Misterul ambarcațiunii identificate la Tuzla – Opinie FSM
S-au folosit doar informatii din surse deschise
Pe 3 aprilie 2024, s-au sesizat autoritățile române despre existența unei ambarcațiuni răsturnate la aproximativ 20 mile marine (19-20 km) de capul Tuzla. -nu s-a comunicat cine a sesizat MRCC Constanța.
Serviciul MRCC este responsabil de îndeplinirea atribuțiilor ANR cu privire la coordonarea activităţilor de căutare şi salvare de vieţi omenești pe mare, precum şi de îndeplinirea atribuțiilor cu privire la protecția apelor navigabile împotriva poluării de către nave, în zona de responsabilitate a Centrului Maritim de Coordonare.
Conform planurilor și procedurilor în vigoare, Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omenești pe Mare (ARSVOM) a fost alertată de către Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) cu privire la existența unei ambarcațiuni răsturnate, la travers de Tuzla.
Nava SAR ARTEMIS a primit misiunea de căutare a eventualilor supraviețuitori, concomitent cu identificare pericolului pentru navigație reprezentat de ambarcațiunea răsturnată.
La ora 17:45 Sar Artemis a ajuns în poziţia indicată și a început căutarea în sector, conform instrucțiunilor transmise de MRCC și conform metodelor stabilite de Convenţia internaţională privind căutarea și salvarea pe mare, publicata pe 27.04.1979.
A fost aplicată procedura legală de răspuns privind managementul tipurilor de risc – ansamblul acțiunilor desfășurate de autoritățile responsabile pentru planificarea, organizarea, coordonarea și conducerea operațională a capabilităților implicate în acțiunile de intervenție operativă pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative ale situației de urgență, până la restabilirea stării provizorii de normalitate – prevăzute de HOTĂRÂREA nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de risc.
În urma căutărilor nu a fost găsită nicio persoana, urmând a se face în continuare investigații cu privire la aceasta situaţie.
Inițial ambarcațiunea nu a putut fi identificată, fiind catalogată de origine necunoscută, realizată pe baza unei vechi bărci cu motor de căutare și salvare, care avea vopseaua corespunzătoare acestor tipuri de ambarcațiuni. Această barcă a fost găsită răsturnată, fără a putea fi vizualizată partea superioară, aceasta fiind remorcată de către nava SAR ARTEMIS și adusa în portul Constanța.
În urma ridicării din apă, ambarcațiunea a fost pusă pe un cavalet, la bordul unei nave mari de salvare-remorcare, care aparține ARSVOM.
Identificând elemente de dotare corespunzătoare unei drone navale, au fost alertate structuri ale Serviciului Roman de Informații și ale Forțelor Navale Române.
Acestea au identificat un potențial pericol reprezentat de un obiect metalic masiv, luându-se decizia de a muta această ambarcațiune în poligonul de la Capul Midia, acest vehicul de suprafață fiind remorcat până la poligonul naval Capu Midia, la 15 mile marine (30 kilometri) de portul Constanța.
În urma evaluărilor minuțioase făcute, a fost identificat obiectul periculos aflat la bordul ambarcațiunii, luându-se decizia de distrugere prin explozie în poligonul omologat, unde au fost aplicate măsurile de siguranță și a fost aruncat în aer pe 5 aprilie 2024, după ce specialiștii Ministerului Apărării au efectuat cercetările corespunzătoare.
În România s-a putut consemna doar o declarație generală de informare din partea Ministerului Apărării că “a fost cu siguranță o dronă navală”.
În principiu, episodul pare specific, chiar dacă luăm în considerare conturul său general – un vehicul de suprafață necunoscut controlat de la distanță, poate unul dintre tipurile cunoscute de drone navale ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei, plutind în derivă în Marea Neagră, în apropierea unei zone de transport civil intensiv.
“Centru pentru Analiza Strategiilor și Tehnologiilor” din Rusia a apreciat pe baza indiciilor existente, înaintând varianta că ambarcațiunea a fost o barcă veche de salvare cu un deplasament de 3 tone de tipul AM-800, produsă de compania americană Silver Ships din Alabama, Statele Unite, dotată cu un terminal Starlink pentru sistemul de control, având la bord o încărcătură explozivă de la racheta anti-navă sovietică de primă generație de tip P-15 (sau P-15 Termit după alte surse).
Dacă evaluarea este corectă, un dispozitiv fixat la prova ambarcațiunii, a fost evaluat ca fiind exploziv încărcătura dintr-o rachetă anti-navă sovietică P-15, un dispozitiv periculos, deoarece P-15 în versiunea de bază avea 480 kilograme cu echipament exploziv-cumulativ ridicat, P-15M “Termit” avea o încărcătură cântărind 513 kilograme.
Această rachetă are o încărcătură de luptă explozivă de tipul HEAT (High-explosive anti-tank) care folosește efectul Munroe pentru a penetra blindaje groase.
Deoarece se bazează pe energia cinetică a jetului de cumulativ de penetrare, focoasele HEAT nu trebuie să fie lovească cu viteză mare, așa cum face o proiectil de perforare a blindajului.
Încărcătura de luptă, de tipul 4G15 sau 4G20, conține o încărcătură de luptă puternică de 480-513 kg, care conține 300 – 350 kg exploziv.
AM-800 are o lungime de aproximativ 9,5 metri (31 picioare), inclusiv motoarele exterioare. Deși este încă mică, acest lucru îl face aproape de două ori mai lung decât USV-urile Magura și Sea Baby pe care le folosește Ucraina. RHIB-ul este probabil să fie văzut de la o distanță mai mare. Focosul său puternic poate compensa acest lucru.
Focosul este montat pe un cadru din lemn brut pe puntea din față a bărcii. Este un model care este asociat cu variantele modelului de export P-20 ale rachetei Styx. Acesta cântărește aproximativ 500 kg de explozivi TGAG-5, care este 60% TNT, 20% RDX, 15% pulbere de aluminiu și 5% ceară. Pentru context, aceasta este de peste două ori mai mare decât focosul rachetelor anti-navă Harpoon.
Interesant este că Mișcarea Houthi a folosit, de asemenea, acest tip de focos pe unele dintre USV-urile sale explozive. Houthi au avut acces la aceste focoase din stocurile moștenite ale marinei yemenite, astfel încât nu există nicio sugestie a unei legături directe cu această nouă navă.
Focosul are o încărcătură orientată în față pentru a face o gaură mare în navă înainte ca încărcătura principală să detoneze, de tip cumulativ, provocând astfel mai multe daune. Aceasta este descrisă ca o încărcătură cumulativă explozivă. În rachetă, încărcătura în formă este orientată ușor în jos pentru a provoca daune maxime. Cu toate acestea, pe USV este de dorit ca încărcătura să fie direcționată către înainte, astfel încât întregul focos să fie montat într-un unghi, către înainte. În timp ce detonarea de la USV este mai puțin de dorit decât lovitura penetrantă a rachetei, dimensiunea focosului face ca acest USV să fie formidabil.
Atribuire
Naționalitatea navei nu a fost împărtășită oficial, deși unele mass-media locale au sugerat că este ucraineană. Natura navei, și faptul că se bazează pe o cocă americană, susține această concluzie. Producătorul, Silver Ships, ar fi furnizat anterior ambarcațiuni nespecificate Ucrainei, ca parte a ajutorului american. Deci, pare cel mai simplu că este ucraineană. Este posibil să se fi răsturnat mai la nord, cu mult timp înainte și să plutească în derivă spre locul unde a fost găsită.
Cu toate acestea, posibilitatea ca acesta să fie rusească ar trebui luată serios în considerare. Rusia a încercat să perturbe sau să împiedice navele comerciale care navighează spre Ucraina de la sfârșitul Inițiativei privind cerealele din Marea Neagră în iulie anul trecut. Eforturile s-au concentrat pe atacarea infrastructurii portuare ucrainene, dar au fost folosite și mine aruncate din aer. Acest lucru se datorează probabil faptului că minele sunt mai negabile decât utilizarea navelor de război sau a rachetelor.
Cu toate acestea, minele nu au avut succes până acum, unele surse ucrainene sugerând că rușii nu sunt acum în măsură să le lanseze. Prin urmare, Rusia ar putea fi tentată să folosească USV-uri pentru a lovi nave, restabilind astfel o blocadă de facto. Deși poate fi clar ce țară face acest lucru, USV-urile ar putea fi totuși negate. Este probabil ca propaganda rusă să dea vina pe Ucraina pentru a crea suficientă ambiguitate pentru a evita consecințele imediate.
Dacă acest USV (Unmanned surface vehicle) a fost ucrainean (ceea ce pare cel mai probabil) sau rusesc poate fi stabilit de cei care au făcut expertiza.
Concluzii
Ambarcațiunea găsită răsturnată putea fi un real pericol de navigație, dar fiind de mai mult timp răsturnată – având depusă mâzgă pe partea emersă, echipamentele sale de comunicații, comandă și control, sursa de curent (bateriile) și motoarele nu mai erau funcționale.
Manevrată cu atenție și profesionalism (ceea ce s-a petrecut), încărcătura explozivă nu a reprezentat un pericol de explozie, iar decizia de a fi dusă într-un poligon militar autorizat și omologat, a fost foarte corectă.
Populația a reacționat corect, informând serviciul de urgență 112 despre explozia auzită și mişcările simțite, dar totodată s-a demonstrat faptul că aceasta nu este pe deplin pregătită să reacționeze corect la apariția unor astfel de fenomene.
Mai este ceva de lucrat în domeniul informării și avertizării populației de către autoritățile competente pentru a se înlătura speculațiile.
Și nu în ultimul rând, chiar dacă unele armamente sunt scoase din exploatare, ele ar trebui conservate pentru o posibilă utilizare ulterioară.
Forumul Securității Maritime