi furtul de proprietate intelectuală, încălcarea contractelor și comportamentul lipsit de etică și depunerea de memorii amicus în cazurile judiciare care implică entități controlate de PCC care amenință securitatea națională.

2) Expunerea infracțiunilor PCC: Declasificarea și diseminarea informațiilor care documentează corupția și comportamentul economic necorespunzător al PCC. Un “Raport privind activitatea economică malignă a RPC” ar putea completa raportul anual al Departamentului Apărării privind puterea militară chineză, oferind o imagine mai clară a amenințării economice reprezentate de întreprinderile de stat ale RPC.

3) Extinderea mecanismelor de aplicare a legii comerciale: Consolidarea aplicării legislației comerciale pentru a trage la răspundere întreprinderile de stat din RPC pentru practicile neloiale și implementarea sancțiunilor, tarifelor și sancțiunilor automate pentru furtul de proprietate intelectuală și alte încălcări. Aceste mecanisme ar trebui să fie raționalizate și coordonate între agenții pentru a asigura acțiuni în timp util.

4) Crearea de fonduri de asigurare pentru companiile americane: Creați piețe de asigurări specializate pentru a acoperi apărările legale, detențiile arbitrare ale angajaților și cererile de confiscare a activelor. Aceste fonduri ar ajuta companiile americane să navigheze prin acțiunile prădătoare ale companiilor de stat din RPC și să reducă riscurile financiare.

5) Creșterea supravegherii de reglementare a investițiilor din RPC: Consolidarea controlului achizițiilor și parteneriatelor din RPC prin intermediul Comitetului pentru investiții străine din Statele Unite. Resurse și prevederi suplimentare care permit autorităților să revizuiască aprobările pe baza comportamentelor necunoscute înainte sau a comportamentelor nedorite întreprinse după aprobare ar putea asigura conformitatea și ar permite confiscarea activelor atunci când apar încălcări.

Calea către o conducere eficientă

Miza pentru Statele Unite nu ar putea fi mai mare. Utilizarea strategică de către RPC a companiilor de stat reprezintă o amenințare existențială la adresa suveranității economice și securității americane. Fără acțiuni decisive, companiile americane vor rămâne vulnerabile în fața companiilor susținute de stat ale PCC într-o concurență neloială.

Prin adoptarea unei abordări cuprinzătoare care abordează atât elementele structurale, cât și tactice ale agresiunii economice a RPC, administrația Trump poate acționa cu îndrăzneală și în mod corespunzător pentru a proteja conducerea economică americană și pentru a reafirma angajamentul Americii față de piețele libere și echitabile.

Viitorul securității naționale a SUA depinde de asta.

Isaac Harris este comandor de marină în retragere și a fost membru adjunct la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor (FDD) și CEO al Prime Services and Consulting, o firmă de consultanță în securitate națională.

Contraamiralul (ret.) Mark Montgomery este cercetător senior și director senior la Centrul FDD pentru Inovație Cibernetică și Tehnologică.

Patrick Jenevein este autorul cărții Dancing with the Dragon și CEO al Pointe Bello, o firmă de proiectare și implementare a strategiei axată pe China.

Sursa: aici

Cum ar trebui Marea Britanie să facă un pas înainte pentru a spori securitatea europeană? – 21 martie 2025

De când Donald Trump, președintele Statelor Unite (SUA), s-a întors la Casa Albă, arhitectura de securitate europeană se confruntă cu o incertitudine din ce în ce mai mare. În timp ce retorica și acțiunile SUA testează relația transatlantică, este o continuare a dorinței de lungă durată a Americii de a redirecționa resurse către Indo-Pacific și un semn al exasperării crescânde a superputerii față de parazitismul european al apărării. Dar, cu o Rusie renăscută la est și o SUA tranzacțională la vest, Europa se află în cel mai rău mediu geopolitic de la Războiul Rece încoace.

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că guvernele europene încep să ia în serios propria securitate. Cu cheltuielile de apărare comparativ considerabile ale Regatului Unit (Marea Britanie), istoria formării coalițiilor și, mai recent, sprijinul său ferm pentru Ucraina, este plasat în fruntea acestei noi ere a securității europene. Așa că, în Big Ask din această săptămână, am întrebat nouă experți: Cum ar trebui Marea Britanie să facă un pas înainte pentru a spori securitatea europeană?

William Freer

Cercetător în domeniul securității naționale, Consiliul de geostrategie

Marea Britanie ar trebui să intensifice securitatea europeană, în primul rând, întrebându-se unde este în interesul său să facă acest lucru și, în al doilea rând, redescoperind abordarea pe care a adoptat-o în ceea ce privește marea strategie înainte de secolul 20. Înainte de Primul Război Mondial, Londra și-a urmărit interesele folosindu-și puterea navală, profunzimea financiară și capacitatea de producție pentru a-și sprijini aliații. Aceasta este abordarea, una mult mai bazată pe urmărirea intereselor britanice, pe care Marea Britanie ar trebui să o adopte încă o dată.

Investind în capacitatea sa industrială și în cercetarea și dezvoltarea de noi tehnologii militare, Marea Britanie va putea să-și sprijine aliații cu echipamentele de care au nevoie și să-și consolideze propria poziție fiscală în același timp. Guvernul Majestății Sale ar trebui să urmărească să aibă piciorul în ușa cât mai multor piețe de apărare, recunoscând că este necesar un compromis pentru a face acest lucru, dar și că există limite cu privire la avertismentele pe care Regatul Unit ar trebui să fie dispus să le accepte pentru accesul pe piață.

În plus, Marea Britanie ar trebui să acorde prioritate reconstituirii puterii sale navale și aeriene, deși asta nu înseamnă abandonarea forțelor terestre. În aceste domenii Marea Britanie poate adăuga cea mai mare valoare celor alături de care ar putea alege să lupte în viitor (acești parteneri pot furniza cea mai mare parte a oricărei forțe terestre), atât în zona de operațiuni a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), cât și dincolo de aceasta. Deocamdată, având în vedere incertitudinea cu privire la angajamentele SUA față de securitatea europeană, eforturile de consolidare a credibilității articolului cinci al NATO ar trebui să aibă prioritate față de alte angajamente pe termen lung dincolo de alianță.

Henning Hoff

Editor executiv, International Politics Quarterly și International Politics

Din punctul de vedere al Berlinului, Marea Britanie s-a descurcat deja bine când vine vorba de consolidarea securității europene. Conducerea puternică de Sir Keir Starmer, prim-ministru, după infama ciocnire din Biroul Oval dintre Trump, JD Vance, vicepreședintele SUA, și Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a fost foarte apreciată.

Ceea ce a făcut Marea Britanie cu partenerii nordici și baltici din Forța Expediționară Întrunită (JEF) – creșterea descurajării în Europa de Nord – este, de asemenea, apreciat. Este un plan valoros pentru o cooperare mai strânsă și, eventual, o integrare parțială a forțelor europene. Friedrich Merz, cancelarul în exercițiu al Germaniei, caută discuții despre descurajarea nucleară a Marii Britanii, care ar fi cu siguranță utile. Cu toate acestea, cooperarea germano-britanică privind consolidarea descurajării convenționale de-a lungul flancului estic al NATO ar putea fi un subiect mai urgent de discutat. Acordul bilateral Trinity House din 2024 a fost un început excelent în crearea de legături de apărare mai strânse între Marea Britanie și Germania și ar trebui să fie construit.

Guvernul HM a preluat conducerea atunci când a anunțat planuri de creștere a cheltuielilor pentru apărare la 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB). De la deciziile importante ale Bundestagului de săptămâna trecută, care au marcat o schimbare spectaculoasă a politicii fiscale a Germaniei și au permis împrumuturi fără precedent pentru a finanța reînarmarea germană, este acum clar că Germania va face un pas înainte și în această privință. Acum va fi extrem de important să includem Marea Britanie (și Turcia) în schemele Uniunii Europene (UE) pentru a susține consolidarea financiară a armatei europene. Un acord UE-Regatul Unit sub forma unui parteneriat special în domeniul apărării și securității ar trebui să deschidă calea și să permită accesul Marii Britanii, printre altele, la fondul UE pentru o acțiune de securitate pentru Europa (SAFE) în valoare de 150 de miliarde EUR. Circumstanțele ar putea fi cumplite, dar în toate acestea se află șansa unui nou început.

Linas Kojala

Director, Centrul de Studii de Geopolitică și Securitate

Lituania consideră Marea Britanie un partener esențial în materie de securitate. Prezența militară în Estonia este un exemplu în acest sens. Rolul Marii Britanii în “coaliția celor dispuși” – națiunile care sprijină Ucraina – este foarte apreciat, mai ales în urma provocărilor Brexitului.

Posibilitatea ca Marea Britanie să conducă o prezență militară europeană în Ucraina ar putea consolida din nou legăturile de pe continent, care trebuie să-și construiască viitorul pe unitate, mai degrabă decât pe fragmentare. În plus, Marea Britanie are un rol crucial în menținerea relației transatlantice, chiar dacă o mare parte din această responsabilitate depinde de SUA.

Viitorul arhitecturii europene de securitate depinde de asumarea unei responsabilități mai mari de către puterile europene, oferind resurse atât Ucrainei, cât și pentru consolidarea flancului estic. Rolul Marii Britanii în descurajarea nucleară rămâne solid. Cu toate acestea, persistă îngrijorări cu privire la reducerea dimensiunii forțelor armate britanice, ceea ce ar putea face dificilă asumarea unor angajamente suplimentare.

O oportunitate promițătoare este JEF. Deși încă își definește rolul în cadrul arhitecturii de securitate, ar putea deveni un instrument strategic valoros – mai ales dacă Ucraina este implicată.

Aleksandra Kozioł

Analist principal de securitate europeană, Institutul Polonez de Afaceri Internaționale

Nu este nevoie ca Marea Britanie să se implice mai mult în consolidarea securității europene, deoarece angajamentul Marii Britanii în acest domeniu este deja de neclintit și semnificativ. Trebuie doar să menționăm cele 7,8 miliarde de lire sterline promise pentru asistență militară Ucrainei și instruirea a peste 50.000 de soldați ucraineni în cadrul Operațiunii INTERFLEX. Recentul summit de la Londra privind Ucraina, care a reunit o coaliție largă de state UE, Canada și Turcia, nu face decât să confirme prezența semnificativă a Marii Britanii la nivel politic – atât în ceea ce privește rezolvarea războiului din Ucraina, cât și consolidarea securității europene în fața incertitudinii privind politica externă a SUA.

Polonia și Marea Britanie au o lungă tradiție de cooperare în domeniul apărării, după cum reiese din începerea negocierilor privind un nou tratat între Marea Britanie și Polonia în ianuarie anul acesta. Colaborarea pentru a proteja împotriva agresiunii ruse și pentru a consolida flancul estic al NATO, precum și pentru a combate amenințările hibride – inclusiv dezinformarea și introducerea ilegală de persoane – este crucială din perspectiva Poloniei și este exacerbată de situația internațională actuală. Obiectivele comune în aceste domenii vor oferi ambelor țări o voce mai puternică, ceea ce ar putea facilita propuneri practice suplimentare de cooperare europeană în domeniul apărării și sprijin pentru Ucraina, precum și o perspectivă pentru un acord de pace durabil cu Rusia.

Philippe Lefevre

Director asociat, Centrul pentru Marea Britanie și Europa, Universitatea din Surrey

În urma coșmarului transatlanticist, Marea Britanie trebuie să înfrunte direct conștientizarea faptului că, din păcate, Charles de Gaulle a avut dreptate și să înceapă să preia astfel de lecții gaulliste atât pe plan intern, cât și extern în relațiile sale cu Europa.

Acest lucru nu înseamnă să devenim subordonați unei viziuni franceze asupra securității europene, ci să luăm la distanță aranjamentele de securitate dominate de SUA, cum ar fi grupul de schimb de informații Five Eyes și NATO, și să se angajeze mai constructiv în eforturile conduse de UE, precum și în eforturile de securitate europene din afara UE. Numele jocului acum este hedging, iar întreaga Europă ar beneficia de pe urma faptului că Marea Britanie ar fi mai liberală și mai tranzacțională cu capacitățile sale europene de securitate.

Relațiile franco-britanice aici sunt esențiale, nu în ultimul rând pentru că restul Europei depinde de capacitatea Marii Britanii de a spune adevăruri dure colegilor noștri francezi. Puțini alții sunt capabili să facă acest lucru dintr-o poziție similară de putere și, în timp ce o măsură de corecții în mână vor fi necesare în aceste discuții, domnirea unora dintre vocile mai triumfaliste gaulliste va aduce beneficii întregii Europe, de asemenea, într-o abordare constructivă și realistă a securității europene.

Europa, se pare, este lăsată în seama europenilor, iar locul Marii Britanii pe continent este redescoperit.

Eoin McNamara

Cercetător, Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale

Capacitatea Marii Britanii de a-și mobiliza rapid forțele în spatele articolului cinci al NATO este vitală pentru descurajarea în Europa de Nord. Flancurile nordice și estice ale NATO combină o vastă întindere geografică de la Arctica la Marea Neagră. Consolidarea descurajării credibile pentru aceste regiuni se concentrează pe capacitatea NATO de a mobiliza un număr mare de trupe pentru a sprijini grupurile de luptă desfășurate înainte. Această mobilizare se bazează în mare măsură pe logistica militară americană, tehnologie și comandă și control. În tumultul de la începutul celei de-a doua președinții a lui Trump, Washingtonul le-a ordonat aliaților europeni să facă mai mult pentru a sprijini apărarea și descurajarea colectivă.

Printre cele trei mari puteri europene ale NATO (Marea Britanie, Franța și Germania), Marea Britanie rămâne fără îndoială puterea militară cu cea mai eficientă logistică și cea mai puternică capacitate de mobilizare. Îmbunătățirea ambelor pe măsură ce SUA își reduc activele militare în Europa va menține Marea Britanie pregătită ca națiune cadru care sprijină apărarea colectivă în Europa de Nord. În timp ce îndoielile înconjoară întăririle americane, Danemarca, Finlanda și Suedia vor sprijini o cooperare mai puternică a UE în domeniul apărării, dar statele nordice vor privi în continuare Marea Britanie ca pe un partener din ce în ce mai vital. Guvernele nordice păstrează speranța realistă că guvernul Majestății Sale menține stabilitatea politică internă, readuce Marea Britanie la sănătate economică deplină și conduce prin exemplu prin creșterea investițiilor în apărare – o combinație pentru a se asigura că Marea Britanie rămâne o voce puternică în susținerea intereselor democratice.

Luigi Scazzieri

Director adjunct, Centrul pentru Reforme Europene

Văzută de la Roma, Marea Britanie este un partener esențial și un pilon al securității europene. Contribuția Marii Britanii la o postură de securitate europeană mai puternică poate fi atât politică, cât și practică.

Din punct de vedere politic, Italia și Marea Britanie se află în prezent pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește încercarea de a menține America lui Trump cât mai implicată în securitatea europeană. În acest sens, capacitatea Marii Britanii de a se angaja constructiv cu administrația Trump și încercările sale de a dezamorsa conflictele sunt foarte valoroase. Mai mult, starea foarte bună a relațiilor bilaterale înseamnă că Italia este în general bine dispusă ca Marea Britanie să joace un rol important în diplomația intra-europeană, ajutând alte națiuni europene să se unească în jurul unei viziuni strategice comune despre cum să asigure securitatea europeană.

Practic, Italia vede Marea Britanie ca pe un element esențial al unei posturi europene de descurajare mai puternice. Italia și Marea Britanie lucrează împreună la platforma aeriană de ultimă generație a Programului Global de Luptă Aeriană (GCAP), printre alte proiecte comune de apărare. Italia dorește să aprofundeze cooperarea și este un susținător puternic al aducerii Regatului Unit cât mai aproape posibil de ecosistemul de apărare emergent al UE. Cu toate acestea, există îndoieli cu privire la ceea ce poate contribui în prezent Marea Britanie la descurajarea europeană în ceea ce privește capacitățile terestre. Dacă Revizuirea Strategică a Apărării (DST) determină Marea Britanie să se concentreze mai mult pe Europa și mai puțin pe Asia, Italia ar saluta acest lucru.

George Scutaru

CEO, New Strategy Centre

Europa trebuie să se asigure că negocierile privind procesul de pace din Ucraina se vor încheia cu un acord solid care să garanteze că Rusia nu va mai ataca Ucraina. Dacă vom avea doar o încetare a focului care a fost negociată ușor și superficial de SUA, Vladimir Putin, președintele Rusiei, va ataca din nou Ucraina în următorii trei ani pentru a distruge țara. Dar Putin nu poate distruge Ucraina atâta timp cât menține accesul la Marea Neagră. Prin urmare, obiectivul său în cazul unui nou atac va fi să ocupe întregul litoral până la Gurile Dunării.

Chiar și în timpul unei încetări a focului, am putut vedea Rusia ocupând Insula Șerpilor, care se află aproape de gura Dunării și între coridorul de la Odesa la Istanbul. Marea Britanie trebuie să se implice în asigurarea securității Mării Negre, menținându-și statutul liber și deschis, iar unul dintre obiectivele sale ar trebui să fie împiedicarea Rusiei să captureze coasta Ucrainei și Insula Șerpilor.

Alături de Franța, Marea Britanie trebuie să discute și despre furnizarea unei umbrele nucleare pentru Europa, complementară cu ceea ce oferă în prezent SUA.

Obiectivul principal trebuie să fie o politică de descurajare față de Rusia, mai ales având în vedere scăderea interesului Americii pentru Europa.

Dr Victoria Vdovychenko

Director de Program pentru Studii de Securitate, Centrul pentru Strategii de Apărare și Lider de Program Comun, Programul Viitorul Ucrainei, Centrul de Geopolitică, Universitatea din Cambridge

Poziția din ce în ce mai imprevizibilă a SUA sub cea de-a doua administrație Trump a arătat clar că Europa nu se mai poate baza doar pe Washington pentru a-și garanta securitatea. În timp ce NATO se confruntă cu o presiune fără precedent, Marea Britanie are atât capacitatea, cât și oportunitatea strategică de a ajuta la ancorarea unui nou cadru european de securitate.

Descurajarea nucleară și capacitățile militare avansate ale Marii Britanii o plasează printre puținele națiuni europene capabile să proiecteze forță credibilă la scară largă. Discuțiile recente cu aliații privind desfășurarea a până la 30.000 de soldați în Ucraina arată un consens tot mai mare cu privire la necesitatea unei prezențe militare euro-atlantice care să meargă dincolo de transferurile de arme.

Inițiativele recente ale lui Sir Keir, inclusiv promisiunea sa de a crește cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB până în 2027, cu ambiția de a ajunge la 3% până în 2030, sunt primii pași esențiali. Dar retorica trebuie acum să fie însoțită de leadership și acțiune sistemică. Marea Britanie ar trebui să preia conducerea în organizarea, instruirea și echiparea forțelor multinaționale de răspuns rapid pentru a descuraja o nouă agresiune rusă. Ideea lansată de Sir Keir la summitul de săptămâna trecută pentru o forță de menținere a păcii de peste 10.000 de soldați ar putea servi drept piatră de temelie pentru acest efort.

În plus, conducerea britanică este vitală pentru a împinge Europa să-și depășească propria fragmentare. Acest lucru este valabil mai ales în producția comună de muniții și cooperarea tehnologică, tehnologiile avansate fiind încă dezvoltate la nivel național pe continent. Contribuind la catalizarea unei strategii industriale europene de apărare mai coordonate, Regatul Unit se poate asigura că Europa dezvoltă descurajarea economică și profunzimea tehnologică necesare pentru a contracara adversarii.

Retorica și acțiunile administrației Trump și viteza alarmantă cu care are loc această transformare înseamnă că testul final pentru Europa – inclusiv pentru Marea Britanie – va fi cât de repede poate integra pe deplin Ucraina (nu doar în ceea ce privește interoperabilitatea și pregătirea militară comună) în cadrele de securitate europene.

Ucraina este testul suprem al seriozității strategice a Europei – și a Marii Britanii. Sprijinul Regatului Unit ar trebui să depășească prevederile privind armele pentru a include garanții de securitate pe termen lung, investiții în sectorul apărării și ajutor pentru reconstrucție, instruirea și modernizarea forțelor armate ale Ucrainei și participarea activă la conturarea căilor de aderare a Ucrainei la NATO și UE.

Conducerea Marii Britanii în acest moment decisiv poate demonstra că nu doar reacționează la instabilitatea globală, ci modelează o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reziliență, cooperare și viziune strategică.

Sursa: aici

Avioane americane aruncă în aer drone Houthi cu rachete laser într-o ciocnire epică

Într-o zi recentă, pe cerul Orientului Mijlociu, avioane de luptă americane au atacat și au doborât mai multe drone de atac unidirecționale operate de grupul Houthi susținut de Iran, folosind o armă avansată cunoscută sub numele de AGR-20 FALCO Advanced Precision Kill Weapon System [APKWS], o rachetă de 2,75 inci ghidată cu laser.

Operațiunea, confirmată de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), a avut loc pe fondul tensiunilor continue din regiune, unde Houthi au lansat atacuri împotriva țintelor militare și civile.

Imaginile video ale incidentului, publicate de CENTCOM, arată că dronele au fost interceptate și distruse în timpul zborului, evidențiind o utilizare semnificativă a acestei tehnologii ghidate cu precizie în luptă.

Evenimentul subliniază eforturile armatei americane de a contracara amenințările aeriene într-o zonă volatilă, determinate de nevoia de a proteja interesele aliaților și de a menține stabilitatea într-o regiune marcată de conflict.

Filmarea surprinde un moment în care avioanele americane, probabil F-16 pe baza rapoartelor anterioare despre desfășurarea lor cu rachete APKWS, urmăresc și elimină dronele cu o precizie milimetrică.

AGR-20 APKWS, dezvoltat de BAE Systems, transformă rachetele standard neghidate Hydra 70 de 2,75 inci în muniții de precizie prin adăugarea unui kit de ghidare laser.

Acest lucru permite piloților să lovească ținte mici, în mișcare, cum ar fi dronele, la un cost mai mic decât rachetele aer-aer tradiționale, cum ar fi AIM-9X Sidewinder sau AIM-120 AMRAAM, care pot costa sute de mii sau peste un milion de dolari pe unitate.

Potrivit unei declarații a CENTCOM postată pe X, operațiunea demonstrează capacitatea armatei de a neutraliza amenințările reprezentate de Houthi, un grup de miliții yemenite care și-a intensificat utilizarea dronelor și rachetelor de la începutul ostilităților regionale legate de conflictul Israel-Hamas la sfârșitul anului 2023.

Houthi, susținuți de Iran cu expertiză tehnică și armament, au vizat nave din Marea Roșie, instalații militare și chiar au lansat atacuri împotriva Israelului în ultimul an și jumătate.

Dronele lor de atac unidirecțional, adesea denumite muniții de rătăcire, sunt concepute pentru a zbura spre o țintă și a detona la impact, reprezentând o provocare persistentă pentru forțele americane și ale coaliției din regiune.

Ca răspuns, SUA au desfășurat numeroase operațiuni în cadrul inițiativelor precum Operațiunea Prosperity Guardian și Operațiunea Poseidon Archer, menite să securizeze rutele maritime și să degradeze capacitățile Houthi.

Utilizarea APKWS în acest caz marchează o evoluție notabilă în modul în care aceste amenințări sunt abordate, oferind o alternativă rentabilă la sistemele de rachete mai scumpe.

Experții militari au remarcat importanța acestei evoluții. Un oficial american, vorbind anonim pentru The War Zone la începutul acestui an, a descris APKWS ca fiind “o opțiune mai ieftină în comparație cu AIM-9X”, subliniind valoarea sa în contracararea amenințării tot mai mari a dronelor.

Accesibilitatea sistemului – estimată la aproximativ 15.000 de dolari pentru kitul de ghidare plus încă câteva mii pentru focos și motor – îl face o alegere atractivă atunci când se confruntă cu valuri de drone relativ ieftine. Această eficiență a costurilor este critică, deoarece Houthi au folosit tactici de roi în trecut, copleșind apărarea cu un număr mare.

Capacitatea de a transporta mai multe rachete APKWS pe o singură aeronavă, adesea încărcate în capsule cu șapte focuri, îmbunătățește și mai mult capacitatea unui avion de luptă de a ataca mai multe ținte în succesiune rapidă, o capacitate prezentată în videoclipul recent.

Originile APKWS se întorc la designul său inițial ca armă aer-sol, desfășurată pentru prima dată de Forțele Aeriene ale SUA pe F-16 în 2016 în timpul operațiunilor împotriva Statului Islamic.

Adaptarea sa pentru utilizarea aer-aer a început cu testarea în 2019, când Escadrila 85 de testare și evaluare de la Baza Forțelor Aeriene Eglin și-a demonstrat potențialul împotriva unei drone la scară redusă.

Acest test, detaliat într-un comunicat al Forțelor Aeriene ale SUA, a deschis calea pentru utilizarea sa operațională împotriva dronelor Houthi, prima aplicație de luptă confirmată având loc anul trecut, potrivit The War Zone.

De atunci, sistemul a fost integrat pe mai multe platforme, inclusiv Marine Corps AV-8B Harriers, elicoptere Navy MH-60 și Army AH-64 Apaches, reflectând versatilitatea sa.

În videoclip, dronele apar ca niște mici lovituri lente pe cerul vast, iluminate pentru scurt timp de denumirea laserului înainte de a fi lovite de rachete.

Precizia APKWS se bazează pe un căutător laser semi-activ montat pe aripioarele sale din față, care se blochează pe o țintă desemnată de capsula de țintire a aeronavei – adesea capsula LITENING folosită de F-16 – sau de o a doua aeronavă într-un scenariu “prieten lasing”.

Această metodă, deși eficientă împotriva țintelor care nu manevrează, cum ar fi dronele sau rachetele de croazieră subsonice, are limitări. Racheta necesită iluminare laser continuă până la impact, ceea ce înseamnă că îi lipsește capacitatea de “tragere și uitare” a rachetelor ghidate în infraroșu.

Analiștii sugerează că această constrângere ar putea complica luptele împotriva amenințărilor mai rapide sau mai evazive, deși se potrivește profilului arsenalului actual al Houthi.

Contextul mai larg al acestui angajament se leagă de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Din octombrie 2023, când Houthi și-au început campania de solidaritate cu Hamas în urma atacului grupului asupra Israelului, au lansat peste 200 de atacuri cu drone și rachete, potrivit estimărilor militare americane.

Aceste acțiuni au perturbat transportul maritim în Marea Roșie, o rută comercială globală vitală, determinând SUA și aliații săi să desfășoare mijloace navale și aeriene în regiune. Arsenalul Houthi, susținut de tehnologia iraniană, include drone precum seriile Qasef-2K și Samad, care sunt relativ simple, dar eficiente pentru scopul propus.

Capacitatea grupului de a susține aceste atacuri a atras atenția internațională, Rusia și China angajându-se diplomatic pentru a asigura trecerea în siguranță a propriilor nave, potrivit unui raport din februarie al Consiliului Atlantic.

Pentru SUA, desfășurarea avioanelor de luptă echipate cu APKWS reprezintă o adaptare strategică. “Natura războiului s-a schimbat, mai ales când vine vorba de UAV-uri unidirecționale”, a declarat generalul James B. Hecker, comandantul Forțelor Aeriene ale SUA în Europa, în timpul unei ceremonii în noiembrie anul trecut în onoarea aviatorilor care au doborât drone iraniene într-un incident separat.

Comentariile sale, raportate de Air & Space Forces Magazine, reflectă o recunoaștere tot mai mare a amenințării dronelor pe câmpurile de luptă moderne, din Ucraina până în Yemen.

Accesibilitatea și scalabilitatea APKWS îl fac un răspuns practic, mai ales că Pentagonul se luptă cu costul ridicat al interceptării amenințărilor cu costuri reduse – o singură rachetă AIM-120, de exemplu, poate costa peste 1 milion de dolari, în timp ce dronele Houthi sunt estimate la o fracțiune din această sumă.

Dovezile video evidențiază, de asemenea, avantajul tehnologic pe care SUA îl menține în acest teatru. BAE Systems, producătorul APKWS, a crescut producția pentru a satisface cererea, cu o capacitate de până la 25.000 de unități anual de la fabrica sa din New Hampshire, potrivit unei declarații a companiei de anul trecut.

Acest rezultat sprijină nu numai forțele americane, ci și aliați precum Ucraina, care a primit rachete APKWS ca parte a unui pachet de ajutor din 2022 pentru a fi utilizate în sistemele terestre de combatere a dronelor.

Succesul sistemului în diverse roluri – aer-aer, aer-sol și sol-aer – subliniază flexibilitatea sa, deși eforturile continue de a dezvolta un căutător în infraroșu ar putea îmbunătăți și mai mult capacitățile sale prin eliminarea necesității de desemnare a laserului, potrivit unui raport de la The War Zone la începutul acestui an.

Reacțiile la operație au variat. Pe X, postările utilizatorilor precum CENTCOM i-au etichetat pe Houthi drept teroriști, reflectând o poziție comună a guvernului SUA, în timp ce alții, cum ar fi Zim4Israel, au încadrat evenimentul cu un ton de sărbătoare.

Aceste sentimente, deși indică opiniile publice și oficiale, contrastează cu propria narațiune a Houthi, care prezintă acțiunile lor ca rezistență împotriva influenței occidentale și israeliene.

Conducerea grupului a promis să-și continue campania, un purtător de cuvânt citat de Reuters luna trecută spunând: “Operațiunile noastre nu se vor opri până când agresiunea împotriva Gaza nu se va încheia”. Această retorică indică factorii ideologici mai profundi din spatele acțiunilor lor, înrădăcinați în conflictul mai larg Iran-Israel.

Utilizarea APKWS în această întâlnire ridică, de asemenea, întrebări cu privire la viitoarele strategii militare. Pe măsură ce tehnologia dronelor proliferează – evidențiată de utilizarea sa în conflicte din Yemen până în Ucraina – nevoia de contramăsuri eficiente și accesibile crește.

Marina SUA, care a comandat mii de unități APKWS în cadrul unui contract de 600 de milioane de dolari raportat de BAE Systems în 2021, vede sistemul ca pe o punte între rachetele neghidate și munițiile de ultimă generație, cum ar fi AGM-114 Hellfire.

Desfășurarea sa pe avioane de luptă precum F-16, care poate transporta până la 14 rachete în capsule duble, așa cum se menționează într-un articol din februarie din The War Zone, crește adâncimea încărcătorului în comparație cu cele șase rachete ale unei încărcături aer-aer tipice.

Privind în perspectivă, incidentul surprins pe video servește ca un instantaneu al unui câmp de luptă în evoluție. Persistența Houthi, susținută de resursele Iranului, asigură că astfel de angajamente vor rămâne un element fix al operațiunilor militare americane în regiune.

Între timp, rolul APKWS este probabil să se extindă, cu potențiale actualizări, cum ar fi focoasele de proximitate – testate cu succes împotriva dronelor în 2021, conform BAE Systems – oferind o letalitate și mai mare.

Deocamdată, filmarea este o dovadă a capacității SUA de a-și adapta arsenalul pentru a face față amenințărilor emergente, echilibrând costul, precizia și puterea de foc într-un conflict fără un sfârșit imediat.

Ultimul cadru al videoclipului, care arată o dronă dezintegrându-se într-o sclipire de lumină, încapsulează acest moment de triumf tehnologic în mijlocul unei lupte continue pentru controlul cerului.

Conflictul din Yemen

Conflictul din Yemen este unul dintre cele mai lungi și mai distructive din istoria modernă a Orientului Mijlociu. Situat strategic la marginea de sud-vest a Peninsulei Arabice, Yemenul controlează strâmtoarea Bab el-Mandeb, care leagă Marea Roșie de Golful Aden și Oceanul Indian. Această regiune este critică pentru comerțul global, adăugând semnificație geopolitică țării.

Rădăcinile conflictului merg adânc în istorie, deoarece Yemenul a fost împărțit în două state în 1990 – Yemenul de Nord și Yemenul de Sud. Această diviziune istorică a lăsat efecte de durată asupra structurii sociale și politice a țării. După unificarea din 1990, Yemenul a fost condus de președintele Ali Abdullah Saleh, a cărui guvernare îndelungată și autocratică a creat instabilitate.

În timp ce țara a trecut prin multiple crize politice de-a lungul anilor, factorul cheie care a declanșat conflictul actual a fost crearea de noi structuri de putere în urma tranziției politice din 2011.

În 2011, pe fondul protestelor din Primăvara Arabă, Saleh a fost forțat să demisioneze, iar adjunctul său, Abd-Rabbu Mansour Hadi, a preluat puterea. Cu toate acestea, noul guvern s-a confruntat cu numeroase provocări, inclusiv nemulțumirea pe scară largă în rândul diferitelor grupuri sociale și tribale, ceea ce a dus la apariția facțiunilor radicalizate, cum ar fi Houthi.

Houthi, un grup șiit din nordul Yemenului, a început să câștige putere și, în 2014, a capturat capitala, Sanaa. Nu numai că au declarat război guvernului lui Hadi, dar au început să primească sprijin din partea Iranului, care le-a furnizat arme moderne.

Conflictul a escaladat rapid dincolo de o luptă politică internă când, în 2015, Arabia Saudită, hotărâtă să prevină extinderea influenței iraniene în regiune, a lansat atacuri aeriene împotriva pozițiilor Houthi. Aceasta a marcat începutul intervenției internaționale în Yemen.

Coaliția, susținută de SUA și alte națiuni occidentale, include mai multe state arabe care s-au unit împotriva Houthi. Cu toate acestea, conflictul este departe de a fi unilateral, deoarece influența iraniană rămâne puternică în rândul Houthi, care se bazează pe sprijinul Teheranului.

Între timp, grupări teroriste precum al-Qaeda din Peninsula Arabică (AQAP) și Statul Islamic au profitat de vidul din Yemen, extinzându-și influența. Țara a devenit rapid un focar de instabilitate.

Un număr record de strămutări interne, lipsa bunurilor umanitare de bază, cum ar fi alimente și medicamente, și distrugerea infrastructurii au dus la o criză umanitară de o amploare fără precedent în regiune.

În ultimii ani, eforturile de pace au dat rezultate limitate, în ciuda numeroaselor negocieri conduse de ONU. Acordurile, deși s-a încheiat, nu au fost implementate în mod eficient, iar bătăliile continuă în zone-cheie, inclusiv în jurul orașului-port Hodeidah și în partea de sud a țării.

Houthi încă controlează teritorii semnificative, în timp ce guvernul Hadi, susținut de coaliție, continuă să lupte pentru control.

Astăzi, conflictul din Yemen rămâne unul dintre cele mai complexe și distructive conflicte din lume, combinând diviziunile politice interne cu rivalitatea geopolitică și intervențiile regionale. Consecințele umanitare sunt imense, milioane de oameni suferă de foamete, boli și violență.

Sursa: aici

Raport: Germania se mișcă pentru a confisca încărcătura de petrol rusesc de la petrolierul reținut – 21 martie 2025

La două luni după reținerea petrolierului German a decis să confiște încărcătura de petrol rusească (Havariekommando)

La mai bine de două luni după ce autoritățile germane au salvat un petrolier blocat în Marea Baltică, guvernul a decis să confiște nava și încărcătura acesteia. Agenția germană de știri Der Spiegel raportează că guvernul va confisca petrolierul și încărcătura acestuia, în loc să-l lase să plece.

Autoritățile vamale au început confiscarea legală pe 14 martie, relatează Der Spiegel, după ce guvernul și diferite ministere au discutat despre cum să gestioneze petrolierul încărcat. Potrivit raportului, guvernul a decis acțiunea ca o demonstrație pentru Rusia și flota din umbră după ce Uniunea Europeană a sancționat nava în februarie 2025 pentru încălcarea plafonului de preț al G7 pentru petrolul rusesc.

Petrolierul Eventin (152.000 dwt) este încărcat cu aproximativ 100.000 de tone de țiței în valoare de peste 43 de milioane de dolari. Der Spiegel spune că autoritățile plănuiesc acum cum și unde să descarce petrolul și ce ar trebui să se întâmple cu nava.

Eventin a atras atenția internațională în ianuarie, când autoritățile germane au desfășurat mai multe remorchere pentru a salva nava eșuată. Se spune că și-a pierdut puterea și navigația și că plutea în derivă în Marea Baltică, în largul coastei Ruegen, Germania. Nava a fost adusă la o ancoră și acolo a început să se dezvăluie povestea.

Construit în 2006, a devenit clar că petrolierul înmatriculat în Panama făcea parte din flota din umbră care deservea comerțul cu petrol rusesc. S-a încărcat în Ust-Luga, plecând pe 7 ianuarie, cu destinația declarată a Canalului Suez. Trei zile mai târziu, nava plutea în derivă în Marea Baltică.

O revizuire a documentației sale a arătat că este deținută de misterioasa Laliya Shipping din mai 2024, fără o adresă cunoscută. Nava era gestionată din Dubai. Rapoartele leagă petrolierul de Fractal Marine DMCC, firma de petroliere cu sediul în Dubai, implicată și ea în comerțul cu Rusia.

În câteva zile, căpitanul navei a cerut permisiunea de a pleca din Germania după ce Ministerul Federal al Transporturilor a fost informat că motorul a fost reparat. Ministerul a declarat însă că reține petrolierul și inspectează documentația navei. De asemenea, a trimis o mostră de ulei pentru testare.

Oficialii ruși au declarat astăzi pentru Reuters că nu au cunoștință despre navă și proprietatea sa. Der Spiegel raportează că guvernul de stat din Germania este nerăbdător să scape de navă și încurajează guvernul federal să acționeze rapid.

Sursa: aici

Marina argentiniană salvează o navă de aprovizionare chiliană în largul Antarcticii

Nava de aprovizionare Betanzos așteaptă salvarea (Marina argentiniană)

Săptămâna trecută, marina argentiniană a efectuat o remorcare dificilă pentru o navă de aprovizionare chiliană care a rămas fără curent în largul insulei Livingston, la nord de Peninsula Antarctică.

Pe 13 martie, noul Centru de Coordonare a Salvării Maritime de la baza argentiniană de pe insula Dundee a primit un apel de ajutor de la nava chiliană de aprovizionare Betanzos, operată de compania de logistică DAP. Betanzos și-au pierdut propulsia și au plutit în derivă la nord de insula Livingston, în pasajul Drake. Marina argentiniană a trimis spărgătorul de gheață ARA Bahia Agradable pentru a ajuta, iar nava argentiniană a ajuns la fața locului la primele ore ale dimineții următoare.

Prin amabilitatea marinei argentiniene

În condiții dificile de suprafață, Agradable s-a apropiat de Betanzos și a remorcat. Pe parcursul a 24 de ore, Agradable a remorcat nava mai mică timp de 130 de mile marine, trecând pe lângă aisberguri în condiții de vizibilitate scăzută.

Betanzos a fost adus în siguranță la un loc de ancorare adăpostit din Discovery Bay, Insula Greenwich; cei 19 pasageri ai săi au fost transferați la baza chiliană de pe Insula King George, la 30 de mile marine spre est, pentru un zbor de repatriere.

Agradable și-a reluat patrula sezonieră în Antarctica, parte a contribuției Argentinei la sarcinile regionale SAR și la sprijinul bazei antarctice.

Sursa: aici

Marinarii Marinei Germane primesc o uniformă nou-nouță

Poza Bundeswehr.

Odată cu noua dezvoltare a costumului de luptă de la bordul navei, care a început în 2023, Marina germană (Deutsche Marine) prezintă pentru prima dată o nouă uniformă pentru personalul său maritim. Marinarii vor fi echipați cu acesta de la sfârșitul anului.

Noua ținută pentru militarii militari combină echipamentele moderne și funcționale. Acest lucru este esențial pentru îndeplinirea misiunilor, fie că este vorba de operațiuni de bază, instruire, exerciții sau desfășurare. Echipajele de la bord trebuie să lucreze în condiții climatice uneori extreme – de la frigul înghețat al Mării Nordului până la căldura tropicală din Indo-Pacific.

Rezistența la intemperii și gestionarea umidității sunt cerințe cheie, deoarece operațiunile au loc adesea în condiții extreme. În plus, există amenințări existențiale la bord fără mijloace de scăpare, cum ar fi incendii sau scurgeri pe mare. Noua uniformă răspunde acestor provocări, deoarece folosește tehnologii moderne de materiale și este ignifugă și antistatică.

Reprezentantul autorizat al Marinei pentru îmbrăcăminte și echipament personal, căpitanul de stat major locotenent Jörg L., explică obiectivele proiectului de modernizare:

Funcționalitate: îmbrăcămintea trebuie să îndeplinească cerințele moderne, adică să fie respirabilă, rezistentă, rezistentă la intemperii și adaptabilă la climă.
Compatibilitatea sistemului: Toate elementele îmbrăcămintei de bord trebuie să fie compatibile între ele și să poată fi combinate cu echipamentul individual de protecție.
Confort și ergonomie: Îmbrăcămintea trebuie să permită libertatea de mișcare, să fie ușoară și confortabilă de purtat pe perioade lungi de utilizare.

“Cu noul concept de îmbrăcăminte la bord, a fost posibil să se obțină un rezultat rapid și bun în ultimii doi ani și cu implicarea trupelor încă de la început. Împreună cu managerul de proiect responsabil de la Oficiul Federal pentru Echipamente, Tehnologia Informației și Asistență în Serviciu (BAAINBw – Bundesamt für Ausrüstung, Informationstechnik und Nutzung der Bundeswehr), ne-am concentrat încă de la început pe un proces de dezvoltare participativă.”

Căpitan de stat major locotenent Jörg L.

Poza Bundeswehr.

Opinia echipei despre noul costum

Practic, există o cerere mare pentru ergonomie îmbunătățită și libertate de mișcare. Există o dorință pentru un aspect mai modern, mai profesionist în îmbrăcămintea de la bord care există încă din anii 1990 – în special de la soldații mai tineri. Este preferat un sistem modular pentru a permite adaptări individuale la diferite zone climatice. Noul costum îndeplinește aceste aspecte. Au existat deja o mulțime de feedback pozitiv de la testul de uzură a trupelor.

Căpitanul locotenent Franziska B. de la dragorul de mine “Grömitz”, care a participat la proces, spune: “Noua uniformă de bord a sosit în sfârșit în secolul 21. Sper că toți soldații care merg pe mare vor avea noul costum la dispoziție cât mai curând posibil.”

Procesul de dezvoltare și testarea finală au fost finalizate cu succes. Echipamentul de bază va fi introdus treptat. Scopul este de a echipa primele echipaje cu noua îmbrăcăminte de la bordul navei încă din al patrulea trimestru al acestui an. Noua uniformă urmează să fie eliberată în întreaga marină până la sfârșitul anului 2026.

Sursa: aici

Escadrila de antrenament a Marinei ROC deschide navele de război pentru public în portul Keelung – 21 martie 2025

Nave de antrenament ale Marinei ROC în portul Keelung (Credit: Autor)

Escadrila de antrenament a Marinei Republicii Chineze (ROC) și-a început croaziera Midshipmen 2025 pe 7 martie. Ca parte a itinerarului, escadrila a vizitat Keelung pe 16 și 17 martie, unde au găzduit evenimente de zi deschisă, întâmpinând publicul la bord pentru tururi și expoziții.

În acest an, escadrila de antrenament a vizitat portul Kaohsiung pe 7 și 8 martie, portul Anping pe 9 și 10 martie, portul Magong pe 11 și 12 martie, portul Taichung pe 14 și 15 martie și portul Keelung pe 17 și 18 martie. Escadrila este programată să viziteze portul Su’ao pe 19 și 20 martie, urmată de portul Hualien pe 21 și 22 martie. După finalizarea acestor escale interne, escadrila se va îmbarca în etapa internațională a croazierei Midshipmen 2025 la sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie.

Escadrila de croazieră și instruire a aspiranților (MCTS) a fost o tradiție anuală a Marinei Republicii Chineze (ROC) din 1967. Acesta servește ca o oportunitate critică de formare pentru cadeții ofițeri absolvenți ai Academiei Navale ROC, oferindu-le experiență practică pe mare și contribuind la dezvoltarea unei baze solide pentru viitoarea conducere a Marinei ROC. Cu toate acestea, din cauza circumstanțelor diplomatice dificile ale ROC, selecția porturilor străine pentru vizitele MCTS a fost semnificativ restricționată. În cele mai multe cazuri, escadrila s-a limitat la vizitarea aliaților diplomatici ai Bisericii Ortodoxe Ruse din Insulele Pacificului.

Marina Republicii Chineze (ROC) nu dezvăluie în avans porturile străine specifice pe care Midshipmen Cruising and Training Squadron (MCTS) le va vizita. Cu toate acestea, este de așteptat ca escadrila să apeleze la aliații diplomatici ai ROC din Insulele Pacificului. În ultimii ani, escadrila de instruire a vizitat Palau și Insulele Marshall, inclusiv în timpul desfășurărilor sale din 2023 și 2024.

Escadrila de croazieră și antrenament a aspiranților din 2025 este formată din trei nave de război: Wu Chang (PFG-1207, 武昌), o fregată din clasa Kang Ding bazată pe designul francez din clasa La Fayette; Cheng Ho (PFG-1103, 鄭和), o fregată din clasa Cheng Kung derivată din clasa americană Oliver Hazard Perry; și Panshih (AOE-532, 磐石), o navă de sprijin rapid pentru luptă din clasa Panshih.

Ceremonia escadrilei de antrenament a Marinei ROC la portul Keelung (Credit: Autor)

Anumite zone ale celor trei nave – cum ar fi punțile din față și din spate, hangarele pentru elicoptere, punțile de zbor și podurile – au fost deschise publicului, oferind vizitatorilor posibilitatea de a vedea de aproape sistemele de arme ale navelor și alte echipamente de la bord. În plus, un elicopter de război antisubmarin S-70C (ASW) a fost prezentat pe puntea de zbor a fregatei din clasa Cheng Kung, oferind o perspectivă suplimentară asupra capacităților Marinei ROC.

O expoziție care evidențiază misiunile de bază ale Marinei Republicii Chineze (ROC) a avut loc în zona expozițională de la bordul Panshih. Expoziția a prezentat realizările recente ale Marinei în dezvoltarea forței, inclusiv construcția de nave de război indigene, progresele în sistemele de rachete anti-navă și integrarea vehiculelor aeriene fără pilot (UAV).

Realizările Taiwanului în alte domenii au fost, de asemenea, prezentate în expoziție, inclusiv victoria echipei naționale de baseball la Campionatul WBSC Premier12 2024 și poziția de lider a țării în industria semiconductorilor. În plus, expoziția a evidențiat planul de promovare “Cinci sectoare industriale de încredere” (五大信賴產業) introdus de administrația Lai Ching-te. Cele cinci sectoare identificate ca priorități strategice sunt semiconductorii, inteligența artificială, industria de apărare, industria de securitate și comunicațiile de ultimă generație.

Navele escadrilei de antrenament au fost deschise vizitatorilor în timpul evenimentului (Credit: Autor)

A existat, de asemenea, o scurtă introducere a academiei navale din Taiwan, începând cu o replică din “One Piece”, o serie japoneză de benzi desenate și animație despre aventurile piraților, care este foarte populară în Taiwan.

Pe partea terestră a bazei navale, fanfara cadeților Academiei Navale, Gărzile de Onoare ale Marinei și echipa demonstrativă de arte marțiale a Corpului de Pușcași Marini au susținut spectacole. Biroul de recrutare din Taiwanul de Nord al Cartierului General al Marinei, Comandamentul de Sprijin Logistic Naval Keelung, Academia Navală, biroul de recrutare al forțelor armate ROC din Taiwanul de Nord, filiala de nord a Administrației Gărzii de Coastă (CGA) și-au prezentat uniformele, armele de calibru mic, echipamentele și au oferit jocuri și chestionare pentru vizitatori, pentru a colecta timbre și a obține suveniruri gratuite după finalizarea jocurilor și chestionarelor.

Sursa: aici

Methera se pregătește să lanseze servicii duale prin satelit axate pe creșterea capacității de bandă largă și conștientizarea domeniului spațial – 21 martie 2025

Furnizorul de servicii prin satelit din Marea Britanie, Methera, abordează piața cu o strategie unică cu două direcții, concepută pentru a se impune ca un jucător cheie în domeniul spațial global.

În centrul acestei strategii sunt planurile Methera de a stabili o constelație de sateliți pe orbita medie a Pământului (MEO) la o altitudine de 20.000 km, care va efectua două misiuni cheie. În primul rând, vor oferi bandă largă concentrată, de mare capacitate, ultrarapidă în anumite locații de pe Pământ care au nevoie de ea, cum ar fi pentru operațiuni militare în curs, asistență umanitară sau centre populate care în prezent nu au o astfel de capacitate. În al doilea rând, acestea vor transporta senzori pentru a facilita conștientizarea domeniului spațial (SDA) axată pe protecția activelor spațiale critice, în special în ceea ce privește acțiunile vehiculelor spațiale de manevră potențial ostile care nu pot fi urmărite cu ușurință de sistemele de observare de pe Pământ.

În plus față de aceste două misiuni cheie, Methera va oferi, de asemenea, posibilitatea de a transporta sarcini utile găzduite pentru a optimiza și mai mult viabilitatea economică a operațiunilor sale și lucrează în prezent la definirea specificațiilor necesare care vor facilita acest lucru.

Methera va lansa inițial până la 12 sateliți pe două orbite pentru a deservi orice loc de pe Pământ 24/7, dar a depus o cerere la Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor pentru a stabili până la 128 de sateliți pe patru orbite diferite.

Până în prezent, Methera a proiectat întregul sistem, a construit platforma de sarcini pentru a controla sateliții, a trimis cereri de propuneri de proiectare către principalii constructori de sateliți și a programat lansarea primului său satelit. Finanțarea pentru acest prim satelit, care va fi efectiv “steagul în nisip” al domeniului spațial al Methera și va fi lansat folosind un vehicul de lansare SpaceX, este aproape de a fi asigurată.

Vorbind cu ESD la Londra pe 7 martie 2025, CEO-ul Methera, Chris McIntosh, a explicat raționamentul din spatele strategiei companiei.

În ceea ce privește furnizarea de servicii de bandă largă de mare capacitate, McIntosh a remarcat că furnizorii de bandă largă care utilizează sateliți pe orbita joasă a Pământului (LEO) nu au capacitatea realistă de a face față cerințelor de tranziție și de mare capacitate în anumite locații.

“Toată lumea încearcă să pună din ce în ce mai multă bandă largă pe Pământ, fie că este vorba de OneWeb, StarLink sau ViaSat, crescând continuu cantitatea care este livrată clienților”, a spus el. “Dar asta pur și simplu nu are sens pentru că matematica nu funcționează. La un moment dat, dacă poți crește serviciile doar prin creșterea constelațiilor întregi pe tot globul, nu vei putea niciodată să faci față vârfurilor, zonelor în care cererea este semnificativ mai mare decât media, fără a lăsa sute, dacă nu mii, de sateliți subutilizați în altă parte.

“Ceea ce facem este opusul”, a explicat McIntosh. “De la sateliții noștri vom putea livra bandă largă în orice punct de pe Pământ de la mai mulți sateliți, oferind o capacitate imensă în regiunile vizate. Așadar, scopul nostru este să completăm ceea ce încearcă să facă ceilalți furnizori – să satisfacem cererea tot mai mare de bandă largă prin satelit – dar concentrându-ne pe zonele în care cererea depășește disponibilitatea.”

CEO-ul Methera, Chris McIntosh, ghidează compania printr-o strategie unică cu două direcții pentru a se impune ca un jucător cheie în domeniul spațial global. (Foto: Methera)

Menționând că furnizorii de bandă largă prin satelit bazați pe LEO sunt cu toții supra-abonați în anumite zone, dar numai pentru anumite perioade, McIntosh a spus: “Acesta este lucrul cheie: să realizăm de la început că, [în ceea ce] utilizatorii noștri finali, s-ar putea să-i avem luni de zile, s-ar putea să-i avem pentru un număr mic de ani. Modelul normal bazat pe satelit este “Prindeți un client, păstrați-l timp de 10 ani” și așa își echilibrează conturile. Ceea ce spunem este: “Construiește un sistem suficient de flexibil încât să poți avea pe cineva timp de trei luni și nu pierzi pentru că, deși utilizatorul final se va schimba, clientul tău, care a plătit pentru grindă timp de câțiva ani, nu se schimbă.”

Un exemplu tipic de client remarcat de McIntosh ar fi pentru o operațiune militară în care forțele armate se desfășoară în teatrul de operațiuni folosind comunicații militare prin satelit (satelit), dar apoi doresc să treacă la un furnizor comercial cât mai curând posibil pentru a-și păstra lățimea de bandă militară “întărită”.

“În acel moment, în care armata încearcă să cumpere lățime de bandă comercială, costă o avere absolută pentru că toată lumea o urmărește – presa, oamenii de știri o doresc; Toate agențiile diferite o doresc – așa că dintr-o dată încearcă să cumpere lățime de bandă în punctul în care este cea mai scumpă.

“Punctul nostru de plecare a fost că am vrut să oferim lățime de bandă complementară oricărui loc de pe Pământ și să mutăm aceste locuri în timp real acolo unde erau necesare”, a spus McIntosh, referindu-se la regiunile rurale și zonele de la periferia orașelor care nu erau deservite în mod adecvat de fibră sau de altă bandă largă furnizată de satelit. “Acest lucru s-a mutat nu doar la periferia orașelor etc., ci și la utilizatorii care au nevoie de lățime de bandă temporară, cum ar fi armata, zone mari ale guvernului și organizațiile de restaurare a cablurilor”, unde Methera ar reduce decalajul prin furnizarea de conectivitate “fibră în cer”.

Cu acest plan prezentat, Methera a abordat Agenția Spațială din Marea Britanie pentru a sublinia că, cu constelația sa de sateliți MEO care orbitează la 20.000 km, se află într-o poziție privilegiată pentru a oferi și o capacitate SDA suplimentară.

McIntosh a remarcat că, în timp ce senzorii de pe Pământ pot urmări cu competență sateliții în timp ce aceștia nu fac mai mult decât să rămână pe orbitele lor respective, de îndată ce încep să manevreze – adică să zboare prin spațiu – acei senzori de pe Pământ pot petrece luni de zile încercând să-i mute.

“Motivul pentru care acest lucru este esențial este că sateliții Methera vor fi poziționați ideal pentru a colecta date și informații unice despre mișcările și intențiile obiectelor spațiale create de om și obstacolele naturale, cum ar fi resturile spațiale. Ceea ce ne uităm este ce fac sateliții potențialilor adversari pentru a interfera, întrerupe unii dintre sateliții militari și guvernamentali foarte scumpi și cruciali”, a spus McIntosh. El a explicat în continuare că, în timp ce aliații occidentali au construit din ce în ce mai mulți senzori de la sol pentru a rezolva această problemă, din cauza poziției Soarelui în raport cu acești senzori, există zone mari de spațiu care nu pot fi observate la un moment dat: o situație pe care potențialii adversari o exploatează cu ușurință.

Majoritatea sateliților de mare valoare orbitează pe orbita geosincronă a Pământului (GEO) la o altitudine de aproximativ 36.000 km, astfel încât încercarea de a observa ce se întâmplă acolo este puțin îmbunătățită prin plasarea senzorilor pe sateliții LEO, care se află la doar 500 km deasupra Pământului.

Sateliții Methera, totuși, ar fi la 20.000 km. “Acum suntem la mai mult de jumătatea drumului spre GEO”, a explicat McIntosh, “așa că am redus semnificativ distanța dintre senzorii noștri și zonele țintă. Ceea ce este esențial este că, la 20.000 km, avem sateliți pe patru orbite diferite, ceea ce înseamnă că putem privi din mai multe unghiuri la ținte. Și apoi, desigur, pentru că sateliții noștri se mișcă lent, ai o privire lungă în care te uiți la aceeași țintă pentru o perioadă lungă de timp, ceea ce îți permite să vezi diferite aspecte ale acesteia și să obții informații și informații diferite de la ea.”

Constelația MEO a Methera, a afirmat McIntosh, ar reduce cel puțin la jumătate zona de excludere solară în care o țintă nu poate fi observată de pe Pământ sau de pe un satelit bazat pe LEO. În timp ce sateliții Methera nu ar avea capacitatea de a se apropia de un satelit suspect, ei ar furniza, a spus McIntosh, un “sistem de coadă și bacșiș” pentru alte organizații.

Methera a primit un grant de 6 milioane GBP (7,17 milioane EUR) de la Agenția Spațială a Marii Britanii pentru a demonstra această capacitate și alte capabilități bazate pe MEO.

În cele din urmă, McIntosh a remarcat că “ceea ce vedem din toată această coadă și basculare are, desigur, un unghi militar, dar va exista și o viitoare cerință de control al traficului spațial. Este doar o chestiune de timp până când unul începe să apară, deoarece, odată cu lansările care urcă prin LEO, GEO și dincolo de ea, fie pe Lună, fie pe Marte, și numărul de sateliți în spațiu crescând rapid, gestionarea traficului devine rapid o problemă. În curând, navele spațiale vor fi gestionate într-un mod similar cu aeronavele; va trebui să existe o formă de control al traficului spațial și credem că sistemul Methera va forma o componentă cheie a acestuia.”

O ilustrare a modului în care sateliții MEO ai Methera vor oferi în mod flexibil bandă largă concentrată, de mare capacitate, în anumite locații de pe Pământ care au nevoie de ea. (Imagine: Methera)

Sursa: aici

Proiectul ASCALS al EDA pentru camuflarea sistemelor terestre intră în faza de testare – 21. martie 2025

Ceea ce a fost camuflaj ar putea fi înlocuit în curând cu suprafețe controlabile care își pot adapta camuflajul în funcție de situație. Proiectul Advanced Solutions for Camuflage of Land Systems (ASCALS), lansat de Agenția Europeană de Apărare (EDA) în iunie 2023, intră acum în faza de testare.

Scopul fiecărei măsuri de camuflaj este de a fi detectat cât mai târziu posibil. Până în prezent, camuflajul sistemelor terestre a fost limitat la utilizarea modelelor de camuflaj și a vopselelor care reduc detectarea vizuală și reflexia radiațiilor infraroșii (IR), făcând astfel mai dificilă recunoașterea cu amplificatoare de lumină reziduală și optică IR. Prin urmare, EDA a lansat proiectul ASCALS pentru a cerceta materiale și procese inovatoare pentru a îmbunătăți semnificativ camuflajul sistemelor terestre. Scopul a fost de a dezvolta capabilități de camuflaj activ care reduc semnăturile din spectrul vizual, infraroșu și radar.

Finalizarea fazei de cercetare

La optsprezece luni de la începerea proiectului, faza de cercetare a fost finalizată cu succes. Scopul a fost de a dezvolta diverse materiale care se pot adapta dinamic la mediul lor. Zece instituții industriale și de cercetare din șase țări au fost implicate în proiect, care a avut un buget de 1,3 milioane de euro.

Materialele dezvoltate pot fi atribuite diferitelor categorii:

Materiale electrocrome – acestea își pot schimba culoarea și reflectivitatea, dacă este necesar, ajutând sistemele purtătoare să se integreze aproape perfect cu mediul înconjurător;
Cristale lichide – aceste materiale pot schimba transmisia și reflexia luminii, în special în intervalul IR, ceea ce face mai dificilă recunoașterea obiectelor;
Materiale cu schimbare de fază – aceste materiale pot stoca și elibera căldură într-o manieră țintită, permițând vehiculelor să-și controleze mai bine semnătura termică și să se adapteze la diferite temperaturi. De exemplu, aceste materiale pot stoca căldura reziduală de la un motor și o pot elibera ulterior, reducând semnificativ semnătura termică a vehiculului.
Structuri de grafen și electrolit – aceste materiale sunt potrivite pentru acoperiri stealth, deoarece oferă un potențial ridicat de reducere a semnalelor IR și radar.
Meta-suprafețe controlabile – această categorie include materiale a căror semnătură radar poate fi modificată folosind semnale electrice. Astfel de materiale ar putea juca un rol cheie în camuflarea sistemelor de terenuri cu suprafețe mari.

Testare până în 2027

După finalizarea cu succes a fazei de cercetare (ACALS I), proiectul trece acum la faza de dezvoltare (ACALS II). Scopul este de a dezvolta în continuare tehnologiile identificate și de a le testa pe platforme militare până în 2027. Deoarece rezultatele cercetării sunt promițătoare până în prezent, descoperirile ar putea fi, de asemenea, adaptate și utilizate pentru aplicații maritime și aviatice în viitor.

Materialele de camuflaj fără influențe ale mediului au fost testate într-o cameră de măsurare ca parte a proiectului ASCALS. (Foto: EDA)

Sursa: aici

Chilă pusă pentru primul submarin Dreadnought din Marea Britanie – 21 martie 2025

HMS Dreadnought, nava principală dintr-o flotă de patru submarine cu rachete balistice, va succeda clasei Vanguard.

La 153,6 m, submarinele Dreadnought (o randare) vor fi cele mai mari ale Marinei Regale din toate timpurile.

Chila primului dintre noile submarine Dreadnought din Marea Britanie proiectate pentru Marina Regală a fost pusă la șantierul naval Barrow-in-Furness al BAE Systems din Cumbria, Marea Britanie.

Acest eveniment are loc la 18 ani de la decizia de a reînnoi descurajarea nucleară a Regatului Unit.

Alianța Dreadnought, o colaborare între BAE Systems, Rolls-Royce și Agenția de Livrare a Submarinelor a Ministerului Apărării din Marea Britanie, supraveghează livrarea viitoarei platforme de descurajare nucleară.

HMS Dreadnought, nava principală dintr-o flotă de patru submarine cu rachete balistice, va succeda clasei Vanguard.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer și secretarul de stat pentru apărare, John Healey, au participat la ceremonie.

Prim-ministrul Starmer a declarat: “Este o onoare să fiu în Barrow pentru a pune chila pentru următoarea generație de submarine cu arme nucleare. Aceste bărci ne vor proteja poporul și aliații de cele mai extreme amenințări la adresa securității noastre naționale și a modului de viață pentru generațiile viitoare.

“Investiția în industria britanică de apărare, susținută de companii precum BAE Systems, se află în centrul angajamentului guvernului meu față de securitatea națională și economică, ca parte a Planului nostru de schimbare. Această investiție sprijină locuri de muncă bune și sigure și pune bani în buzunarele oamenilor care muncesc.”

Cea mai recentă mișcare marchează un pas în programul de menținere a descurajării continue pe mare (CASD) a Marii Britanii și de protejare a securității naționale.

Tranziția de la Vanguard la Dreadnought Class, care se așteaptă să înceapă serviciul la începutul anilor 2030, va continua CASD fără întrerupere.

Cu o lungime de 153,6 metri, submarinele Dreadnought sunt considerate a deveni cele mai mari operate vreodată de Marina Regală și sunt proiectate să funcționeze timp de peste 30 de ani.

Aceste submarine vor transporta Serviciul Tăcut peste un secol de îndeplinire a misiunii militare principale a națiunii. Din 1969, submariniștii Marinei Regale au întreprins continuu Operațiunea Relentless.

Directorul general al BAE Systems Submarines, Steve Timms, a declarat: “Așezarea chilei pentru prima clasă, HMS Dreadnought, este un moment incredibil de mândru pentru toată lumea, Defence Nuclear Enterprise și Royal Navy. Aceasta vine în timp ce ultima unitate majoră a ambarcațiunii se pregătește să-și croiască drum spre Devonshire Dock Hall pentru integrarea finală, demonstrând progresul făcut în cadrul programului până în prezent.”

Construcția celor patru submarine – HMS Valiant, Warspite și King George VI după HMS Dreadnought – este proiectată să se întindă pe 20 de ani.

Submarinele sunt construite în 16 unități, care sunt apoi asamblate în trei mega unități în Devonshire Dock Hall; primul mega bloc din Dreadnought a fost livrat în toamna anului 2023.

Pe măsură ce submarinele actuale din clasa Vanguard (cu Vanguard la 33 de ani și Vengeance la 27) sunt scoase din uz, Dreadnought este programat să înceapă patrulele de descurajare în următorul deceniu.

Noile submarine vor avea trei compartimente pentru rachete, fiecare adăpostind patru tuburi de rachete și cinci niveluri de punte pentru un total de douăsprezece rachete.

În plus, acestea vor fi echipate cu patru tuburi torpile de 533 mm pentru torpile grele cu rază medie de acțiune Spearfish.

În 2023, BAE Systems a inițiat construcția Warspite, al treilea submarin din clasa Dreadnought.

În același an, Babcock a primit și două contracte în valoare totală de 121 de milioane de lire sterline pentru lucrări la programul clasei Dreadnought.

Se estimează că programul general va susține aproximativ 30.000 de locuri de muncă în Marea Britanie pe toată durata programului.

Sursa: aici

NGAD: Boeing F-47 va fi viitorul avion de luptă de superioritate aeriană de generația a 6-a a Forțelor Aeriene ale SUA – 21 martie 2025

Lansat în 2015 pentru a înlocui aeronava de superioritate aeriană F-22A Raptor, programul NGAD [Next Generation Air Dominance] a fost întrerupt de Frank Kendall, pe atunci secretar al Forțelor Aeriene ale SUA, în iulie anul trecut. Costul său, care ar putea fi de trei ori mai mare decât dezvoltarea F-35, a fost unul dintre motivele din spatele acestei decizii. Și asta în timp ce urmau să fie finanțate alte priorități, cum ar fi noua rachetă intercontinentală Sentinal sau bombardierul strategic B-21 Raider.

Reamintim că NGAD își propune să dezvolte un avion de vânătoare-bombardier de generația a 6-a [numit PCA, de la “Penetrating Counter Air”], asociat cu drone de luptă colaborative (CCA – Collaborative Combat Aircraft) și efectori conectați într-un cloud de luptă. În septembrie 2020, Pentagonul a anunțat că un demonstrator al aeronavei a zburat pentru prima dată… fără alte detalii.

“NGAD a fost conceput înainte de o serie de lucruri: înainte ca amenințarea să devină atât de serioasă, înainte ca CAF-urile să fie introduse în ecuație și înainte de a avea unele dintre problemele de accesibilitate cu care ne confruntăm în prezent”, a spus Kendall la acea vreme, adăugând că va depinde de succesorul său să redefinească programul.

În orice caz, la AFA Warfare Symposium din Aurora, Colorado, la începutul acestei luni, Forțele Aeriene ale SUA au susținut că NGAD este indispensabil pentru a obține superioritatea aeriană în medii extrem de disputate. Mai ales că, în decembrie, China a zburat două demonstrații de aeronave presupuse a fi a 6-a generație.

Până atunci, Northrop Grumman a preferat în mod evident să se concentreze pe B-21 Raider și pe programul F/A-XX, Lockheed-Martin și Boeing au fost singurii candidați în cursa pentru a dezvolta PCA. Acum, a mai rămas doar unul.

Într-adevăr, noua administrație americană a decis să meargă mai departe cu NGAD. Iar pe 21 martie, alături de șeful Pentagonului, Pete Hegseth, și de președintele Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David Allvin, președintele Trump a anunțat că Boeing va primi acest program, cu un contract de inginerie și dezvoltare industrială în valoare estimată de peste 20 de miliarde de dolari. El a adăugat că acest avion de vânătoare-bombardier de generația a 6-a va fi denumit “F-47”.

“F-47 va fi cel mai avansat, capabil și mortal avion construit vreodată. O versiune experimentală a aeronavei zboară în secret de aproape 5 ani și suntem încrezători că depășește cu mult capacitățile oricărei alte națiuni”, a spus Trump.

Pentru Boeing, anunțul vine într-un moment în care capacitățile sale de avioane de luptă riscau să sufere din cauza închiderii liniei de producție F/A-18 Super Hornet, iar afacerea sa de apărare a pierdut miliarde de dolari din cauza dificultăților recurente cu unele programe [KC-46A Pegasus, T-7] obținute în baza contractelor cu preț fix.

Pe de altă parte, Lockheed-Martin trece printr-o perioadă dificilă. Exclus din NGAD, producătorul a fost, de asemenea, eliminat din programul F/A-XX de către Marina SUA. Și asta în timp ce unele țări vorbesc despre revizuirea comenzilor lor pentru avioanele de vânătoare-bombardiere F-35.

Indiferent, generalul Allvin a spus puțin mai multe despre F-47, într-o agendă publicată la scurt timp după anunțul lui Trump.

“În timp ce aeronavele noastre X zburau în umbră, ne-am consolidat dominația aeriană prin accelerarea dezvoltării tehnologiei, rafinarea conceptelor noastre operaționale și dovedirea că putem desfășura această capacitate mai repede ca niciodată. De aceea, F-47 va zbura sub administrația Trump”, a spus el.

“În plus, F-47 se bucură de o maturitate fără precedent. În timp ce F-22 este în prezent cel mai bun avion de luptă de superioritate aeriană din lume, iar modernizarea sa îl va face și mai bun, F-47 reprezintă un salt generațional. Maturitatea sa, în această etapă a programului, confirmă capacitatea sa de a domina lupta de mâine”, a continuat șeful Forțelor Aeriene ale SUA.

Potrivit acestuia, în comparație cu F-22, F-47 va fi “mai ieftin și mai potrivit pentru amenințările viitoare”. “În plus, vom avea un număr mai mare de F-47”, a spus el. Reamintim că Forțele Aeriene ale SUA au puțin peste 180 de “Raptors”.

“F-47 va avea o rază de acțiune mult mai bună și o stealth mai bună. Va fi mai ușor de întreținut și disponibilitatea sa va fi mai mare decât cea a avioanelor noastre de luptă de generația a 5-a”, a spus generalul Allvin. “Proiectată având în vedere adaptarea, această platformă va necesita mult mai puțin personal și infrastructură pentru implementarea sa”, a concluzionat el.

Sursa: aici

Nava rusă a vizat avionul de patrulare maritimă Atlantic 2 cu radarul său de control al focului -· 20 martie 2025

Pe 19 martie, angajat, împreună cu Avizo-ul “Locotenentul Jacoubet” în operațiunea Baltic Sentry, condusă de NATO pentru a preveni orice act de sabotaj împotriva infrastructurii subacvatice critice a Mării Baltice, un avion de patrulare maritimă Atlantique 2 al Marinei Franceze a fost “ținta unei manevre de intimidare a unei unități maritime ruse care l-a iluminat cu radarul său de control al focului”, a declarat Statul Major General al Forțelor Armate [EMA].

Acesta este al doilea incident în care sunt implicate forțele franceze și ruse în două săptămâni.

Pe 4 martie, ministrul Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, a denunțat într-adevăr “comportamentul periculos” al unui Su-35 Flanker în jurul unei drone MALE [Medium Altitude Long Endurance] MQ-9A Reaper a Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze [AAE], aflat atunci într-o misiune deasupra apelor internaționale din estul Mediteranei. Este o “acțiune intenționată, neprofesionistă și agresivă, care nu este acceptabilă” și care nu va împiedica Franța să continue “să acționeze pentru a apăra libertatea de navigație în spațiile aeriene și maritime internaționale”, a adăugat el.

În ceea ce privește cel mai recent incident, EMA nu a oferit mai multe detalii. “Aceste măsuri agresive în mod deschis și inutil au ca scop împiedicarea libertății de navigație în spațiile internaționale. Gestionând aceste situații experimentate în mod regulat cu profesionalism și fără nicio voință de escaladare, echipajele noastre au continuat misiunea atribuită”, a spus el.

Referindu-se la “situații experimentate în mod regulat”, EMA sugerează că acest tip de incident este destul de frecvent.

În orice caz, este posibil ca Atlantique 2 să fi fost vizat în acest fel pentru că era prea interesat de o navă care făcea parte din “flota fantomă” rusă… Așa s-a întâmplat recent cu un elicopter al fregatei germane “Nordrhein-Westfalen”, care s-a apropiat de un petrolier suspect.

Cu toate acestea, aceasta este a doua oară de la începutul acestui an când EMA comunică despre un incident de acest tip, care a avut loc și în Marea Baltică. În ianuarie, un Atlantique 2 a fost vizat de un sistem rusesc de apărare aeriană S400, probabil situat în Kaliningrad, după ce a fost subiectul unei încercări de bruiaj electronic.

Desemnarea unei aeronave sau a unei nave de către un radar de control al focului reflectă o intenție vădit ostilă în măsura în care este ultimul pas înainte de posibila deschidere a focului.

Sursa: aici

Potrivit Forțelor Spațiale ale SUA, China a efectuat manevre de “luptă aeriană” pe orbită

Fie că este vorba de o armă cu energie direcționată, un atac cibernetic sau o rachetă ASAT, capacitatea de a distruge un satelit [sau de a-i întrerupe funcționarea] există de mult timp. Dar când ministrul Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, spune și repetă că “suntem generația de ființe umane care vor experimenta ceea ce ar putea fi o formă de război stelelor”, nu se pune problema asta… ci a “înarmării” spațiului [și nu a militarizării sale, care a început în același timp cu cucerirea spațiului].

În mai 2024, Mallory Stewart, responsabilă cu problemele de control al armelor în cadrul diplomației americane, a declarat că, pe baza informațiilor “considerate credibile”, Rusia intenționează să “integreze armele nucleare în programele sale de combatere a spațiului”. El a adăugat că “ceva” a fost pus pe orbită în acest scop.

Acest “ceva” este satelitul Cosmos-2553, plasat pe o orbită “neobișnuită”, pentru că nu este frecventat de niciun alt obiect, în februarie 2022. Deși nu transportă o încărcătură nucleară, acest dispozitiv este suspectat de Statele Unite că face parte dintr-un program de arme nucleare anti-satelit, Moscova având proiectul de a se dota cu o capacitate care ar trebui să-i permită să “distrugă sute de sateliți pe orbita joasă a Pământului cu o explozie nucleară”.

Cu toate acestea, această afirmație a fost considerată “fantezistă” de unii experți. “Istoria ne învață că plasarea unei arme nucleare în spațiu este inutilă. Testele nucleare efectuate în anii 1960 nu au indicat o eficacitate semnificativă a acestui tip de armă, mai ales când există un număr mare de sateliți la care se poate atinge”, a declarat Paul Wohrer, cercetător specializat în probleme spațiale la Institutul Francez de Relații Internaționale (IFRI). O poziție împărțită de generalul [2S] Michel Friedling, fost “șef” al Comandamentului Spațial.

Acestea fiind spuse, cea mai imediată amenințare este cea a obiectelor capabile să manevreze în jurul anumitor sateliți, în special sateliții de telecomunicații.

În 2019, Florence Parly, pe atunci ministru al Forțelor Armate, a denunțat comportamentul vehiculului rusesc Luch-Olymp K în jurul satelitului de comunicații militare franco-italian Athena-Fidus. Apoi, succesorul său, Luch-Olymp K2, a multiplicat abordările sateliților comerciali de la lansarea sa în martie 2023. Recent, după o manevră considerată “neobișnuită”, s-a poziționat la mai puțin de 50 km [ceea ce nu este mult în spațiu] de Intelsat 39, după ce a rămas câteva luni în apropierea Intelsat 1002.

“Capabil să asculte spectrul electromagnetic în benzile de frecvență utilizate de sateliții de telecomunicații și să analizeze semnalele percepute, Luch-Olymp ar contribui la dezvoltarea bazei de date a sistemului rusesc de bruiaj Tobol, care vizează sateliții de telecomunicații de pe orbita GEO”, a explicat generalul Friedling în cartea sa “Space Commander“. lansat în octombrie 2023.

Dar aceste manevre par simple în comparație cu cea pe care tocmai a efectuat-o China.

De exemplu, potrivit generalului Michael A. Guetlein, șeful adjunct al operațiunilor spațiale, cinci sateliți și obiecte spațiale experimentale au efectuat “manevre coordonate” pe orbita joasă a Pământului anul trecut.

“Folosind mijloacele noastre comerciale, am observat cinci obiecte spațiale diferite manevrând unul în jurul celuilalt într-o manieră sincronizată și controlată. Asta numim lupte de câini. Ei se antrenează în tactici, tehnici și proceduri pentru a desfășura operațiuni spațiale pe orbită, de la un satelit la altul”, a explicat generalul Guetlein la o conferință anuală despre programele de apărare organizată de McAleese & Associates.

Mai târziu, un purtător de cuvânt al Forțelor Spațiale ale SUA a clarificat că manevra menționată de generalul Guetlein a fost chineză.

“China a desfășurat o serie de operațiuni de informare în 2024 care au implicat trei sateliți experimentali Shiyan-24C și două obiecte spațiale experimentale Shijian-6 05A/B. Aceste manevre au fost observate pe orbita joasă a Pământului”, a spus el.

În spațiu, noțiunea de “luptă aeriană” trebuie pusă în perspectivă: nu se pune problema navelor spațiale care ar efectua manevre de tip “Immelmann” pentru a se pune în cea mai bună poziție posibilă pentru a doborî-o pe cealaltă. Legile fizicii fiind ceea ce sunt, orice mișcare a unui satelit din punctul A în punctul B poate dura câteva zile. În mod clar, “războiul spațial” este lent.

În orice caz, pentru numărul doi al Forțelor Spațiale ale SUA, această manevră chineză schimbă jocul. “În trecut, a existat un decalaj de capacitate între noi și concurenții noștri apropiați, în principal din cauza avantajului nostru tehnologic. Acest decalaj se micșorează considerabil și trebuie să ne schimbăm abordarea față de spațiu, altfel acest decalaj ar putea fi inversat și nu ar mai funcționa în favoarea noastră”, a spus el.

Sursa: aici

Războiul China-Taiwan: Taipei se confruntă cu o “amenințare existențială” din partea propriului popor, în timp ce Beijingul folosește diverse tactici pentru a învinge Taipei – 21 martie 2025

Taiwanul se confruntă cu o amenințare existențială din ce în ce mai mare din partea propriului său popor care spionează China, avertizează experții, în timp ce guvernul încearcă să înăsprească măsurile pentru a opri eforturile de infiltrare ale Beijingului și pentru a-i descuraja pe taiwanezi.

În timp ce Beijingul și Taipei se spionează reciproc de ani de zile, experții au declarat pentru AFP că spionajul reprezintă o amenințare mai mare pentru Taiwan din cauza riscului unui atac chinez.

Agenția de informații din Taiwan a declarat că China a folosit “diverse canale și tactici” pentru a se infiltra în armata insulei, agențiile guvernamentale și organizațiile pro-China.

Principalele ținte au fost membrii militari pensionați și activi, convinși de bani, șantaj sau ideologie pro-China să fure secrete de apărare, să facă jurăminte să se predea armatei chineze și să înființeze grupuri armate pentru a ajuta forțele invadatoare.

China revendică Taiwanul ca parte a teritoriului său și a amenințat de mult timp că va folosi forța pentru a-l cuceri – ceea ce guvernul din Taipei se opune.

În timp ce guvernele din întreaga lume desfășurau operațiuni de spionaj, președintele Fundației Jamestown, Peter Mattis, a declarat că amenințarea la adresa Taiwanului este mult mai mare.

“Nu este practicat la o asemenea scară, cu acest tip de scop malign și cu scopul final fiind anexarea și, ca urmare, asta face ca acest lucru să fie diferit”, a spus Mattis, un fost analist de contrainformații al CIA.

“Acesta este ceva mai fundamental… supraviețuirea unui stat-națiune sau a unei țări”.

Datele oficiale arată că numărul persoanelor urmărite penal în Taiwan pentru spionaj pentru Beijing a crescut brusc în ultimii ani. Biroul Național de Securitate din Taiwan a declarat că 64 de persoane au fost urmărite penal pentru spionaj chinez anul trecut, comparativ cu 48 în 2023 și 10 în 2022.

În 2024, au inclus 15 veterani și 28 de membri activi ai serviciului, pedepsele cu închisoarea ajungând până la 20 de ani.

“În încălcările generale ale Legii securității naționale, rata de urmărire penală a personalului militar este relativ mare”, a declarat procurorul general Hsing Tai-chao de la Biroul Procurorului Suprem.

“Acest lucru se datorează faptului că armata este ținută la standarde mai stricte din cauza datoriei sale de a proteja securitatea națională și accesul la arme”, a declarat Hsing pentru AFP.

“Acest lucru nu înseamnă că oamenii obișnuiți nu se angajează în activități similare. Diferența este că astfel de acțiuni nu pot constitui întotdeauna o infracțiune penală pentru oamenii obișnuiți.”

Image for Representation

Soldați și cântăreți

Taiwanul și China au o istorie de schimburi politice, culturale și educaționale datorită limbii lor comune, care a oferit oportunități recrutorilor chinezi de a cultiva spioni.

Pe măsură ce aceste schimburi s-au diminuat în ultimii ani din cauza tensiunilor de peste strâmtoare și a pandemiei de Covid-19, Beijingul a găsit alte modalități de a se infiltra pe insulă, au spus experții.

China a folosit infractori, temple religioase și platforme online pentru a accesa pensionarii taiwanezi și membrii activi ai serviciului, folosind bani și chiar propagandă politică pentru a-i atrage să spioneze.

Băncile informale au oferit împrumuturi celor cu dificultăți financiare și apoi le-au șters datoriile în schimbul informațiilor.

Alții au fost recrutați prin jocuri online.

Spionii au fost rugați să împărtășească informații militare, cum ar fi locația bazelor și stocurilor, sau să înființeze grupuri armate.

Agenția de informații din Taiwan a declarat că China a folosit “gangsteri pentru a recruta militari pensionați pentru a-și organiza foștii camarazi militari în înființarea de “echipe de lunetiști” și pentru a plănui misiuni de lunetist împotriva unităților militare din Taiwan și a ambasadelor străine”.

Cântăreți, influenceri de pe rețelele de socializare și politicieni au fost, de asemenea, forțați să îndeplinească ordinele Beijingului, să răspândească dezinformare, să exprime opinii pro-China sau să obțină informații, a declarat Puma Shen, parlamentar al Partidului Democrat Progresist (DPP).

Rețeaua de spionaj a Chinei “crește și crește”, a spus Shen, care a studiat operațiunile de influență chineză și a fost sancționat anul trecut de Beijing pentru presupus “separatism”.

“Încearcă să slăbească nu doar apărarea noastră, ci întregul sistem democratic”, a spus el.

Sensibilizarea

Președintele Lai Ching-te, care aparține și el DPP, a etichetat săptămâna trecută China drept “forță ostilă străină”, propunând măsuri pentru combaterea spionajului și infiltrării chineze.

Printre acestea se numără asigurarea transparenței schimburilor de peste strâmtoare care implică oficiali aleși și restabilirea proceselor militare pe timp de pace – o problemă sensibilă în Taiwan, unde legea marțială a fost impusă timp de aproape 40 de ani.

Sondajele recente arată că majoritatea taiwanezilor nu sunt în favoarea unificării cu China.

Dar mai sunt multe de făcut pentru a crește gradul de conștientizare a publicului cu privire la amenințarea pe care spionajul chinez o reprezintă pentru Taiwan, a declarat Jakub Janda de la think tank-ul European Values Center for Security Policy din Taipei.

“Dacă îți trădezi țara, acest lucru trebuie să devină complet inacceptabil”, a spus Janda, care pledează pentru pedepse mai dure.

“Dacă ai această dispoziție în societate, atunci este mult mai greu pentru serviciile de informații chineze să recruteze oameni”.

Sursa: aici

Un comentariu la „MS DAILY BRIEF – Ro”

Rusu Constantin noiembrie 10, 2024 la 9:54 am

Răspunde

NAVE DE CONTRAMĂSURI ÎMPOTRIVA MINELOR.
Articol foarte interesant și bine documentat.
Marina nostră, ce preocupări are în acest domeniu?
Credeți că achiziția a celor două nave vânătoare de mine rezolvă, integral, problema?

MS DAILY BRIEF – Ro

China finalizează instalarea heliostatului pe platoul Qinghai-Xizang

MS DAILY BRIEF 22 MARTIE 2025

Unele informatii sunt prezentate atunci cand avem posibilitatea din mai multe surse

CITITI SI

FORUMUL SECURITATII MARITIME

Trump abandonează democrația și libertatea. Acest lucru creează o deschidere pentru Europa – și Marea Britanie

Un comentariu la „MS DAILY BRIEF – Ro”

Lasă un răspuns Anulează răspunsul