Despre Copăi și Nave Militare – eseul sfârșitului de an
Tragem linie unui an tumultos, plin de realizări, dar și insuccese, cu evenimente marcante la nivel personal, național și internațional, în care România și-a jucat rolul său, cu care de altfel ne-am cam obișnuit.
Un an aflat sub tăcerea anonimatului ei în acțiunile internaționale, anonimat ales ca o strategie națională.
Pe plan intern, a început deja lupta politică pentru avalanșa de alegeri planificate în anul 2024, în aceeași notă caracteristică de sublim dâmbovițean. Dar așa ne-am obișnuit!
Insuccesul, de altfel intuit și chiar dorit de unele personaje politice decidente, al achiziționării corvetelor, ca program major de înzestrare, este un bun exemplu au eficienței managementului românesc. O lungă așteptare a deciziei de atribuire a contractului, contestații, sesizări în molcoma justiție românească, incapacitatea de a identifica sursa a încă 250 milioane de lei pentru continuarea proiectului, nu sunt decât motive invocate pentru a nu face ceea ce ne-am propus ca țară. Știrea ca Romania a aderat la programul viitoarei corvete europene scoate din actualitate dotarea cu acest tip de nava pentru mulți ani.
Un caz aparte este cel al fregatelor T22. Pentru modernizarea acestora s-a organizat o licitație in anul 2016. În martie 2016, Romtehnica a inițiat o licitație pentru realizarea programului de modernizare a fregatelor Regele Ferdinand și Regina Maria, etapa a doua, contract estimat la 838,7 milioane de lei, fără TVA, pe o perioadă de trei ani și 7 luni. Garanția impusă s-a ridicat 16,7 milioane de lei. Ofertanții selectați pentru a doua etapă a procedurii au fost consorțiul turco-român format din STM Teknolojileri Muhendislik, Haveslan Hava Teknolojileri Sanay, ASELSAN Electronic Sanayi și Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații precum și Lockheed Martin Canada Inc (Canada), Finmeccanica SPA (Italia) și DCNS Rcs (Franța).
Licitația a fost câștigata de consorțiu turc care a ofertat un preț de excepție sub valoarea sumei planificate si o dotare de top rachete navale Harpoon de ultima generație rachete antiaeriene RIM 116 sonar tractat etc.
Inexplicabil, licitația a fost anulata subit de partea romana.
Ca de fiecare dată, când nu vrem să facem ceva, inventăm noi subiecte, priorități și ducem în derizoriu ceea ce am vrut să facem înainte, găsind argumente puerile.
Dureros este să auzi în anul 2023 în plin război la granițele României și al acțiunilor de luptă din Marea Neagră, recomandări de genul: “și mai terminați cu copăile alea, nu ați văzut ce au făcut ucrainenii cu ele?“ făcute de un General care a condus destinele armatei, astăzi cu un rol important în viața politică. Dar în același timp iți explici și eșecul inițiativelor de modernizare și dotare cu nave a Forțelor Navale necesare apărării intereselor naționale ale României în Marea Neagră în contextul actual. Cu respectul cuvenit îi sugeram domnului General să împărtășească aceasta părere aliaților din NATO și în special rușilor pe care dacă îi convinge poate că ar avea o oarecare logică afirmația domniei sale. Copaia pare bine cunoscuta de distinsul nostru “prieten al marinei“ declarat în vorbe în trecut, jignitoare însă și de neacceptat în rândul marinarilor militari de pretutindeni.
Domnul Prim Ministru Ciolacu afirma spre sfârșitul anului, probabil consiliat de același General, că România nu are nevoie de submarine.
De ce este necesara dotarea cu submarine? – doar 5 argumente
Dotarea cu submarine reprezintă o piesă cheie în puzzle-ul capacităților navale. Submarinele oferă o gamă largă de funcționalități vitale pentru securitatea națională:
- Prezența unor submarine modernizate și bine echipate în Marea Neagră poate descuraja acțiuni ostile și poate oferi o formă puternică de descurajare împotriva agresiunilor din partea altor state sau entități ostile.
- Capacitatea submarinelor de a opera în mod discret în adâncurile mării permite colectarea de informații esențiale și monitorizarea activităților navale din zonă, contribuind la obținerea unui avantaj informațional crucial.
- Submarinele oferă o flexibilitate remarcabilă în operațiuni. Ele pot acționa independent sau în cooperare strânsă cu alte nave, adaptându-se la nevoile și la dinamica situațiilor de luptă.
- Submarinele moderne sunt echipate cu tehnologie avansată de atac și de apărare, fiind capabile să lanseze atacuri precise și să contracareze amenințările la adresa securității maritime.
- Dotarea cu submarine nu numai că consolidează capacitatea de apărare a României în Marea Neagră, dar contribuie și la întărirea parteneriatelor și alianțelor regionale. Prin colaborarea și schimbul de informații cu statele riverane și partenerii NATO, România poate juca un rol esențial în asigurarea stabilității și securității în regiune.
In anul 2024 Ministerul Apărării Naționale are un buget de 6 miliarde de euro. Noul Șef al Apărării, decidenții politici vor înțelege ca marina romana nu apară pe uscat interesele naționale ale României?
FORUMUL SECURITĂTII MARITIME
„Putem vedea toate lucrurile noi pe care forțele armate ruse le-au dislocat în Marea Neagră. Deci, toate fregatele noi, toate corvetele noi, submarinele Kilo II, sistemul de rachete, care au fost dislocate în Crimeea. Observăm că fregatele, corvetele și submarinele sunt echipate cu rachete Kalibr, care au capacitate de a lovi ținte la peste 2.000 de kilometri. Capacitățile lor A2AD dezvoltate în Crimeea au fost, de asemenea, consolidate foarte puternic. Putem vedea că capacitățile militare dezvoltate în cadrul Mării Negre sunt un mesaj puternic către toate țările riverane Mării Negre”, a explicat ministrul.
https://www.capital.ro/investitie-uriasa-in-romania-nicolae-ciuca-a-facut-totul-public-peste-130-de-milioane-de-dolari-in-dezvoltarea-infrastructurii-militare.html
Am ajuns la concluzia că părerile, propunerile și cererile celor care mai știu “cu ce se mănâncă marina” , care sunt interesele României la M. Neagră și cum pot fi acestea promovate și apărate nu contează. Ceea ce contează sunt părerile unor neaveniți cățărați/ “împinși” pe treptele puterii fără niciun fel de merit și bază, care formulează “dictoane” ignorante de genul “copăilor”. Culmea este că tot ei influențează deciziile politice referitoare la dotarea FNR și investițiile în sectorul maritim/ fluvial.
Marele istoric Nicolae Iorga spunea „Adevărata educație nu înseamnă să știi să citești și să scrii, ci să gândești și să înțelegi”
Consider că apelul la relația de cauzalitate poate oferi înțelegerea situației cu care se confruntă Marina Româna si în special Marina Militara (de cele mai multe ori se discută despre efecte și mai puțin despre cauze).
Astfel, dupa decembrie 1989, România a avut parte de o inflație de cameleoni și lichele, mai ales in plan politic, dar și în celelalte domenii de activitate. Din rândul acestora și sub influența sau la ordinul diverșilor factori externi au fost recrutați și puși în funcțiile de conducere ale statului indivizi care nu au servit și nu servesc interesele României.
Mai ales după decemrie 1989 termenul „prostituție” a căpătat conotații noi prin intermediul cărora pot fi explicate diferite fapte și evenimente.Aceste conotații se regăsesc în expresiile/sintagmele „prostituție intelectuală” și „prostituție politică”( vezi inclusiv traseismul politic)
Totodată trebuie avute în vedere și implicațiile/consecințele diverselor situații care pot fi explicate prin intermediul sintagmei „analfabet funcțional”
Consider că un rol deosebit l-au avut si îl au numeroasele acțiuni de manipulare a opiniei publice, prin literature și artă, în special prin film, dar mai ales prin mass-media și publicitate ( inclusiv propaganda specială referitoare la diversele situatii conflictuale).
În completarea celor prezentate în articol, doresc să aduc în atentia cititorului o scrisoare deschisă din anul 2017 si două dintre adresele de răspuns, dar și o conferință internaționala care s-a desfășurat in anul 2019.
În anul 2017, Filiala București a Ligii Navale Române, sub semnătura contraamiralului de flotilă (rtr) dr.ing. Rusu Constantin, a transmis o „Scrisoare deschisă”: președintelui României; presedinților celor doua camera și presedintilor comisiilor de apărare,ordine publică și siguranță national din cele două camera ale Parlamentului; primului-ministru al Guvernului României; ministrului Apărării Naționale; ministrului Afacerilor Interne; ministrului Economiei; sefului Statului Major al Apărării; sefului Statului Major al Forțelor Navale.
Prezentându-se,în scrisoare, argumente de ordin istoric , evoluțiile mediului de securitate din zona Mării Negre si activitatea fostului Șantier Naval Militar Mangalia pentru construirea în țară a navelor militare, modernizarea și repararea acestora, dar și a celor grănicerești, a fost avansată propunerea de a se avea în vedere de către factorii de decizie a unui proiect de investiții materializat în înființarea unei unități specializate denumită „ARSENALUL MARINEI”
Conform propunerii, această unitate ar fi trebui să includă fostul Santier Naval Militar Mangalia și structurile de cercetare științifică și de mentenanță limitată din compunerea Statului Major al Forțelor Navale – unitate care să funcționeze în coordonarea Ministerului Apărării Naționale, ca o componentă a Statului Major al Forțelor Navale.
Totodată,în scrisoare, a fost menționată și disponibilitatea membrilor Ligii Navale Române, specialiști în domeniul construcțiilor navale și managementul activităților de mentenanță, de a pune la dispoziția factorilor de decizie experiența lor în domeniu și de a veni cu soluții concrete pentru realizarea proiectului în discuție.
În adresa de răspuns primită de la Administrația prezidențială, la data de 25.10.2017, semnată de un consiler de stat, după ce se face vorbire în legătură cu exercitarea prerogativelor conferite constitutional și legal Președintelui României, sunt amintite o serie de documente aflate în atenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Spre exemplu, în adresă este amintit „Planul de înzestrare a Armatei României 2017-2026, document de planificare multianuală a programelor de înzestrare, adoptat în acord cu Strategia de înzestrare a Armatei României și cu Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă, aprobat de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării în sedința din luna august a.c…”
Respectivul consilier de stat încheie adresa spunând „În cazul de față…crearea unei formațiuni militare este de resortul Ministerului Apărării Naționale, conform art.5 din Legea nr.346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, actualizată.”
În adresa de răspuns primită de la Statul Major al Apărării,la data de 13.11.2017, generalul Ciucă invocând cadrul legislativ, cu accent pe prevederile Legii nr.346/2006 privind organizarea și funcționarea M.Ap.N., cu modificările și completările ulterioare, prezenta totul la timpul viitor astfel:
„…vă aducem la cunoștință că Ministerul Apărării Naționale are în intenție promovarea unui act normativ privind achiziția produselor și serviciilor cuprinse în programul de înzestrare esential „Corvetă multifuncțională”.Cu această ocazie,se va avea în vedere și constituirea/dezvoltarea pe teritoriul national a unei capabilități industrial navale pentru construirea corvetelor și mentenanța acestora….În ceea ce privește aspectul organizational, vă informăm că propunerea dumneavoastră nu este în concordanță cu structura organizatorică actuală și viitoare a Armatei României.”
În concluzie generalul Ciucă spunea „…apreciem că,la această dată, propunerea dumneavostră de înființare a unei structuri mixte(cu rol economic și militar), în coordonarea Ministerului Apărării Naționale,nu este oportună.”
La Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” în zilele de 7-8 noiembrie 2019 a avut loc Conferința internațională a experților SECDEF*19 având: ca organizatori Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” și Asociația Ofițerilor în Rezervă din România; co-organizatori Institutul Central European de Cercetare și Analiză Strategică din Polonia , Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară și Colegiul de Business și Antreprenoriat din Ostrowiec, Polonia; parteneri Ambasada Republicii Polone la București și Departamentul pentru Armamente din M.Ap.N; sponsor Naval Group din Franța.
În calitate de simplu participant la această conferință am audiat și prezentarea realizărilor unuia dintre membrii Asociației Patronale Române a Producatorilor de Tehnică Militară (prezentare însoțită si de un scurt film), care găsise un investitor din vestul Europei, dar guvernul României refuzase să-i acorde o garanție guvernamentală.
Dezinteresul factorilor decizionali pentru înzestrarea Marinei Milare cu nave noi poate fi explicat și prin absența voinței politice generată inclusiv de numeroasele invocări ale art.5 din Tratatul N.A.T.O.
Recent am primit un mesaj prin care mi se recomanda să citesc si articolul „Uite de ce n-a vrut corvete! Ciucă ia trei ”copăi” casate de SUA!”.-articol publicat pe 19 07.2021- fapt ce m-a determinat să aduc o completare la comentariul „Despre Copăi și Nave Militare-eseul sfârsitului de an”
https://www.national.ro/dezvaluiri/uite-de-ce-n-a-vrut-corvete-ciuca-ia-trei-copai-casate-de-sua-729472.html/
Completarea pe care doresc să o fac se referă la unele situații cunoscute în mod direct începând cu 01 noiembrie 1993 când am plecat, la cerere,dupa o activitate de 15 ani si jumatate( 1978-1993)desfășurată în Academia Militară (Academia de Înalte Studii Militare începând cu 1990-A.I.S.M.-,în prezent Universitatea Națională de Aparare ), la Marina Grănicerească din cadrul Comandamentului Național al Grănicerilor (C.N.Gr.), unde am fost inițial încadrat ca ofiter cu înzestrarea în Secția de Asigurare Tehnică de Marină.
Cererea prin care am solicitat să fiu transferat la Marina Grănicerească a fost determinată de faptul că începând cu vara anului 1990 am fost „extras”din Catedra de filosofie și obligat să răspund de activitatea de relații externe și protocol, fiind direct subordonat comandantului A.I.S.M.
Vizitele delegatiilor din țările membre N.A.T.O. aveau ca obiectiv principal evaluarea nivelului de pregătire din instituțiile militare de invățământ din țara noastră. Spre exemplu, ultima mea misiune, din luna octombrie 1993, a fost organizarea vizitei unei delegații a Academiei/Universității Bundeswher în A.I.S.M.,la Liceul Militar de la Breaza și la Școala Militară de la Brașov.
Deoarece cu prilejul vizitelor unor delegații străine, unii membri desemnați de comandant să facă parte din delegatia academiei nu au respecta regulile stabilite în Ghidul primit de la M.Ap.N., am solicitat să fac pregatirea prealabilă a acestora, dar mi s-a reproșat că aș vrea „să fac educație unor generali și colonei”.
Nerespectarea regulilor și a programului vizitelor ( stabilit împreună cu atașații militari și aprobat inclusiv de comandant, care cuprindea și traseele deplasărilor prin academie) s-a produs și cu prilejul vizitei în 1992 a secretarul general N.A.T.O. Manfred Worner.
Motivul principal al plecării din A.I.S.M. a fost generat însă de refuzul comandantului si al locțiitorului pentru învățământ de a semna o adresă de răspuns la solicitarea Ministerului Învățământului ,Departamentul pentru doctorate , prin care trebuia confirmat acordul privind finalizarea de către subsemnatul a activității de elaborare a tezei de doctorat cu tema „Posibilități de utilizare a analizei factoriale în știința militara”(am fost admis la doctorat în anul 1988). Atât comandantul, dar mai ales locțiitorul pentru învâțământ (infanterist) au invocat faptul că teza nu este de Strategie, Artă operativă sau Tactică, deși le-am precizat că știința militară, ca si celelalte științe, are și domeniul numit „Metodologie”, iar analiza factorilor și a informațiilor va servi la simularea acțiunilor de luptă.
Spre exemplu,în primăvara anului 1993 a venit în A.I.S.M. o delegație formată din ofițeri cadre didactice în academiile militare din S.U.A., iar un ofițer de marină, veteran al războiului din Vietnam, a prezentat tocmai o prelegere privind modul de strângere a informațiilor și simularea diverselor situații cu caracter militar.
Situațiile cunoscute în perioada noiembrie 1993-iunie 1999 se referă la:-oferta primit[ de la americani în timpul embargoului impus Serbiei;- contractul încheiat cu firma italiană RASCALA pentru achiziția unor vedete, șalupe și bărci cu motor, avand corpul realizat din fibră de sticlă;-rapoartele periodice trimise ministrului de interne;-oferta prezentată de către un ofițer de marină israelian.
Astfel,în perioada embargoului impus Serbiei s-a primit din partea ambasadei S.U.A. o ofertă potrivit căreia Marina Granicerească ar fi primit o serie de ”copăi”-singura obligație constând în plata cheltuielilor de aducere in România.”Copăile”din ofertă, conform unei liste primite la C.N.Gr., erau în conservare și foarte vechi.Drept urmare oferta a fost refuzată.
În anul 1995,în urma unui scandal generat de contractul incheiat cu firma italiană „RASCALA”, când seful Sectiei de Asigurare Tehnică de Marină a fost destituit, am fost numit în locul acestuia. Contractul în cauză și persoanele implicate( din M.A.I. și C.N.Gr.) au constituit obiectul unei cercetări penale realizată de Secția Parchetului Militar de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Precizez că scandalul RASCALA viza alte două instituții, respectiv „Direcția Generală a Vămilor” și „Rezervatia Biosferei Delta Dunării”
În perioada mai 1995-iunie 1999, când am indeplinit funcția de sef secție, cu acordul conducerii C.N.Gr.,am trimis numeroase rapoarte adresate ministrului,Direcției Financiare și Directiei Tehnice din M.A.I. în care prezentam starea tehnică a navelor si ambarcațiunilor din unitățile de marină grănicerească, insuficiența resurselor financiare alocate pentru înzestrare, reparații și intretinere, precum și epuizarea rezervelor de piesel de schimb (majoritatea motoarelor erau de proveniență sovietică). Pentru faptul că am îndrăznit să trimit aceste rapoarte am fost chemat să dau explicații membrilor Colegiului de conducere a M.A.I.
O altă situație în care am fost implicat a fost generată de participarea la câteva întâlniri cu un ofițer de marină israelian, însotit de fiecare dată de reprezentanții unei firme private din România.
Prima întâlnire a avut loc la sediul unei instituții coordonată de M.Ap.N., având ca obiect de activitate industria de apărare.Precizez că pe holul instituției am întâlnit unul dintre foștii mei studenți de la facultățile tehnice ale Academiei Militare, iar acesta mi-a spus să fiu foarte atent în legătură cu oferta pe care o va prezenta ofițerul israelian.
Oferta avea ca obiect vânzarea unor vedete rapide de patrulare din așa-zisa ”Dvora family”, dar erau o generație mai veche.În cadrul discuțiilor am solicitat mai multe informații de ordin tehnic deoarece intrasem în posesia unui numar al revistei „Jane’s DEFENCE WEEKLY”(17 martie 1999) care prezenta succint date despre ”Super Dvora Mk-II Multi-Mission Fast Patrol Boat”.Precizez că procuram astfel de reviste privind noutătile din domeniul militar și înainte de 1989 deoarece majoritatea orelor de filosofie le efectuam la facultățile tehnice din cadrul Academiei Militare( mai ales pentru prelegerile și seminariile referitoare la teoria sistemelor, potențialul tehnic militar, teoria acțiunii umane eficiente ș.a.).
Pe linie operativă s-a solicita aducerea unui exemplar al vedetelor ce faceau obiectul ofertei pentru a fi testat la condițiile din apele maritime ale României.
Întâlnirile cu ofițerul israelian nu s-au finalizat cu încheierea unui contract de achizitie.
După inchierea discutiilor cu ofițerul israelian, am fost avertizat de catre un profesor de la A.S.E. că voi fi demis deoarece deranjasem unii membri ai conducerii Bancii Naționale a României.
Subsemnatul și șeful Secției Operative am fost schimbați din funcție începând cu data de 01 iulie 1999, când a fost înființat Inspectoratul General al Politiei de Frontieră prin includerea în componența sa a C.N.Gr. și a Marinei Granicerești, precum si a Direcției Poliției de Frontieră