Sari la conținut

Buletin informativ

19 iulie 2022

Forumul Securității Navale are plăcerea de a vă pune la dispoziție un produs, sub forma unui newsletter, prin care vă prezentăm cele mai relevante evenimente și informații referitoare problematica domeniului naval, cu preponderență cele legate de securitatea maritima dar și alte domenii conexe. Fiind un buletin lunar, acesta dorește să prezinte o evaluare clară și concisă a celor mai recente și relevante știri despre spațiul menționat, cu trimiteri la sursele de informare. Sperăm că acest newsletter se va dovedi a fi o sursă utilă pentru dumneavoastră, oferind o perspectivă cuprinzătoare despre contextul complicat al domeniului, atât pentru specialiști, cât și pentru oricine este interesat de dinamica evenimentelor din domeniu securității navale.

CUPRINS

  1. Relații Internaționale Maritime
  2. Economie, exploatări portuare, transport maritim
  3. Tehnică și tehnologii maritime
  4. Științe Militare
  5. Studii de Securitate Maritimă
  6. Educație și cultură maritimă

Relații Internaționale Maritime

  • Conflictul ruso-ucrainean, ce se întâmplă în Marea Neagră

Insula Șerpilor – punct de importanță strategică pentru zona de vest a Mării Negre

Operațiune militară ”în desfășurare” a Ucrainei în Insula Șerpilor. Lovituri aeriene au atins ținte de pe stânca din Marea Neagră. Armata ucraineană a anunţat marţi 21 IUN, că a lansat lovituri aeriene asupra Insulei Şerpilor, relatează CNN. Potrivit Comandamentului Operaţional Sud al armatei ucrainene, au fost efectuate ”lovituri ţintite cu folosirea de forţe diverse” asupra insulei din Marea Neagră ocupată de Rusia din primele zile ale invaziei acesteia în Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, declarase marţi mai devreme că “luni, 20 iunie, la ora 5 dimineaţa, regimul de la Kiev a întreprins o nouă tentativă nebunească de a cuceri Insula Şerpilor”. Potrivit acestuia, forţele ucrainene “intenţionau să efectueze bombardamente aeriene şi de artilerie masive (…) înainte de a debarca şi cuceri” insula, folosind drone, lansatoare de rachete şi obuziere. “Luni, 20 iunie, la ora 5 dimineaţa, regimul de la Kiev a întreprins o nouă tentativă nebunească de a cuceri Insula Şerpilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov. Potrivit acestuia, forţele ucrainene “intenţionau să lanseze bombardamente aeriene şi de artilerie masive (…) înainte de a debarca şi cuceri” insula.

Ministerului rus al Apărării a specificat că

  • Peste 15 drone ucrainene, inclusiv drone de atac, două TB2 Bayraktar, au participat la atacul de pe insulă, acoperirea aeriană fiind realizată de instalațiile S-300 ale Forțelor Armate ale Ucrainei, desfășurate în zonele Tuzla și Oceakov. În plus, MLRS “Uragan”, instalațiile “Tochka-U”, precum și obuzierele M-777 de 155 mm, situate în poziții la vest de Odessa și pe insula Kubansky, au fost implicate în atacurile asupra Zmeiny. Pe cerul de deasupra insulei, a fost înregistrat un UAV american RQ-4 Global Hawk.
  • În ciuda forțelor implicate, atacul inamic a fost dejucat, sistemele de apărare aeriană rusești au interceptat patru rachete Tochka-U, 21 de rachete MLRS Uragan și au doborât 14 drone. În același timp, 2 plutoane de obuziere M-777 de pe insula Kubansky și hangare cu Bayraktar TB2 situate pe aerodromul Shkolny de lângă Odessa au fost distruse de rachete onix. Avioanele rusești au distrus două sisteme de apărare antiaeriană S-300 în apropiere de Oceakov și Tuzla.

De ce s-au retras totuși rușii de pe Insula Șerpilor/ Explicația Pentagonului

Armata rusă a anunțat joi 30 IUN că s-a retras de pe Insula Șerpilor, o poziție strategică din Marea Neagră cucerită de Moscova și care a fost bombardată ucraineană în ultimele săptămâni, potrivit AFP. „La 30 iunie, în semn de bunăvoință, forțele armate ruse și-au îndeplinit obiectivele stabilite pe Insula Șerpilor și și-au retras garnizoana acolo”, a anunțat Ministerul rus al Apărării, spunând că această mișcare ar trebui să faciliteze exporturile de cereale din Ucraina. „Rusia nu se opune eforturilor ONU de a crea un coridor umanitar pentru a exporta producția de cereale din Ucraina”, a precizat un purtător de cuvânt la ministerului rus. „Această decizie nu va mai permite Kievului să speculeze asupra unei crize alimentare iminente, spunând că este imposibil să exporte cereale din cauza controlului total al Rusiei asupra nord-vestului Mării Negre”, a adăugat el. Pentagonul susține că nu există niciun motiv pentru a crede că retragerea Rusiei de pe Insula Șerpilor este „un gest de bunăvoință”, cum a anunțat Moscova. „Ucrainenii au exercitat cu succes o presiune considerabilă asupra rușilor, inclusiv folosind rachetele Harpoon pe care le-au achiziționat recent pentru a ataca o navă de aprovizionare. Când îți dai seama cât de pustie este Insula Șerpilor, înțelegi importanța de reaprovizionare. Asadar, ucrainenii au făcut ca rușilor să le fie greu să susțină operațiunile de acolo și i-au făcut foarte vulnerabili la atacurile ucrainene. Deci, acesta este motivul pentru care Rusia a părăsit Insula Șerpilor”, a spus un oficial al Pentagonului.

Analiză remnmilitaryblog.com

În acest context, se pune problema motivului real pentru care partea rusă a decis să părăsească Insula Șerpilor și dacă această decizie este una temporară sau definitivă. Este într-adevăr Moscova îngrijorată de soarta grâului aflat în depozitele din portul Odesa? S-au speriat oficialii ruși de măsurile anunțate în Occident sau de atacurile constante asupra insulei venite din partea ucraineană? Ori este vorba despre o măsură de retragere strategică, după modelul renunțării la atacarea Kievului și regruparea trupelor în Donbas? În ceea ce privește partea rusă, trebuie menționat faptul că aceasta a pierdut deja în zona Insulei Șerpilor foarte multe nave de luptă și auxiliare, între care și nava amiral a Flotei din Marea Neagră, crucișătorul purtător de rachete Moscova, precum și mijloace de apărare antiaeriană amplasate pe insulă. În aceste condiții, foarte probabil, comandanții militari ruși au decis acum să cedeze în mod deliberat partea de vest a Mării Negre și să se retragă temporar în zona coastelor Peninsulei Crimeea, în special în zona Sevastopol și chiar a Bazei Navale Novorossiysk din Ținutul Krasnodar. Ulterior, după finalizarea operațiunilor din Donbas, unde Rusia și trupele republicilor separatiste sunt foarte aproape de obținerea unui control total, atenția va fi mutată asupra Regiunilor Zaporozhye, Nikolaev și Odesa. În acest fel, trupele ruse vor avansa pe uscat, unde rezistența militarilor ucraineni va fi mult mai ușor de înfrânt, datorită sprijinului aerian și a loviturilor cu rachete executate de pe uscat, de pe mare și din aer. După ce vor controla Regiunea Odesa, rușii vor putea reveni fără probleme pe Insula Șerpilor, care va putea fi considerată ca un ghimpe în coasta României, transformată între timp într-un avanpost al NATO în Regiunea Mării Negre. De asemenea, navele Flotei ruse din Marea Neagră vor reveni în proximitatea insulei, de unde vor controla rutele maritime de la Odesa către Bosfor. Așadar, chiar dacă plecarea rușilor din zona Insulei Șerpilor reprezintă acum un motiv de bucurie pentru reprezentanții Ucrainei, aceasta ar trebui tratată cu prudență, fiind, de fapt, o strategie de regrupare a Rusiei în zona Mării Negre. 

Culisele operațiunii îndrăznețe a trupelor speciale ucrainene care au ridicat steagul țării pe Insula Șerpilor

Drapelul ucrainean a fost ridicat din nou pe Insula Șerpilor, de pe care rușii s-au retras în urma atacurilor susținute ale trupelor ucrainene. Ridicarea steagului este simbolică, iar imaginile au făcut înconjurul lumii. Dar abia acum apar detalii despre misiunea îndrăzneață prin care a fost dus steagul pe insulă, relatează Naval News. În noaptea de 7 iulie 2022, militari din forțele speciale s-au apropiat de Insula Șerpilor cu vehicule subacvatice. Scafandrii au cercetat zona de coastă, căutând mine. După ce au stabilit o cale de trecere sigură, au dat semnalul bărcilor grupului principal, potrivit unei postări a Forțelor Speciale Ucrainene pe Instagram. Potrivit unor surse ucrainene, nave de război rusești au început să se apropie de insulă în timp ce trupele ucrainene erau încă acolo. După ce și-au îndeplinit misiunea, forțele ucrainene s-a retras. Rușii au lansat un atac cu rachete asupra insulei, care ar fi lovit debarcaderul. Rusia susține că a ucis militari ucraineni în acest atac, dar partea ucraineană spune că trupele sale s-au întors la bază nevătămate.

Comentariu:

Părăsire insulei de către Rusia favorizează acțiunile Ucrainei pentru apărarea Odesei și, în viitor, poate chiar deschiderea căilor maritime, dar în mod sigur transportul pe Dunăre este mai sigur acum. Deși rușii au preluat controlul asupra Insulei Șerpilor chiar în prima zi a declanșării operației militare speciale împotriva Ucrainei, ulterior s-a dovedit că păstrarea în acest moment a unei prezențe militare pe aceasta este foarte riscantă și presupune pierderi permanente de militari și tehnică militară. Astfel că, așa cum am mai afirmat într-un material anterior, pe timpul conflictului aflat în desfășurare între forțele ruse și cele ucrainene nu este recomandat ca părțile aflate în conflict să disloce trupe pe Insula Șerpilor, deoarece acestea sunt foarte expuse la loviturile din partea adversarului. Pe de o parte, insula se află în bătaia artileriei și rachetelor ucrainene, iar pe de altă parte Flota rusă din Marea Neagră dispune de mijloacele necesare pentru a distruge adversarul în această zonă.

(Sursa:https://ziare.com/insula-serpilor/ucraina-atac-insula-serpilor-razboi-rusia-invazie-rachete-1747431) (Sursa:https://topwar.ru/198068-vsu-predprinjali-ocherednuju-popytku-ovladet-ostrovom-zmeinyj.html?yrwinfo=1655877658709982-1072299726765035266-sas2-0256-sas-l7-balancer-8080-BAL-8890) (Sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-25634357-moscova-sustine-respins-tentativa-nebuneasca-fortelor-kievului-recuceri-insula-serpilor.htm) (Sursa:https://ziare.com/razboi-ucraina/rusia-atac-insula-serpilor-razboi-ucraina-1747373) (Sursa:https://www.stiripesurse.ro/pentagon-insula-serpilor_2454415.html) (Sursa:https://www.defenseromania.ro/de-ce-s-au-retras-rusii-de-pe-insula-serpilor-bunavointa-slabiciune-sau-strategie_617047.html) (Sursa:https://remnmilitaryblog.com/2022/06/30/de-ce-s-au-retras-rusii-de-pe-insula-serpilor-bunavointa-slabiciune-sau-strategie/) (Sursa:https://www.digi24.ro/stiri/externe/culisele-operatiunii-indraznete-a-trupelor-speciale-ucrainene-care-au-ridicat-steagul-tarii-pe-insula-serpilor-2005815) (Sursa:https://www.navalnews.com/naval-news/2022/07/opinion-why-did-russia-give-up-snake-island/)

Libertatea de navigație pentru porturile Ucrainei de la Marea Neagră

Sprijin britanic în deminarea coastei ucrainene a Mării Negre. Declarațiile premierului Boris Johnson. Oficialii britanici susțin că ar fi dispuși să ajute la deminarea coastei ucrainene a Mării Negre pentru a elibera proviziile de cereale. ”Nu vreau să intru în detalii tehnice sau militare, dar puteți lua din ce am făcut deja în furnizarea de echipamente ucrainenilor pentru a ajuta să se protejeze că, cu siguranță, vorbim cu ei despre ceea ce putem face la un nivel tehnic pentru a ajuta la deminarea Odesei”, a declarat Boris Johnson, în timpul un ei vizite oficiale în Rwanda, arată CNN. El a mai precizat că este de ”neconceput” ce face Rusia privind blocarea cerealelor. ”Această aprovizionare ar putea ajuta oamenii din întreaga lume, ar putea ajuta unele dintre cele mai sărace țări din lume. Ceea ce încerc să argumentez este că încerc să spun că nu este, nu va fi neapărat decisiv, dar poate face o mare diferență”, a mai afirmat Johnson. Rusia a lovit un petrolier în Marea Neagră aflat sub pavilionul R. Moldova. E a doua oară de la începutul invaziei când nava e lovită. O rachetă rusească a lovit joi un petrolier aflat în derivă în Marea Neagră de peste patru luni, la bordul căruia se află o cantitate necunoscută de motorină, a informat joi agenţia de presă Interfax-Ukraina, citând armata ucraineană, care susţine că petrolierul reprezintă o ‘bombă ecologică’, potrivit Agerpres, care citează Reuters. Petrolierul Millennial Spirit, care navighează sub pavilionul Republicii Moldova, este lovit pentru a doua oară de rachete ruseşti de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie. Prima oară a fost lovit la 25 FEB, autorităţile Republicii Moldova informând atunci că echipajul de la bordul navei este compus din cetăţeni ruşi şi că două persoane au fost grav rănite. Comandamentul militar Sud al forţelor de apărare ucrainene a indicat joi 07 IUL că, la momentul respectiv, când a fost lovită în februarie, nava avea peste 500 de tone de motorină la bord şi că de atunci plutea fără echipaj. Potrivit acestuia, o rachetă rusească de tipul X-31 aer-sol a lovit petrolierul de data aceasta. Armata ucraineană a calificat nava drept o ‘bombă ecologică cu acţiune întârziată’, apreciind că această situaţie are drept cauză blocarea porturilor ucrainene de către invadatorii ruşi. Agenţia de presă Reuters menţionează că nu poate confirma detaliile atacului în mod independent pentru moment. Turcia confirmă că a arestat nava sub pavilion rusesc și va investiga dacă cerealele transportate aparțin Ucrainei. Turcia a oprit o navă sub pavilion rusesc în largul coastei sale la Marea Neagră şi investighează acuzaţiile ucrainene potrivit cărora aceasta transportă cereale furate, a declarat luni un responsabil turc de rang înalt, potrivit Agerpres, care citează Reuters. Ambasadorul Ucrainei în Turcia a declarat, duminică 03 IUL,, că nava Zhibek Zholy a fost reţinută de autorităţile vamale turce. Ucraina a solicitat anterior Ankarei să reţină nava, potrivit unor documente oficiale consultate de Reuters. “La cerere, nava cu numele Zhibek Zholy a fost oprită în largul portului Karasu”, a declarat oficialul turc. “Acuzaţiile sunt investigate cu minuţiozitate. Nu scrie pe cereale cui aparţin”, a adăugat el. El a precizat că Turcia este în contact cu Rusia, ONU şi terţe părţi pentru elucidarea chestiunii. Un oficial din MAE ucrainean, citând informaţii furnizate de administraţia maritimă a ţării, a declarat vineri pentru Reuters că Zhibek Zholy a încărcat circa 4.500 de tone de cereale de la Berdiansk, un port ocupat de ruşi din sudul Ucrainei. Potrivit site-ului MarineTraffic, Zhibek Zholy a venit din portul rusesc Novorossiisk, scrie dpa. Nava aparține KTZ Express Shipping din Kazahstan și este operată de Green-Line LLC din Sankt Petersburg, care are un contract cu compania estoniană Mangelbert OU pentru transportul cerealelor din Ucraina în Turcia. Operatorul l-a asigurat pe armator că cerealele din Berdyanskul ocupat au fost exportate chipurile prin “coridorul de securitate” prin acordul cu Ucraina. Ucraina îl convoacă pe ambasadorul Turciei după ce o navă rusească a părăsit un port turcesc. Autorităţile din Ucraina îl convoacă pe ambasadorul Turciei după ce o navă rusească, încărcată cu cereale, a părăsit un port turcesc, potrivit Reuters. „Regretăm faptul că navei ruseşti Zhibek Zholy, care era plină de cereale ucrainene furate, i s-a permis să părăsească portul Karasu în ciuda dovezilor penale prezentate autorităţilor turce”, a scris, pe Twitter, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko. Ucrainenii consideră că este o „situaţie inacceptabilă” şi l-au convocat pe ambasadorul Turciei pentru a oferi explicaţii. Ucraina reia exportul de cereale prin portul Odesa. Prima navă pleacă săptămâna viitoare spre Turcia.

Mircea Olteanu – 10 iulie 2022/ Agrointeligența – AGROINTEL.RO

Prima navă de testare cu cereale ucrainene va părăsi portul Odessa săptămâna viitoare, pe 14 iulie, urmând să se îndrepte spre Turcia, a anunțat deputatul Anatoli Urbansky, la postul Rada TV. „Pe 14 iulie, un vapor de probă va putea părăsi portul Odessa. Dacă totul merge bine, tot mai multe nave vor pleca în fiecare zi”, a afirmat politicianul ucrainean. „Nici portul din Nikolaev nu funcționează. Trebuie să compensăm această cifră de afaceri cu ajutorul traseelor ​​fluviale. Și aici avem o altă mare problemă. Acesta este Canalul Sulina, care leagă fluviul Dunărea de Marea Neagră și care trece prin România. Există o coadă foarte lungă, acum peste 100 de transportatori de cereale așteaptă să fie trecuți prin Canalul Sulina”, a afirmat Urbansky, care a precizat că autoritățile ucrainene sunt zilnic în legătură cu colegii lor din România pentru a ușura transportul. Compromis: UE ridică din sancțiunile ce afectează exporturile de alimente și cereale din Rusia. Comisia Europeană intenționează să introducă vineri o serie de modificări la sancțiunile împotriva Moscovei, astfel încât acestea să nu afecteze exporturile de alimente și cereale din Rusia, relatează Reuters. În cadrul unei întâlniri între oficialii turci, ucraineni, ruși și reprezentanți ONU, care a avut loc miercuri, s-a convenit asupra înființării unui centru de coordonare sub egida ONU la Istanbul pentru a facilita exporturile de cereale ucrainene, dar și rusești. Rusia a furat în mod sistematic cantități industriale de cereale și nu numai din Ucraina ocupată. Turcia a permis tranzitul navelor operate de ruși, încărcate cu grâne și alte bunuri furate din Ucraina, prin Bosfor. Miercuri 13 IUL, s-a stabilit ca ieșirile și intrările navelor cu cereale din porturi să fie supuse unui control mix, ca să nu se transporte arme. Detaliile urmează să fie puse la punct, dar Moscova a insistat să i se permită tranzitul cu exporturile rusești. Potrivit surselor, Comisia Europeană intenționează, în același pachet, să introducă noi restricții antirusești și în ceea ce privește aurul, produsele chimice și ingineria mecanică.

Comentariu:

Se pare că Rusia și Turcia au căzut de acord să evite o rezoluție a Adunării Generale a ONU privind transportul cerealelor din Ucraina și astfel vor împiedica accesul forțelor navale ale statelor neriverane în Marea Neagră. O implicare directă a Turciei în asigurarea convoaielor poate fi acceptată de Rusia și de Ucraina. (Sursa:https://ziare.com/marea-britanie/sprijin-britanic-deminare-coasta-ucraina-1747850) (Sursa:https://www.defenseromania.ro/rusia-a-lovit-un-petrolier-in-marea-neagra-aflat-sub-pavilionul-r-moldova-e-a-doua-oara-de-la-inceputul-invaziei-cand-nava-e-lovita_617143.html) (Sursa:https://www.defenseromania.ro/turcia-confirma-ca-a-arestat-nava-sub-pavilion-rusesc-si-va-investiga-daca-cerealele-transportate-apartin-ucrainei_617098.html) (Sursa: https://www.blackseanews.net/read/191346) (Sursa: https://monitorulapararii.ro/ucraina-il-convoaca-pe-ambasadorul-turciei-dupa-ce-o-nava-ruseasca-a-parasit-un-port-turcesc-1-44639) (Sursa:https://agrointel.ro/228710/ucraina-reia-exportul-de-cereale-prin-portul-odesa-prima-nava-pleaca-saptamana-viitoare-spre-turcia/) (Sursa:https://newsweek.ro/international/compromis-ue-ridica-din-sanctiunile-ce-afecteaza-exporturile-de-alimente-si-cereale-din-rusia)

Utilizarea rachetelor Harpoon de către Marina ucraineană i-a speriat atât de tare pe ruşi, ​​încât au decis să stea mai departe de zonele costiere ucrainene

După ce Ucraina a anunţat vineri că a lovit cu două rachete Harpoon o navă rusească de tip remorcher care naviga în Marea Neagră, flota rusă şi-a dat seama că a devenit mult prea periculos ca navele sale să navigheze mai aproape de zonele costiere ucrainene şi a dispus repoziţionarea acestora mai aproape de Peninsula Crimeea.

Marina ucraineană a precizat că remorcherul rusesc, identificat cu numele de Vasily Bek de către guvernatorul Odesei, transporta soldaţi, arme şi muniţii către Insula Şerpilor ocupată de trupele ruse din primele zile ale agresiunii contra Ucrainei. Ucraina va avea patru baterii de apărare costieră cu rachete Harpoon, două din Danemarca și două din Statele Unite.

Comentariu:

Dotarea Ucrainei cu rachete de coastă impune Federației Ruse o abordare diferită a războiului pe mare și astfel vedem o redislocare a navelor spre peninsula Crimeea sau în sud spre ZEE a României. Repoziționarea navelor asigură în continuare blocarea coastei ucrainene şi împiedică restabilirea comerţului maritim, inclusiv exportul de cereale ucrainene. (Sursa:https://www.defenseromania.ro/utilizarea-rachetelor-harpoon-de-catre-marina-ucraineana-harpoon-i-a-speriat-atat-de-tare-pe-rusi-incat-au-decis-sa-si-ascunda-navele_616911.html)

Ucrainenii au atacat cu rachete o importantă platformă de foraj din Marea Neagră, pe care rușii o furaseră în 2014

Trupele ucrainene au lansat un atac cu rachete asupra platformei de foraj maritim „Boyko” folosită de ruși pentru a extrage gaz din Marea Neagră. Informația a fost publicată de deputatul Oleksiy Goncearenko. El a menționat că zgomotele din această dimineață ale exploziilor nu au venit de pe insula Șerpilor, așa cum s-a raportat anterior, ci din locul unde rușii au plasat platforme petroliere furate de la Ucraina, în Marea Neagră. “Atacul cu rachete asupra turnurilor Boyko a interferat ușor cu producția de gaze în Marea Neagră ucraineană a rușilor”, a scris Goncearenko. Atacul de la „turnurile Boyko” a fost confirmat și de „autoritățile” ruse din Crimeea. Reamintim că în 2014 Rusia a confiscat platforme de foraj situate la 100 km de Odesa și 150 km de Crimeea. După atacul Forțelor Armate ale Ucrainei asupra platformelor de foraj Chernomorneftegaz, rușii au început o evacuare de urgență a personalului de pe toate platformele din Marea Neagră.

Comentariu:

Atacul asupra platformei pe lângă aspectul economic, afectarea exploatării gazului, are și un important rol militar în condițiile în care Federația Rusă a dislocat militari pe aceste platforme și folosește platformele pentru culegerea informațiilor folosind mijloace electronice în sprijinul consolidării controlul total asupra părţii de nord-vest a Mării Negre. (Sursa:https://ziare.com/platforma/atac-ucraineni-rachete-platforma-gaz-marea-neagra-furata-rusi-1747134) (Sursa:https://ziare.com/retragere/rusi-parasire-platforme-foraj-marea-neagra-atac-ucraina-1747261)

Cum a ajuns puternica flotă rusă din Marea Neagră să bată în retragere din cauza atacurilor ucrainene

Analiză – Sebastian Jucan

Marina rusă este pe hârtie a doua ca putere din lume, în mare parte datorită flotei sale de submarine nucleare, însă pare să se fi retras în războiul cu Ucraina, reducându-și dramatic operațiunile din Marea Neagră, scriu analiștii de la Naval News. O mare parte din nordul Mării Negre este acum de facto o zonă interzisă pentru navele rusești, lucru care a contribuit probabil la decizia de Moscovei de a-și retrage trupele de pe Insula Șerpilor la sfârșitul lunii iunie. Un factor major care a făcut comandamentul militar de la Moscova să ordone retragerea a fost sosirea primelor rachete antinavă Harpoon în Ucraina, acestea fiind promise de Danemarca pentru a ajuta Kievul să deblocheze portul Odesa prin care înainte de izbucnirea războiului tranzitau majoritatea exporturilor de cereale ale țării. Însă intrarea în peisaj a acestor rachete de ultimă generație nu ilustrează tabloul complet al succeselor înregistrate de ucraineni în Marea Neagră, acestea fiind cu atât mai remarcabile întrucât, spre deosebire de alte forțe trimise de Moscova împotriva Ucrainei după declanșarea invaziei, Flota Mării Negre a trecut printr-un amplu proces de modernizare în ultimul deceniu. Rușii, aproape de o debarcare la Odesa. În primele zile ale războiului declanșat de președintele Vladimir Putin pe 24 februarie, marina rusă domina partea de nord a Mării Negre, între Crimeea și Ucraina. Flota rusă de la Marea Neagră a capturat rapid Insula Șerpilor și a instituit o blocadă asupra navelor comerciale, existând de asemenea indicii puternice că rușii pregăteau o debarcare lângă Odesa. Deși un desant pe scară largă nu a avut loc în cele din urmă, navele rusești de debarcare au navigat în „demonstrații” repetate în preajma Odesei. Amenințarea era foarte reală. Navele Moscovei, chiar și cele cu apărare limitată, puteau naviga nestingherite și au fost văzute nu o dată de pe plajele Odesei. Cheia dominației ruse a fost nava sa amiral, crucișătorul din clasa „Slava” Moskva. Operând la aproximativ 30 de mile marine în largul coastei, sistemul de rachete S-300F al navei a oferit o umbrelă de apărare aeriană celorlalte nave și apărătorilor ruși de pe Insula Șerpilor. Scufundarea Moskvei, prima lovitură dată Flotei Mării Negre. Întreaga situație s-a schimbat dramatic la mai puțin de două luni de la începutul războiului, pe 13 aprilie. Două rachete antinavă Neptune fabricate în Ucraina au lovit Moskva după ce au fost lansate de pe uscat. Printr-o combinație de factori, incluzând probabil ceva ghinion și unele lacune de antrenament, nava s-a scufundat a doua zi.. Dar impactul a fost mai mare decât pierderea unei singure nave. Într-o singură clipă, scufundarea Moskvei a distrus sentimentul de invulnerabilitate al marinei ruse. Flota Mării Negre a devenit imediat mai reticentă față de asumarea unor riscuri. Incursiunile în apropierea coastei au continuat, posibil pentru a transmite mesajul că Rusia nu se teme, dar tiparul lor s-a schimbat. Zonele obișnuite de patrulare s-au contractat, deplasându-se în general spre malul Crimeei și mai în nordul Mării Negre, în timp ce Ucraina a constatat că faimoasele drone Bayraktar TB2 ar putea fi folosite împotriva trupelor de pe Insula Șerpilor.

Insula Șerpilor, o nouă înfrângere pentru forțele armate ruse

Rușii au constatat la rândul lor că apărarea antiaeriană de pe insulă, alcătuită din puternicele sisteme Tor și Pantsir, nu putea ține la distanță dronele de fabricație turcească. Ucrainenii au început să lanseze atacuri repetate și din ce în ce mai îndrăznețe împotriva pozițiilor de pe Insula Șerpilor, reușind inclusiv să lovească un elicopter rusesc exact când încerca să descarce trupe. Însă cea mai importantă lovitură lovitură reușită de ucraineni a fost cea împotriva unei nave de desant, scufundarea acesteia blocând accesul pe insulă până când a putut fi salvată. Ucrainenii au descoperit de asemenea că dronele Bayraktar TB2 pot fi folosite și pentru misiuni de recunoaștere în sprijinul unor arme mai puternice. Începând cu luna mai, au început să apară primele informații că rachetele antinavă Harpoon promise de Danemarca ar fi ajuns în Ucraina.

Rachetele anti-navă Harpoon, cea mai nouă armă din arsenalul Ucrainei

Acestea au fost simțite din plin de Flota Mării Negre pe 17 iunie când o navă de sprijin valoroasă, remorcherul Vasiliy Bekh, s-a scufundat după ce a fost lovită cu două rachete Harpoon, în ciuda faptului că avea un sistem antiaerian Tor montat pe puntea sa. Pe 20 iunie, ucrainenii au folosit din nou rachete Harpoon pentru a lovi platforme de foraj rusești din Marea Neagră despre care susțineau că au fost militarizate și folosite pentru supraveghere de forțele armate ruse. Navele Flotei Mării Negre au devenit și mai precaute iar linia de aprovizionare către Insula Șerpilor a fost și mai încordată. Loviturile ucrainene cu drone și atacurile cu rachete începeau să uzeze apărarea în timp ce rachetele Harpoon au ținut la distanță rezervele vitale. Rusia a abandonat în cele din urmă Insula Șerpilor pe 30 iunie, în pofida poveștilor despre faptele de eroism care circulau pe platformele social media rusești la momentul respectiv. A fost o victorie pentru sistemele de artilerie folosite pentru a bombarda insula expusă. Dar a fost o victorie și pentru rachetele Harpoon care au făcut aprovizionarea trupelor rusești atât de riscantă.

Comentariu:

În prezent navele Federației Ruse sunt dispuse la distanță de siguranță față de litoralul Ucrainean, iar probabilitatea executării unei operații amfibii asupra Odesei este foarte mică, dar nu exclusă, navele de desant sunt dislocate în porturile rusești. În continuare sunt executate lansări de rachete de croazieră, asupra unor obiective de pe teritoriul ucrainean, de pe nave și submarine. Pe de altă parte, Rusia încă impune o blocadă efectivă asupra porturilor ucrainene cu ajutorul navelor care operează mult mai la sud, aproape de România. Chiar dacă flota rușilor din Marea Neagră este una puternică, amenințarea reprezentată de rachetele Harpoon și de alte sisteme a determinat reorganizarea dispozitivului și executarea controlului mării la distanță față de litoral. (Sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-25664359-cum-ajuns-puternica-flota-rusa-marea-neagra-bata-retragere-cauza-atacurilor-ucrainene.htm) (Sursa: https://remnmilitaryblog.com/2022/07/08/evolutii-navale-in-nord-vestul-marii-negre-in-timpul-conflictului-dintre-rusia-si-ucraina/)

De teama unor atacuri ucrainene, rușii folosesc pentru apărarea Podului Crimeea ținte false și perdele de fum

Podul peste Strâmtoarea Kerci, care a fost construit de ruși pentru a lega Crimeea de Rusia continentală reprezintă un obiectiv strategic și un element vital de infrastructură pentru războiul cu Ucraina. Drept urmare, acesta este considerat o țintă strategică de către ucraineni, care au anunțat în mai multe rânduri că-l vor distruge. În replică, Rusia a desfășurat mai multe sisteme de contramăsuri pentru protecția acestuia. Potrivit analistului H I Sutton, în jurul datei de 29 iunie, în zona Podului Crimeea au fost deplasate două barje țintă, care, în mod normal, sunt dislocate în cadrul Bazei Navale Novorossiysk a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). Acestea au fost ancorate pe partea de est a podului principal, spre Marea Azov. Cele două șlepuri sunt acoperite cu reflectoare radar. În ale circumstanțe, acestea sunt folosite în calitate de ținte pentru FRMN. Acum, par să fie întrebuințate ca ținte false radar pentru a deruta rachetele ucrainene. Câteva zile mai târziu, pe 01 iulie, pe rețelele de socializare au apărut o serie de materiale video, care indicau o dispersie de aerosoli. Aceasta a acoperit porțiuni ale podului cu un fum alb și gros. Această măsură i-a orbit pe șoferi și a provocat accidente în zona podului. Dispersia de aerosoli a fost oprită în momentul în care treceau sateliții, ceea ce arată că, probabil, a fost vorba doar de un test efectuat de partea rusă.

Comentariu:

Podul Crimeea reprezintă o țintă importantă pentru Forțele Armate ale Ucrainei. În mod normal, Rusia nu ar trebui să aibă probleme cu protecția Podului Crimeea peste Strâmtoarea Kerci. Podul este departe de teritoriul controlat de ucraineni, iar aceștia nu dispun de rachete cu rază lungă de acțiune, iar în aceste condiții podul poate fi lovit numai cu aviația, dar aceasta trebuie să evite sistemele de rachete antiaeriene rusești. Însă, conflictul cu Ucraina a demonstrat că, în multe cazuri, inclusiv cel al crucișătorului Moscova, mijloacele rusești de apărare antiaeriană și antirachetă nu au funcționat așa cum ar fi trebuit. (Sursa:https://www.defenseromania.ro/de-teama-unor-atacuri-ucrainene-rusii-folosesc-pentru-apararea-podului-crimeea-tinte-false-si-perdele-de-fum_617101.html)

Peste 300 de marinari militari pleacă la Exercițiul Multinațional „Breeze 22”, în Bulgaria

Forțele Navale Române participă cu trei nave militare, în perioada 14-25 iulie, la exercițiul multinațional „Breeze 22”, organizat și condus de Forțele Navale ale Bulgariei, care se va desfășura în apele teritoriale ale Bulgariei, în apele internaționale ale Mării Negre și în portul Burgas. Fregata „Regele Ferdinand” și dragorul maritim „Locotenent Lupu Dinescu” pleacă miercuri, 13 iulie, din portul militar Constanța, iar nava purtătoare de rachete „Zborul” va pleca joi, 14 iulie, din portul militar Mangalia spre portul Burgas, unde va avea loc prima etapă a exercițiului și se va desfășura ședința de planificare pentru stabilirea modului de acțiune pe mare. La ediția din acest an a exercițiului „Breeze 22” participă capabilități navale și aeriene, precum și ofițeri de stat major din Albania, Belgia, Franța, Georgia, Grecia, Italia, Letonia, Polonia, Turcia și Statele Unite ale Americii. Obiectivul principal al exercițiului multinațional „Breeze 22” este consolidarea interoperabilității, la nivel tactic, între personalul naval și unitățile participante, prin exersarea procedurilor operaționale de război convențional și neconvențional și de combatere a amenințărilor asimetrice. Scenariul fictiv al exercițiului „Breeze 2022” este adaptat la noile provocări geostrategice și prevede răspunsul unei forțe multinaționale la o criză geopolitică apărută în regiune. Acesta cuprinde acțiuni în toate mediile de luptă, inclusiv împotriva amenințărilor hibride, pentru a întări capacitatea de apărare a graniței estice a NATO. Prin misiunile executate, militarii din Forțele Navale Române contribuie activ la punerea în practică a politicii de securitate a României și la îndeplinirea obiectivelor din Strategia Națională de Securitate.

Comentariu:

La astfel de exerciții organizate de Bulgaria sau România de regulă participă și nave aparținând țărilor membre NATO sau partenere care nu sunt riverane Mării Negre. Dar războiul din Ucraina și aplicarea de către Turcia a Convenţiei privind regimul strâmtorilor Mării Negre – convenţia de la Montreux au afectat participarea altor forțe la acest exercițiu. (Sursa:https://www.navy.ro/comunicat.php?id=612)

  • Conflictul ruso-ucrainean, ce se întâmplă în afara Mării Neagre

Rusia ia în calcul ruperea unui acord de delimitare maritimă cu Norvegia

Preşedintele Dumei de Stat din Rusia, Viaceslav Volodin, a cerut marţi ca Moscova să ia în considerare ruperea acordului de delimitare maritimă cu Norvegia, ca răspuns la blocarea tranzitului de mărfuri spre arhipelagul arctic norvegian Svalbard, relatează Agerpres, care citează AFP. Rusia şi Norvegia, doi actori majori în regiunea Arctică bogată în zăcăminte naturale, au încheiat în 2010 un acord privind delimitarea frontierelor lor maritime în Marea Barents, punând capăt astfel unei vechi dispute de 40 de ani. Acest acord, ratificat în 2011, a fost salutat drept un nou început în raporturile dintre cele două ţări, dar relaţiile lor s-au deteriorat considerabil de atunci, în special în urma invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie. În acest context, Rusia a acuzat Oslo că a împiedicat la sfârşitul lunii iunie tranzitul pe teritoriul său a unei încărcături destinate să aprovizioneze minerii ruşi instalaţi în arhipelagul arctic norvegian Svalbard, ameninţând să riposteze. Norvegia s-a apărat, spunând că nu a încălcat niciun acord şi că Moscova ar putea aproviziona comunitatea rusă care locuieşte în Svalbard pe alte căi.

Comentariu:

Situat la aproximativ 1.000 kilometri de Polul Nord, Svalbard este guvernat printr-un tratat atipic, încheiat în 1920 la Paris, care recunoaşte suveranitatea Norvegiei, dar garantează de asemenea rezidenţilor statelor semnatare, în număr de 46 la ora actuală, între care şi Rusia, libertatea de a exploata resursele naturale ‘pe picior de egalitate’. (Sursa:https://www.defenseromania.ro/rusia-ia-in-calcul-ruperea-unui-acord-de-delimitare-maritima-cu-norvegia_617112.html)

Economie, exploatări portuare, transport maritim

  • România și Bulgaria vor coopera pentru a asigura navigația pe Dunăre. Peste fluviu vor fi construite încă cinci poduri

Bulgaria şi România vor colabora pentru a asigura condiţiile necesare pentru navigaţia pe Dunăre, este concluzia care a reieşit marţi la finalul unei reuniuni găzduite de adjunctul ministrului bulgar al Transporturilor, Vladimir Vurbanov, la iniţiativa Comisiei Europene şi a Comisiei Dunării. Cele două părţi au convenit să organizeze o reuniune a Comisiei Mixte Bulgaro-Române până la finele acestei săptămâni, în cadrul căreia vor fi stabilite noi obiective pentru potenţialul neutilizat al Dunării şi unificarea eforturilor, a informat Ministerul bulgar al Transporturilor într-un comunicat de presă, citat de Agerpres. De asemenea, părţile au convenit să demareze lucrările grupului de lucru bulgaro-român pentru pregătirea construcţiei a cinci noi poduri peste Dunăre. În acest context, Vladimir Vurbanov a exprimat disponibilitatea Bulgariei de a acţiona şi de a lansa studiile de fezabilitate. Partea română s-a angajat într-un dialog activ şi acţiuni pe această temă. La rândul lor, reprezentanţii Comisiei Europene prezenţi la reuniune şi-au exprimat sprijinul şi au subliniat importanţa construirii noilor poduri, având în vedere necesitatea unei conectivităţi continue de transport pe direcţia nord-sud. La reuniunea de marţi 12 IUL, au mai participat directorul Direcţiei Transport pe Apă din cadrul Comisiei Europene, Magda Kopczynska, reprezentantul Comisiei Europene pentru Mobilitate şi Transport, Alain Baron, directorul general al Comisiei Dunării, Manfred Seitz, şi secretarul de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii din România, Bogdan Mîndrescu.

Comentariu:

Sprijinul Comisiei Europene poate determina rezolvarea uneia dintre cele mai tensionate situații din navigația pe Dunăre, cea provocată de refuzul autorităților din Bulgaria de a coopera pentru dragarea căii de navigație pe sectorul comun româno-bulgar. Din cauza acestor neînțelegeri, în perioadele secetoase din ultimii ani, când nivelul Dunării era scăzut, s-a ajuns frecvent la blocarea navigației pentru că nu era asigurată adâncimea pe sectorul româno-bulgar. (Sursa:https://www.defenseromania.ro/romania-si-bulgaria-vor-coopera-pentru-a-asigura-navigatia-pe-dunare-peste-fluviu-vor-fi-construite-inca-cinci-poduri_617234.html)

  • Porturile maritime românești țintesc spre un trafic record, de peste 72 milioane de tone!

Porturile maritime românești se află în fața unui examen teribil: trebuie să demonstreze întregii lumi, nu doar propriei națiuni și comunității europene, că au un rol vital în asigurarea fluxurilor de mărfuri esențiale pentru securitatea economică și alimentară a planetei. S-au pregătit enorm de mult pentru acest moment – deși n-au bănuit vreodată că vor fi supuse unui asemenea test. Au investit în silozuri moderne de cereale, în terminale de containere, petroliere și de materii prime siderurgice, în creșterea adâncimilor, în diguri de protecție împotriva furtunilor și în echipamente portuare moderne, care să asigure rate înalte de încărcare-descărcare a navelor. Iată, un singur exemplu: dacă în 1990, capacitatea de depozitare a cerealelor din portul Constanța era de doar 101 mii de tone, în prezent a ajuns la peste 3,966 milioane de tone. Astfel, invadarea Ucrainei de către trupele rusești și blocarea porturilor sale maritime au găsit pregătite porturile românești să preia uriașele cantități de cereale din țara aflată în suferință. Pe fondul crizei economice complexe care s-a abătut asupra omenirii și a războiului din vecinătatea țării, porturile maritime românești au încheiat primele cinci luni din 2022 cu un trafic general de mărfuri în creștere cu 10,93% față de cel consemnat în perioada ianuarie – mai 2021. Împreună, porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia au derulat 30,143 milioane de tone. La această performanță au contribuit cantitățile uriașe de cereale și semințe uleioase pentru export, din recoltele record ale anului 2021, aflate în silozurile României, Serbiei și Ungariei. Iar începând de pe la sfârșitul lunii martie 2022, s-au adăugat și fluxurile de cereale din Ucraina. Astfel că, în primele cinci luni ale anului, traficul maritim s-a ridicat la 23,779 milioane de tone, fiind în creștere cu 17,50% față de aceeași perioadă din 2021. În schimb, traficul fluvial, a coborât la 6,364 milioane de tone, fiind mai mic cu 8,23%. Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 30,034 milioane de tone de mărfuri, cu 11,02% mai mult față de ianuarie – mai 2021. Au influențat pozitiv creșterea cantitățile de: cereale și semințe uleioase, de hidrocarburi și produse metalice, de echipamente, minereu de fier și mărfuri containerizate. În perioada de referință, traficul de mărfuri containerizate din portul Constanța a totalizat 2.950.401 tone, respectiv 299.069 TEU (containere standard), fiind mai mare cu 14,21% în tone și cu 14,88% în TEU, față de luna ianuarie – mai 2021. Micuțul port Mangalia a manipulat 109 mii de tone de mărfuri, cu 9,92% mai puțin decât în ianuarie – mai 2021.

Comentariu:

Cu portul Odesa blocat și cele din Marea Azov aflate sub ocupația Federației Ruse, Ucraina trebuie să identifica noi modalități pentru exportul de produse și în special de cereale. Portul Constanța realizează prin Canalul Dunare – Marea Neagră o conexiune foarte bună cu Dunărea asigurând în acest fel costuri reduse și volume importante de mărfuri care pot fi transportate, asigurând o alternativă eficientă la transportul rutier și feroviar congestionat din Europa. In analiza situației din porturile Românești trebuie să avem în vedere faptul că până la declanșarea războiului de către Rusia capacitățile de operare din aceste porturi erau suficiente, iar investițiile în această direcție se fac cu reținere în condițiile în care acestea pot deveni excedentare după război. (Sursa:https://cugetliber.ro/stiri-economie-porturile-maritime-romanesti-tintesc-spre-un-trafic-record-de-peste-72-milioane-de-tone-460281)

Tehnică și tehnologii maritime

  • Forțele Navale ale Rusiei au primit în dotare Belgorod, primul submarin purtător de torpile nucleare Poseidon

Serviciul de presă al Șantierului Naval Sevmash din Severodvinsk a informat că, pe 08.07.2022, a fost predat Forțelor Navale ale Rusiei primul submarin cu destinație specială Belgorod. Cu această ocazie, comandantul-șef al Forțelor Navale ale Rusiei, amiralul Nikolai Evmenov, a subliniat faptul că la crearea submarinului au fost utilizate realizările cele mai avansate ale științei și cele mai recente tehnologii de construcții navale. “Submarinul Belgorod deschide noi oportunități pentru Rusia în realizarea de diverse studii și permite efectuarea de expediții științifice și operațiuni de salvare în cele mai îndepărtate zone ale Oceanului Planetar”, a menționat Evmenov.

De asemenea, potrivit precizărilor sale, alături de submarinul Habarovsk, Proiect 09851, submarinul Belgorod, Proiect 09852, va fi purtătorul sistemelor de atac nepilotate submersibile de tip Poseidon. Este vorba, de fapt, despre o torpilă nucleară, care, potrivit unor declarații ale ministrului rus al apărării, Serghei Șoigu, din februarie 2019, a trecut deja de testele efectuate în poligoanele maritime. Dronele submarine Poseidon, botezate de presa occidentală „armele Apocalipsei”, sunt capabile să se deplaseze cu o viteză de aproape 110 noduri, adică cu peste 200 km/oră. În plus, drona este capabilă de manevrare, schimbându-şi direcţia şi adâncimea. Belgorod este cel mai mare submarin din componenţa Marinei Ruse, cântărind aproape 24.000 de tone, având o lungime de 184 m și o lățime de 18,2 m. Celelalte caracteristici tehnice ale sale sunt secretizate.

Comentariu:

Încărcătura nucleară a dronei Poseidon poate atinge 100 de megatone, adică de 130 de ori mai puternică decât bomba atomică aruncată de americani asupra Hiroshimei si ar putea produce un tsunami de până la 500 m înălțime, precum și o contaminare radioactivă „devastatoare” pe scară largă, asemănătoare unei bombe cu cobalt. Prin introducerea în dotare a submarinului Belgorod, Forțele Navale ale Rusiei primesc o nouă armă teribilă, destinată pentru lovirea cu focoase nucleare a țărmurilor unui adversar potențial, pentru a distruge elemente de coastă importante ale infrastructurii economice a acestuia și pentru a provoca daune garantate, prin crearea unor zone vaste de contaminare radioactivă, tsunami și alte consecințe devastatoare ale unei explozii nucleare. De asemenea drona Poseidon nu poate fi interceptată de către  sistemele antiracheta existente. (Sursa:https://www.defenseromania.ro/fortele-navale-ale-rusiei-au-primit-in-dotare-belgorod-primul-submarin-purtator-de-torpile-nucleare-poseidon_617171.html) (Sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-international-25668043-marina-rusa-primit-cel-mare-submarin-nuclear-construit-tara-folosit-expeditii-stiintifice.htm) (Sursa:https://www.navalnews.com/naval-news/2022/07/sevmash-shipyard-delivers-belgorod-submarine-with-poseidon-torpedoes/)

  • Baterii de coastă pentru apărarea României. Kongsberg: Rachetele sistemelor NSM înfrâng orice sistem defensiv al navelor moderne de război

Kyrre Lohne, Vice President Strategic Business Development în cadrul companiei norvegiene Kongsberg, a discutat în exclusivitate cu DefenseRomania despre programul de înzestrare cu rachete anti-navă NSM, cunoscut și sub denumirea de baterii de coastă. NSM face parte din programul de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML). Potrivit MApN, derularea contractului va avea loc în perioada 2021-2024, iar „Sistemul de instalații mobile de lansare rachete anti-navă” va fi livrat în trimestrul IV al anului 2024. SIML care va fi achiziţionat include patru instalaţii mobile de lansare, platforme de comandă-control-comunicaţii, platforme de transport şi încărcare-descărcare, senzori, suport logistic iniţial, mentenanţă şi echipamente de testare, echipamente criptografice şi cu regim special, asistenţă de specialitate, instruirea personalului la toate nivelurile necesare, implicit folosirea în luptă, echipamente de instruire, precum şi baze de date specifice SIML. Rachetele anti-navă NSM (Naval Strike Missile) vor fi construite de Raytheon Missiles & Defense, o divizie a Raytheon Technologies, în parteneriat cu compania norvegiană Kongsberg. Norvegia, Polonia și SUA au în înzestrarea lor NSM. Pe lângă România, Germania și Australia au achiziționat și ele sistemul. Reprezentantul Kongsberg a subliniat faptul că sistemul NSM pe care și România l-a contractat folosește un sistem infraroșu pentru identificarea ținte, fapt care aduce un plus NSM față de celelalte sisteme de apărare anti-navă din aceeași clasă. Totodată, designul rachetei o face foarte greu de identificat de sistemele radar. „NSM a fost proiectată pentru a putea penetra sistemele de apărare ale uni nave de luptă moderne. Aceste nave au diferite sisteme de apărare, cu rază lungă, medie, tunuri etc. Conceptul NSM este ca racheta să fie capabilă să penetreze aceste sisteme. Americanii au analizat intens de-a lungul anilor ce fel de tehnologie e necesară pentru a străpunge sistemele unei nave de luptă moderne. Iar în cele din urmă au ales NSM”, a adăugat Kyrre Lohne. „Ar fi interesant ca industria de apărare din România să se axeze pe dezvoltarea de tehnică originală cu tehnologie românească pentru a intra pe piața internațională”, spune reprezentantul norvegian. Acesta a dat exemplul Kongsberg care în urmă cu câțiva ani avea exporturi de 10% pe piața internațională, iar după implementarea noii strategii cifra a crescut la 90%. „Piețele internaționale sunt mult mai mari decât cele autohtone”, a conchis Kyrre Lohne, adăugând că producătorul norvegian Kongsberg e dornic să lucreze cu industria românească de apărare și să o promoveze pe piețele internaționale. În cadrul BSDA, Kongsberg a prezentat și celebrele sisteme de apărare aeriană NASAMS, dar și nava Vanguard, un game changer în operațiunile navale. Reprezentantul Kongsberg  consideră că Vanguard e revoluționar în sensul în care navele militare, spre exemplu fregatele, devin din ce în ce mai scumpe. Astfel s-a născut Vanguard, o navă care are la bază standarde civile, dar care e militarizată. (Sursa:https://m.defenseromania.ro/baterii-de-coasta-pentru-apararea-romaniei-kongsberg-rachetele-sistemelor-nsm-infrang-orice-sistem-defensiv-al-navelor-moderne-de-razboi_616523.html)

  1. A fost montată, la Varna, chila Corvetei bulgareHrabri”

La 17 iunie 2022, chila primei dintre cele două noi nave de patrulare modulară multifuncțională (Multipurpose Modular Patrol Vessels/MMVP) pentru forțele navale bulgare a fost montată în cadrul unei ceremonii. Nava se numește Hrabri, adică „Viteaz” în bulgară. Achiziționarea de nave moderne conform standardelor NATO a fost luată în considerare de mult timp. Aceste noi MMVP-uri vor înlocui două corvete de clasă Pauk (Project 1241P) și una Tarantul (Project 1241.1M). În timp ce detaliile privind armamentul, senzorii și alte specificații nu au fost încă făcute publice, navele, care au aproximativ 90 de metri lungime, cu aproximativ 2.300 de tone, se bazează pe designul OPV 90 din portofoliul NVL/ Naval Vessels Lürssen și prezintă un sistem integrat de management al luptei. Compania suedeză SAAB a anunțat în decembrie 2020 că va furniza sistemul de management al luptei pentru aceste nave. Navele vor fi înarmate cu un tun principal de 76 mm, în plus, patru rachete antinavă, probabil de fabricație europeană, opt rachete antiaeriene VL-MICA în celule de lansare verticale, apărare apropiată Rheinmetall Millenium și torpile ușoare. MMVP-urile vor fi primele nave din forțele navale bulgare cu o punte de zbor și un hangar și vor putea găzdui elicopterul naval AS-565MB Panther în serviciul bulgar. Volumul total al proiectului MMPV este de aproximativ 420 de milioane de euro. Livrarea primei nave este programată pentru al treilea trimestru al anului 2025, iar a doua navă un an mai târziu. Construcția celei de-a doua nave va începe la începutul anului 2023.

Comentariu:

Întârzierile în dotarea Forțelor Navale ale României sunt deja condamnabile. Este nevoie de mai mulți ani pentru a construi o nouă navă de război, dar este nevoie de generații pentru a stabili o organizare coerentă în lupta navală. Iar situația in Ucraina demonstrează acest lucru. Occidentul a trimis sisteme artileristice și alte echipamente care după o instruire sumară au fost introduse în luptă. Dar chiar dacă unul dintre Aliații Ucrainei ar fi donat una sau mai multe nave de război pentru a ajuta la întărirea forțelor navale ucrainene, ar fi nevoie de mai multe luni pentru a pregăti în mod corespunzător marinarii pentru a utiliza eficient toate sistemele de la bord. Investițiile în dotarea Forțelor Navale ale României nu mai pot aștepta. Dacă Ucraina are o forță navală mai capabilă, cu nave mai mari cu capabilități de lovre corespunzătoare, ar fi putut fi mai ușor dotate cu sisteme de arme alternative pentru a contracara blocajul rusesc împotriva porturilor ucrainene. Chiar dacă România este membră NATO, apartenența la organizație poate oferi unei țări o cantitate echitabilă de protecție și securitate, dar niciodată nu este un substitut pentru investiția în propriile forțe armate. (Sursa: https://turkishnavy.net/)

  • O nouă ambarcațiune rapidă de intervenție, pe Dunăre, pentru marinarii militari

Șalupa rapidă de intervenție „Eugeniu Botez”, cu numărul de bordaj 522, a intrat vineri, 15 iulie, în serviciul Forțelor Navale Române, în compunerea Divizionului 88 Vedete Fluviale „Amiral Gheorghe Sandu” din subordinea Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu”.

Cu această ocazie, a fost organizat un ceremonial militar și religios, în Portul Militar Brăila, în cadrul căruia nava a fost botezată, iar șeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiral Mihai Panait, i-a acordat comandantului Divizionului 88 Vedete Fluviale „Amiral Gheorghe Sandu” primul pavilion al noii nave militare. Șalupa de intervenție „Eugeniu Botez” va fi dislocată în Portul Militar Tulcea și va fi destinată executării unor misiuni pe Dunăre, pe canalele de legătură, în apele interioare, în zona lagunară și în zonele costiere. Ambarcațiunea are lungimea de 12 metri, lățimea de 3,8 metri și este construită pe un corp din aliaj de aluminiu. Aceasta poate transporta un echipaj format din opt persoane și două tone de materiale. Principalele misiuni ale navei sunt de sprijin în acțiunile fluviale, de intervenție rapidă cu subunități de infanterie marină, cu specialiști EOD (lucrul cu explozivii) sau cu scafandri militari, acțiuni de patrulare în zona de desfășurare a acțiunilor militare, de evacuare a urgențelor medicale și de sprijin în misiunile de căutare și salvare executate în zona de responsabilitate. Flotila Fluvială „Mihail Kogălniceanu”, cu sediul comandamentului la Brăila, dispune de personal și capabilități pentru a-și îndeplini misiunile stabilite și angajamentele asumate de țara noastră în sistemul de securitate regională. (Sursa: https://www.navy.ro/comunicat.php?id=613

Științe Militare

  1. INFORMARE, Războiul pe mare, Războiul Rusiei în Ucraina,Seria nr. 6

Analiză – Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate din Estonia/Bill Combes

Ramificațiile invaziei ilegale a Ucrainei de către Rusia se extind dincolo de suferința și privarea de drepturi a cetățenilor ucraineni, pierderea teritoriului ucrainean și distrugerea potențialului său economic. Conflictul, blocada navală a Rusiei și sancțiunile impuse Moscovei au agravat și mai mult lanțurile globale de producție, alimente și aprovizionare cu energie, crescând inflația și slăbind securitatea alimentară și energetică a multor alte națiuni. Ca și pe uscat și în aer, la aproape trei luni de la începutul conflictului, Rusia nu și-a atins toate obiectivele maritime și a suferit unele eșecuri la Marea Neagră. Scufundarea dramatică a navei amiral a flotei Mării Negre, crucișătorul Moskva, lovirea cu succes a altor mijloace navale rusești și interzicerea unei operații amfibii în regiunea Odesa se numără printre succesele răspunsului maritim al Ucrainei. În acest context există lecții identificate în domeniul naval, pentru statele baltice și alte națiuni cu marine mici.

Rusia la Marea Neagră

De la anexarea ilegală a Crimeii în 2014, Rusia a tratat Marea Neagră și Marea Azov ca pe un „lac rusesc”, unde se comportă și acționează după cum dorește. Acțiunile sale au inclus războiul hibrid maritim și acțiuni în domeniu juridic – interpretând legile și acordurile internaționale după cum dorește și exploatând aceste sisteme juridice pentru a se potrivi propriilor scopuri. Exemplele includ furtul și relocarea platformelor petroliere ucrainene, construirea podului din strâmtoarea Kerci cu înălțimea calculată pentru a împiedica accesul navelor ucrainene, sechestrarea navelor comerciale ucrainene și hărțuirea navelor NATO care efectuează tranzit legal în apele internaționale. Eforturile diplomatice și legale de a contracara acest comportament au fost ineficiente. Din 2014, Rusia și-a dublat capacitatea navală ofensivă în regiune. Înainte de începerea conflictului, flota sa de la Marea Neagră era formată din șase submarine diesel de clasa Kilo, șase nave de suprafață mai mari (un crucișător – Moskva și cinci fregate), 36 de nave de patrulare și de coastă, zece nave destinate acțiunilor antimină și zece nave de debarcare amfibie și ambarcațiuni de debarcare. Flota este susținută de sisteme de rachete, aviație navală și infanterie marina din Districtul Militar de Sud al Rusiei. Activitățile navale suplimentare ale Rusiei la exercițiile din Marea Neagră care și-au mărit capacitatea la începutul conflictului au inclus șase nave amfibii (cu marinarii, militari și echipamentele asociate acestora) din Marea Baltică și Flota Nordului. Tipul de nave disponibile și activitățile lor până în prezent indică obiectivele probabile ale Rusiei în timpul războiului pentru forțele sale navale. Primul dintre acestea a fost stabilirea controlului maritim (asigurarea operațiunilor navale nestingherite) pentru a preveni interferențele cu celelalte obiective maritime ale sale, care includ blocarea Ucrainei și neutralizarea marinei Ucainene. Capacitățile amfibii ale Rusiei aveau scopul de a spori forțele terestre în atacul și menținerea estului și sudului Ucrainei și pentru a sprijini un pod logistic maritim către forțele din sud (prin Crimeea) și est (prin Marea Azov). În cele din urmă, forțele navale, inclusiv submarinele, urmau să fie o sursă de lansare de rachete pentru a lovi obiective în toată Ucraina. Cu excepția unei acțiuni amfibii pentru capturarea Odesei, aceste obiective par să fi fost îndeplinite în mare parte. Poziția navală relativ puternică a Rusiei, controlul Mării Azov și a nordului Mării Negre în largul Odesei, capacitățile amfibii și sprijinul logistic în Marea Neagră și în special în Marea Azov, au contribuit fără îndoială la succesul relativ al campaniei sale terestre în Herson și porțiuni din regiunile Zaporojie din Ucraina. Blocada Ucrainei, care nu a fost anunțată oficial, așa cum este cerut de legea și obiceiurile internaționale, a avut, de asemenea, succes. Rusia a atacat transportul comercial pentru a întări blocada. Flota Mării Negre a contribuit, totuși, doar cu o mică parte la cele peste o mie de lovituri cu rachete din toată Ucraina.

Rezistența ucraineană pe mare

Un merit deosebit în prevenirea unui atac amfibiu asupra Odesei revine acțiunilor navale de apărare executate de Ucraina și activităților maritime defensive. Anexarea ilegală a Crimeei din 2014 a redus dimensiunea marinei Ucrainei, accesul acesteia la Marea Neagră și capacitatea de a asigura securitatea maritimă a flancului său estic de pe Marea Azov. Înainte de război, Ucraina lucra la implementarea primului său plan de strategie navală post-2014, care, prin intermediul unei flote de ambarcațiuni de patrulare mici și sisteme antinavă (artilerie, rachete), ar crește gradul de conștientizare a situației maritime și ar împiedica accesul amenințărilor maritime la apele sale de coastă. Creșterea dimensiunii și capacitățile forțelor sale navale și ale apărării de coastă erau o prioritate înainte de război, dar progresul fusese lent. Cu toate acestea, țara a modificat cu succes sistemele de rachete de croazieră mobile rusești din inventarul său pentru a produce sistemul de rachete antinavă Neptune cu o rază de 300 km, ca să-și consolideze artileria de coastă. La începutul conflictului, forțele navale ale Ucrainei erau formate dintr-o fregată, 12 ambarcațiuni de patrulare și de coastă (inclusiv o corvetă), o navă de luptă împotriva minelor, o navă de asalt amfibiu, o navă amfibie de debarcare și opt nave logistice și de sprijin. Fregata era în curs de reparații în port, iar Ucraina a scufundat-o în prima zi a conflictului pentru a preveni capturarea ei de Rusia. Ca urmare a diferenței forței navale comparativ cu cea a Rusiei, obiectivele navale strategice probabile ale Ucrainei pentru conflict au fost de a preveni un atac amfibiu asupra Odesei, de a distruge cât mai multe nave rusești pentru a minimiza impactul acestora asupra campaniei terestre și de a rupe blocada pentru a-și susține economia și ca să permită ajutorul maritim umanitar și militar. Pe lângă scufundarea crucișătorului Moskva cu rachetele antinavă Neptune dezvoltate la nivel local, Ucraina a avut un oarecare succes în lovirea altor nave rusești. Rapoartele, unele neconfirmate, indică faptul că Ucraina a vizat cu succes până la 13 nave rusești, scufundând sau avariind fregate, nave amfibii și nave de patrulare pe mare și în port, folosind rachete sau drone. Pierderea capabilităților de comandă control și de apărare aeriană asociate crucișătorului Moskva și lovirea altor nave care puteau executa atac cu rachete asupra unor obiective terestre au erodat capacitatea Rusiei de a menține controlul mării și a redus capacitățile navale de lovire și ar putea să fi limitat chiar opțiunile amfibii pentru a ataca Odesa. Ca parte a apărării Odesei, Ucraina pare să fi lansat cu succes mine maritime prin remorchere pentru a limita acțiunile navale și amfibii ale Rusiei acolo.

Asistență navală necesară

Conflictul a evidențiat importanța folosirii de mijloace disponibile și inovative pentru a menține conștientizarea situației maritime pentru a colecta date necesare executării loviturilor, precum și rolul informațiilor de la aliați și parteneri în ceea ce privește localizarea navelor pe mare. Vehiculele aeriene, de suprafață și subacvatice fără pilot pot ajuta la construirea imaginii navale recunoscute și pot fi folosite cu succes pentru executarea loviturilor. Folosirea de către Ucraina a dronelor armate pe mare sugerează că un război naval neconvențional de tip gherilă, cum ar fi dispozitivele explozive improvizate sau alte muniții anti-navă livrate cu ambarcațiuni mici, poate fi, de asemenea, un mijloc de a compensa lipsa de rachete antinavă. Ajutarea Ucrainei cu aceste capacități și cu mai multe rachete antinavă, cum ar fi cele Harpoon donate de Danemarca, ar ajuta Ucraina să erodeze și mai mult blocada Flotei Mării Negre și capacitatea Rusiei de a ajuta forțele terestre în câștigarea unui teritoriu suplimentar sau consolidarea câștigurilor pe care le are până acum. Ceea ce îi trebuie cu adevărat Ucrainei pentru a menține sau a spori efectele campaniei sale maritime și pentru a rupe blocada este asistența navală directă. Acest lucru, totuși, ar putea risca escaladarea conflictului la unul cu NATO, deoarece celelalte națiuni ale Mării Negre cu forțe navale adecvate (Bulgaria, România și Turcia) sunt membre ale Alianței. (Sursa:https://icds.ee//wp-content/uploads/dlm_uploads/2022/06/ICDS_Brief_Russia%C2%B4s_War_in_Ukraine_No6_Bill_Combes_June_2022.pdf). (Sursa:https://ziare.com/razboi-ucraina/atacuri-ucrainene-forta-navala-rusa-kiev-are-nevoie-ajutor-direct-1747567)

Studii de Securitate Maritimă

  • Războiul din Ucraina ar putea intra într-o nouă fază periculoasă: strategia de iarnă a lui Putin vs. strategia de vară a NATO. Analiză New York Times

Analiză publicată de Thomas L. Friedman în New York Times, preluată de Rador:

Cred că războiul din Ucraina este pe cale să intre într-o nouă fază, bazată pe următorul fapt: s-ar putea ca mulți soldați și generali ruși să fi murit, dar vajnicii aliați ai Ucrainei din cadrul NATO sunt obosiți. În Europa, acest război a provocat deja o criză a gazelor naturale, a benzinei și a prețurilor la alimente, iar dacă ea se prelungește la iarnă, s-ar putea ca multe familii din Uniunea Europeană să ajungă să aleagă între a se încălzi și a se hrăni. În consecință, eu cred că noua fază a războiului este ceea ce, în opinia mea, ar fi ‚strategia de iarnă’ a lui Vladimir Putin împotriva ’strategiei de vară’ a NATO. Este evident că Putin se pregătește să înainteze în Ucraina, el sperând ca, în cele din urmă, inflația din sectorul energetic și prețurile alimentelor din Europa vor fisura alianța NATO. El pare înclinat să creadă asta dacă temperaturile din Europa sunt mai scăzute ca de-obicei și dacă aprovizionarea cu petrol și gaze se va afla sub normal. Apoi, dacă media prețurilor va fi mai ridicată și dacă întreruperile de curent datorate crizei de energie vor deveni mai dese, sunt șanse mari ca membrii europeni din NATO să înceapă să exercite presiuni asupra președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru a-l convinge să ajungă la un acord cu Rusia – oricare ar fi el – pentru a pune capăt luptelor. Așadar, cu siguranță că Putin trebuie să le spună trupelor și generalilor săi extenuați, următoarele: „Mai susțineți-mă până la Crăciun. Iarna e prietena noastră”. Pe de altă parte, oficialii din NATO, cei americani și cei ucraineni își spun cu siguranță următoarele: „Da, iarna este dușmanul nostru. Dar vara și toamna ne pot fi prietenie– DACĂ am putea afecta întrucâtva armata obosită a lui Putin, cel puțin, el va accepta un armistițiu”. Este vorba despre o strategie la fel de absurdă. Se prea poate ca Putin să câștige teren în estul Ucrainei, dar cu un preț foarte mare. Numeroși analiști din sectorul militar sugerează că, în mai puțin de cinci luni, Rusia a înregistrat moartea cel puțin 15000 de soldați – o cifră uimitoare – și, probabil, un număr dublu de răniți. Peste 1000 de tancuri rusești au fost transformate în ‚fier vechi’. Putin ezită să mobilizeze mai mulți oameni din cauză că asta ar însemna că ‚operațiunea militară specială’ din Ucraina, despre care el le-a vorbit compatrioților, nu este doar una mare, dar ea și evoluează mult mai prost. În mod clar, NATO speră ca armata ucraineană să poată folosi sistemele HIMARS M142 (High Mobility Artillery Rocket Systems), pe care SUA le-a trimis Kievului, astfel încât ele să provoace cât mai mulți morți și cât mai multe pagube în rândul armatei ruse pe parcursul verii și toamnei. Dacă se va întâmpla asta, atunci avansul lui Putin nu doar s-ar bloca, dar chiar ar pierde din teren și s-ar putea ca președintele rus să fie înclinat să ajungă la un armistițiu, la un mare schimb de prizonieri, la evacuări de ordin umanitar și la condiții mai bune în privința exporturilor alimentare ucrainene – toate astea ducând la o scădere a inflației și, eventual, la o reducere a presiunilor exercitate asupra aliaților europeni ai Ucrainei de a renunța la orice acord cu Putin.

Comentariu:

Suntem în momentul în care fiecare parte consideră că poate câștiga, iar în această situație nu sunt asigurate premizele necesare declanșării contactelor diplomatice, iar  războiul din Ucraina nu se va termina prea curând. (Sursa:https://www.g4media.ro/razboiul-din-ucraina-ar-putea-intra-intr-o-noua-faza-periculoasa-strategia-de-iarna-a-lui-putin-vs-strategia-de-vara-a-nato-analiza-new-york-times.html)

  • România, în noul concept strategic al NATO

Articol: Ion Petrescu, analist militar/ 10 IUL

Cert este că Summitul NATO de la Madrid (28-30 iunie) a luat pulsul Europei de Est, unde pacea lumii și securitatea internațională sunt puse sub semnul întrebării și a adoptat un nou concept strategic pentru ca Alianța Nord-Atlantică să rămână aptă pentru defensiva statelor membre și dotată cu resurse pentru viitor. Sigur că de mai bine de șaptezeci de ani, NATO a asigurat libertatea și securitatea aliaților, numai că acum strigătul de disperare al poporului ucrainean confirmă faptul că dincolo de teritoriul euro-atlantic se pot derula crime de război, anexări teritoriale și invazii ilegale, toate acestea în virtutea dreptului forței imperiale. Însă autoritățile de la Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa sunt decise să protejeze un miliard de cetățeni, să  apere la nevoie cu 3,2 milioane de militari aliați teritoriul NATO și să mențină cu orice preț libertatea și democrația. Realitatea geopolitică ne-cosmetizată indică, din păcate, că pentru o bună perioadă de timp pacea nu va fi posibilă pe tărâm ucrainean, la Kremlin agitându-se mereu ipoteza recurgerii la folosirea armei nucleare, fără a-i avertiza însă, pe cetățenii ruși, că în secunda doi de la lansarea unei rachete replica va fi nimicitoare, Federația Rusă devenind o simplă amintire în contextul unei confruntări globale în care nimeni nu va mai fi câștigător dacă deciziile de la Moscova vor fi luate sub impulsul unei isterii de moment. Dintr-o asemenea perspectivă, noul concept strategic al aliaților reafirmă că scopul cheie al NATO este de a asigura apărarea colectivă bazată pe o abordare de 360 ​​de grade, adică împotriva oricărui adversar, de oriunde ar veni acesta. La Madrid, șefii de stat și de guvern au convenit asupra celor trei sarcini de bază ale Alianței: descurajarea și apărarea, prevenirea și managementul crizelor și securitatea bazată pe cooperarea țărilor membre.

A NU SE UITA!

NATO este o alianță defensivă deci nu s-a pus niciodată problema unei intervenții militare a trupelor sale de la granița ei răsăriteană. Cheia menținerii legăturii transatlantice este atașamentul comun la valorile universale și intangibile – libertatea individuală, drepturile omului, democrația și respectarea legii. Prin urmare, nu constrângerea, nici dictatura, nici autoritarismul și nici liberul arbitru al celor aflați la vârful puterii nu vor învinge decât acolo unde forța face regula dominantă în societățile guvernate de obiceiurile ex-sovietice.

ALIANȚA NORD-ATLANTICĂ NU ESTE UN MOFT GEOPOLITIC

NATO a devenit o garanție a dezvoltării echilibrate, apărată de temutul – pentru adversari – articol 5 din Tratatul Organizației Atlanticului de Nord: „Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele în Europa sau în America de Nord va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că dacă are loc o asemenea acțiune, fiecare dintre ele în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord. Orice astfel de atac armat şi toate măsurile adoptate ca urmare a acestuia vor fi imediat aduse la cunoştinţa Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după adoptarea de către Consiliul de Securitate a reglementărilor necesare pentru restabilirea şi menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.” Cu bună știință însă, la 24 februarie 2022, liderii de la Moscova au încălcat toate normele și principiile care au contribuit la ordinea și securitatea europeană stabilă și previzibilă. De aceea, începând cu momentul Summitului de la Madrid, NATO nu mai poate ignora posibilitatea unui atac împotriva suveranității și teritoriilor aliaților, zona euro-atlantică urmând a-și întări apărarea. Concurența strategică de înțeles în vreme de pace, instabilitatea generalizată – de agresiuni prezente, dar și de alte posibile invazii – și șocurile recurente definesc un mediu de securitate mai larg. Războiul ruso-ucrainean este o atenționare a statelor asiatice despre posibilitatea unei reeditări prin invadarea Taiwanului de către China, precedată de puternice bombardamente aeriene. Noul concept strategic al NATO desemnează Federația Rusă ca fiind cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților, la pacea și stabilitatea în zona euro-atlantică. Din această cauză, defensiva NATO se va tripla la granița de est a Alianței, prin aducerea de trupe suplimentare care să asigure brigăzi de luptă în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria. Suplimentarea trupelor americane deja dislocate în România, cu încă 5.000 de militari confirmă determinarea partenerului nostru strategic de a apăra fiecare inch (respectiv 2,54 centimetri) din teritoriul NATO, așa cum a declarat președintele SUA, Joe Biden, la întâlnirea de la Madrid, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. (Sursa:https://www.qmagazine.ro/romania-in-noul-concept-strategic-al-nato/)

  • Deciziile luate de liderii mondiali la summit-ului NATO de la Madrid 29 IUN 2022

Aliații au decis noul Concept strategic, planul pentru NATO într-o lume mai periculoasă și imprevizibilă, cum a spus secretarul general Jens Stoltenberg. Rusia devine din partener strategic, o amenințare directă și pentru, prima oară în conceptul NATO, China este menționată ca provocare pentru valorile occidentale. La summitul NATO de la Madrid liderii au convenit o serie de schimbări radicale în ceea ce privește Alianța militar occidentală, inclusiv o creștere a numărului de trupe dislocate în Europa. Este vorba despre 300.000 de soldați pe întreg continentul care vor fi plasați în stare de alertă maximă pentru situația în care Rusia amenință cu un atac militar împotriva oricărui membru al NATO. Finlanda și Suedia vor fi invitate oficial să se alăture. Ce înseamnă de fapt acești 300.000 de militari din „forțele rapide” ale NATO? E vorba de forțe existente deja ale statelor aliate pe care acestea le integrează în planificarea NATO și le pot pune oricând la dispoziția comandanților militari ai NATO. Nu e vorba de niște forțe „în plus”, ci pur și simplu de organizare militară. Dacă în prezent aceste forțe ar trebui să fie gata să intervină la capacitate maximă, în cel mult 15 zile, în orice colț al Alianței, noul deziderat de 300.000 ar urma să funcționeze pe cote progresive: circa 100.000 să fie gata de luptă în 10 zile, iar restul de 200.000 – în 30 de zile. În plus, forțele respective urmează să fie arondate unor regiuni specifice de pe teritoriul NATO, a mai explicat Stoltenberg. Noul concept strategic asigură direcțiile majore de acțiune ale NATO pentru cel puțin următoarea decadă. Astfel, în contextul evoluțiilor dramatice de securitate generate de războiul din Ucraina, aliații au decis să consolideze pe termen lung postura aliată de descurajare și apărare pe flancul estic. Forțelor NATO li se vor aloca aliați specifici pe care să-i apere. Una dintre schimbările semnificative agreate este că forțele vor fi alocate pentru apărarea unor aliați specifici. Marea Britanie va aloca un plus de 1000 de soldați britanici și va oferi unul dintre cele două noi portavioane pentru apărarea Estoniei, scrie The Guardian. În Estonia, Marea Britanie are dislocate trupe de aproximativ 1700 de oameni. Președintele Joe Biden a anunțat instalarea unei brigăzi de 3000 de soldați în România. Președintele Statelor Uite ale Americii a anunțat miercuri, în cadrul summitului NATO de la Madrid, că SUA va spori semnificativ desfășurarea de forțe în Europa, inclusiv pe teritoriul României. Joe Biden a mai anunțat formarea unui grup de luptă în România. Potrivit unor surse oficiale, este vorba despre o altă structură decât cea existentă coordonată de Franța care se află deja în formare. „Vom menține brigade rotative adiționale: 3000 de luptători și 2000 de angajați cu sediul în România. Ne vom îmbunătății strategia rotativă a echipelor dislocate în Țările Baltice”, a spus Joe Biden miercuri, 30 iunie 2022. Președintele SUA a mai anunțat și prezența a două escadrile de avioane de luptă F-35 în Marea Britanie și două distrugătoare marine în Spania. Echipamente grele prepoziționate în apropierea granițelor cu Rusia. Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO, a explicat cî noua strategie este reprezentată de echipamente grele, poziționate în apropierea granițelor NATO, cu posibilitatea de a muta rapid oameni în locurile în care este nevoie. Înainte de summitul NATO 2022 de la Madrid, premierul Estoniei, Kaja Kallas, a afirmat că planurile de apărare existente ale NATO ar da Rusiei timpul necesar pentru a șterge Tallinn de pe hartă înainte ca trupele occidentale să poată fi mobilizate. Rusia a fost identificată drept principala amenințare pentru NATO. A fost publicat un nou document în care se afimră că invazia Rusiei este motivul din spatele schimbării statutului Federației Ruse din partener NATO în „amenințare. „Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a distrus pacea și a alterat grav securitatea noastră. Invazia brutală, ilegală, încălcările repetate ale drepturilor omului ți atacurile, dar și atrocitățile odioase au provocat suferințe de nedescris”. Finlanda și Suedia sunt invitate oficial să se alăture NATO. Un acord convenit între Finlanda, Suedia și Turcia a deschis calea pentru invitarea oficială a celor două state baltice în cadrul alianței. Aderarea lor trebuie acum să fie ratificată individual de către parlamentele tuturor celor 30 de aliați existenți.

Cheltuielile pentru apărare vor crește

Obiectivul NATO, conform căruia 2% din PIB-ul fiecărei țări trebuie cheltuit pentru apărare, va fi considerat în viitor „mai degrabă un prag decât un plafon”, a declarat Stoltenberg. O nouă politică privind impactul asupra mediului. Alianța NATO a convenit, de asemenea, asupra unui nou mod de calculare a costului emisiilor de carbon în domeniul apărării. Stoltenberg a descris criza climatică drept o „provocarea definitorie a timpului nostru” și a declarat că alianța „nu poate alege între a avea armate ecologice sau armate puternice. Trebuie să fie ambele”.

Consolidarea apărării cibernetice și a rezilienței energetice

NATO s-a angajat să intensifice cooperarea în domeniul războiului cibernetic și a promis să „asigure aprovizionarea fiabilă cu energie a forțelor noastre militare”. Atenția s-a îndreptat și spre China. Documentul NATO afirmă că „operațiunile hibride și cibernetice malițioase ale Chinei, precum și retorica sa de confruntare și dezinformarea vizează aliații” și că „ambițiile declarate și politicile coercitive ale Chinei pun la încercare interesele, securitatea și valorile noastre”. NATO a convenit asupra unui pachet de sprijin menit să modernizeze armata Ucrainei. „Suntem în deplină solidaritate cu guvernul și poporul Ucrainei în apărarea eroică a țării lor.” Liderii Australiei, Japoniei, Noii Zeelande și Coreei de Sud au participat pentru prima dată la un summit NATO.

Cu ce rămânem după acest summit NATO care s-a desfășurat pe vreme de război? Dacă ar fi să triezi doar trei mari teme din amalgamul de discursuri, promisiuni și decizii luate la summit-ul de la Madrid, acestea cu siguranță ar trebui să fie:

  • întărirea politicii „bocancilor pe pământ” pe Flancul Estic, din Polonia și baltice, până în România, din care iese simbolic în față primul comandament militar american permanent din Est, în Polonia.
  • schimbarea la față a Conceptului Strategic, pe baza căruia operează NATO, și prin care Rusia devine inamicul numărul 1 al Alianței, iar Marea Neagră și Balcanii de Vest sunt menționate ca zone de interes strategic.
  • politica de extindere a NATO, pe principiul „ușilor deschise”, care nu s-a intimidat în fața agresiunii rusești, ba chiar s-a umflat cu mușchii Finlandei și Suediei. Și continuă să sprijine Ucraina, Georgia, Moldova și Bosnia și Herțegovina.

Comentariu:

Pentru România, summitul de la Madrid înseamnă atingerea multor obiective, inclusiv acela de a se intensifica sprijinul pentru partenerii din vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova și Georgia, precum și creșterea prezenței americane în țara noastră și, implicit, în regiune. La nivel regional, Marea Neagră (alături de Balcanii de Vest) este în premieră menționată ca o zonă de importanță strategică pentru NATO. Tot un câștig pentru apărarea României sunt și forțele pe care NATO le va disloca suplimentar pe teritoriul său, deopotrivă cu SUA și repozitionarea echipamentelor pe teritoriul fiecărui stat aliat din zona estică. (Sursa:https://www.nato.int/strategic-concept/). (Sursa:https://romania.europalibera.org/a/nato/31921655.html). (Sursa:https://www.europafm.ro/deciziile-luate-de-liderii-mondiali-in-prima-zi-a-summitului-nato-de-la-madrid-una-dintre-acestea-vizeaza-direct-romania/). (Sursa:http://stiri.tvr.ro/decizii-la-summitul-istoric-de-la-madrid–inca-5000-de-militari-americani-vin-in-romania–finlanda-si-suedia-sunt-invitate-oficial-sa-devina-membre-nato_908491.html#view). (Sursa:https://defapt.ro/cum-arata-distributia-fortelor-nato-in-est-dupa-madrid-romania-4-500-de-militari-tarile-baltice-9-900-desi-au-jumatate-din-populatia-romaniei-polonia-11-600/). (Sursa:https://panorama.ro/trei-mari-teme-nato-summit-madrid-romania/). (Sursa:https://www.dw.com/ro/summitul-nato-una-din-cele-mai-semnificative-reuniuni-pentru-rom%C3%A2nia/a-62305613). (Sursa:https://www.dw.com/ro/istoricul-summit-al-nato-%C8%99i-ce-trebuie-de-acum-%C3%AEncolo/a-62310515). (Sursa:https://adevarul.ro/news/eveniment/ce-forta-lovire-structura-nato-romania-analist-militar-s-a-trecut-mecanism-operational-raspuns-imediat-1_62bdb92e5163ec42712849f0/index.html). (Sursa:https://adevarul.ro/news/politica/aurescu-finalul-summitului-nato-crearea-celor-patru-grupuri-lupta-noi-inclusiv-unul-romania-echilibreaza-abordarea-nato-flancul-estic-1_62bdb1b25163ec4271281eb4/index.html).

Educație și cultură maritimă

  1. A Guide to Become A Successful Deck Officer

Călătoria unui ofițer de punte de la cadet la căpitan este una extrem de interesantă. Ani de pregătire și muncă grea fac ca un ofițer de punte să fie demn să devină un căpitan responsabil al navei. Această carte electronică de 100 de pagini descrie călătoria unui ofițer de punte prin diferite etape profesionale ale vieții sale, explicând îndatoririle importante în fiecare etapă, oferind sfaturi practice și enumerând cerințele care l-ar ajuta să conducă fără probleme nava și operațiunile sale prin apele internaționale. Scrisă de un ofițer de punte foarte experimentat, cartea electronică oferă o privire de ansamblu asupra călătoriei profesionale a unui ofițer de punte chiar de la institutele de formare până la devenirea căpitanului unei nave.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.