Sari la conținut

De la Ecosistemul Strategic Maritim la analiza maritimă integrată-Viziunea de cercetare FSM și arhitectura sa interoperabilă

De la Ecosistemul Strategic Maritim la analiza maritimă integrată-Viziunea de cercetare FSM și arhitectura sa interoperabilă

Articol de concepție și perspectivă | Noiembrie 2026

Amiral(rtr) PhD. Aurel POPA[1]

Rezumat

Programul deschis de cercetare al Forumului Securității Maritime (FSM) a pornit de la o întrebare conceptuală: cum poate fi înțeles și analizat mediul maritim ca ecosistem strategic, definit de interdependențele dintre actori, funcții, infrastructuri, fluxuri și norme? Articolul explică evoluția acestei viziuni, de la formularea conceptului Maritime Strategic Ecosystem (MSE) și a instrumentelor sale metodologice la crearea a trei aplicații complementare: MN – Dinamici strategice, FSM Maritime Atlas și FSM-SMEA. Necesitatea interconectării lor decurge din însăși natura abordării ecosistemice: informația documentată, experimentarea operațională și interpretarea strategică nu pot rămâne separate. Este prezentată o arhitectură sistemică integrată și interoperabilă, care valorifică principiile arhitecturilor federate fără a impune o aplicație monolitică. Digital Twin este situat ca direcție de dezvoltare viitoare, al cărei conținut se va preciza prin cercetare. Articolul prezintă o viziune evolutivă, nu un raport de validare exhaustivă.

Cuvinte-cheie: Maritime Strategic Ecosystem (MSE); FSM; maritime strategic analysis; interoperable systems architecture; FSM-SMEA; Maritime Atlas; Digital Twin; cercetare maritimă.

1. O viziune înaintea instrumentelor

Programul deschis de cercetare FSM nu a început cu intenția de a construi aplicații informatice. Punctul de plecare a fost insuficiența unei lecturi fragmentate a mediului maritim: navele, porturile, instalațiile offshore, cablurile și conductele submarine, actorii instituționali și cadrul juridic pot fi descrise separat, dar semnificația lor strategică rezultă și din legăturile dintre ele. O perturbare locală poate afecta funcții esențiale aflate la distanță de locul incidentului.

Din această constatare s-a născut nevoia unui limbaj comun de cercetare, capabil să surprindă relațiile dintre componente și nu numai caracteristicile lor individuale. Primele studii FSM au formulat conceptul de Ecosistem Strategic Maritim — Maritime Strategic Ecosystem (MSE) — și instrumentele corespunzătoare. Studiile metodologice ulterioare au aprofundat întrebările pe care aceste concepte trebuie să le poată adresa unei situații concrete.

De aici decurge orientarea programului: conceptele nu sunt elaborate pentru a rămâne exclusiv descrieri doctrinare, iar tehnologia nu este introdusă ca scop în sine. Programele informatice au apărut pentru a pune conceptele în contact cu date, scenarii, incertitudini și probleme reale de analiză. Relația dintre fundamentare și aplicații este, așadar, una de continuitate și verificare reciprocă.

Invitație la dialog științific. Această viziune este prezentată ca punct de plecare pentru reflecție și examinare critică. FSM invită cercetătorii, analiștii și specialiștii interesați să transmită observații, sugestii metodologice, exemple de aplicare sau propuneri de cooperare. Contribuțiile pot fi trimise la contact@forumulsecuritatiimaritime.ro sau prin formularul de contact al FSM.

2. De ce au apărut trei instrumente diferite

O cercetare ecosistemică are trei nevoi pe care un singur instrument generic le-ar satisface cu dificultate. Prima este continuitatea cunoașterii: cercetătorul trebuie să poată recupera date, surse, evoluții și contradicții înainte de a formula ipoteze. A doua este posibilitatea experimentării: un incident trebuie să poată fi reprezentat ca succesiune de evenimente și consecințe operaționale. A treia este interpretarea strategică: trebuie explicat ce funcții sunt afectate, de ce contează, ce alternative există și ce limite juridice sau instituționale apar.

MN – Dinamici strategice răspunde primei nevoi. Este conceput ca nucleu informațional și documentar pentru înțelegerea dinamicilor maritime, pornind de la Marea Neagră. Valoarea sa nu se reduce la volumul informațiilor, ci derivă din contextualizare, proveniența surselor, actualizare și păstrarea incertitudinii.

FSM Maritime Atlas răspunde celei de-a doua nevoi. El permite explorarea unor scenarii tactico-operaționale, a succesiunii acțiunilor și a rezultatelor simulate. Atlasul nu trebuie să transforme automat rezultatul unei simulări într-o concluzie strategică și nici să confunde o situație fictivă cu un eveniment observat.

FSM-SMEA — Strategic Maritime Ecosystem Analysis — răspunde celei de-a treia nevoi. Acesta este mediul în care datele și scenariile pot fi interpretate prin metodologia MSE, într-un dosar de analiză complexă. FSM-SMEA nu trebuie să dubleze în întregime baza documentară și nici algoritmii Atlasului: rolul său este de a articula produsele analitice într-o înțelegere strategică justificată.

Cele trei instrumente sunt, prin urmare, complementare. Fiecare a apărut ca răspuns la o limită specifică a cercetării, nu ca o aplicație concurentă celorlalte.

3. Fundamentul metodologic comun

Unitatea programului este asigurată de cele opt concepte și instrumente utilizate în studiile FSM. Denumirile englezești sunt păstrate deliberat, pentru a permite urmărirea lor consecventă în cercetările și aplicațiile viitoare. În tabel sunt prezentate funcțiile lor, nu definiții doctrinare exhaustive.

Concept și denumire englezăProdus analitic urmărit
MSE — Maritime Strategic EcosystemHarta componentelor, funcțiilor și interdependențelor
MSCoG — Maritime Strategic Centre of GravityIpoteza argumentată asupra funcției critice
MSC — Maritime Strategic ConvergenceIpoteze privind convergența și propagarea efectelor
MSR — Maritime Strategic ResilienceObiective de continuitate și de restabilire
MSEL — Maritime Strategic ElasticityAlternative realizabile de reconfigurare
MCS — Maritime Cognitive SuperiorityEvaluarea informației, incertitudinilor și comparatorului
MSCF — Maritime Strategic Convergence FrameworkComparația structurată a opțiunilor
IMSA — Integrated Maritime Security ArchitectureMatricea competențelor și responsabilităților

Aceste instrumente nu formează opt filtre succesive. Ele pot opera în paralel asupra aceluiași dosar: MSE arată ce este expus; MSCoG indică ce funcție ar putea necesita prioritate; MSC testează legăturile dintre perturbări; MSR și MSEL privesc continuitatea și adaptarea; MCS disciplinează cunoașterea și incertitudinea; MSCF compară alternativele; IMSA clarifică relațiile dintre competențe, instrumente și responsabilități.

Aplicarea lor nu trebuie redusă la afișarea acronimelor într-un meniu. Fiecare concept trebuie să producă un rezultat inteligibil, cu surse, ipoteze și limite explicite. În acest sens, programele reprezintă și un mediu de verificare a clarității și utilității metodologiei.

4. De ce interconectarea devine necesară

Dacă MN – Dinamici strategice, Atlasul și FSM-SMEA ar funcționa complet separat, cercetarea ar risca să reintroducă tocmai fragmentarea pe care conceptul ecosistemic încearcă să o depășească. Informația s-ar repeta în baze diferite; scenariile ar putea porni de la ipoteze incompatibile; concluziile ar fi dificil de urmărit până la sursele lor.

Viziunea FSM este aceea a unei arhitecturi sistemice integrate și interoperabile — Integrated and Interoperable Systems Architecture. Sintagma descrie obiectivul cercetării: instrumente specializate, cu autonomie funcțională, care participă la un proces comun de cunoaștere și analiză. Principiile

Federated Architecture sunt utile pentru organizarea tehnică a acestei relații, însă federarea nu este revendicată ca invenție conceptuală FSM.

Interconectarea presupune identificatori compatibili, reguli comune de descriere a obiectelor și evenimentelor, conservarea provenienței datelor, separarea observațiilor de ipoteze și posibilitatea schimbului controlat de rezultate. Nu presupune centralizarea obligatorie a tuturor datelor și funcțiilor într-o singură aplicație.

În mod ideal, o analiză inițiată în FSM-SMEA poate solicita contextul documentar din MN – Dinamici, poate invoca un scenariu în Atlas și poate integra rezultatele simulate în aceeași evaluare, fără pierderea versiunilor sau a incertitudinilor. Acest circuit descrie arhitectura urmărită, nu afirmă că toate legăturile sunt deja implementate.

Figura 1. Arhitectura conceptuală FSM: fundament metodologic, instrumente complementare și interoperabilitate. Digital Twin reprezintă o direcție de dezvoltare.

5. Un dosar comun, rezultate distincte

Unitatea practică a sistemului trebuie să fie dosarul de cercetare. El păstrează evenimentul sau întrebarea inițială, sursele, observațiile, ipotezele, produsele metodologice, simulările, interpretările și

modificările succesive. Același dosar poate fi consultat prin instrumente diferite, dar nu trebuie să își piardă identitatea.

Este esențial ca rezultatele simulării să se întoarcă în dosar cu indicarea modelului, parametrilor, momentului și limitelor. O ieșire generată de software nu este echivalentă cu un fapt verificat; o recomandare analitică nu este un ordin; iar o analiză a competenței juridice nu conferă, prin ea însăși, autoritate instituțională.

Această disciplină permite reevaluarea unei ipoteze atunci când apar date noi și face posibil dialogul critic între cercetători. În același timp, păstrează distincția dintre instrumentele FSM și modelele instituționale ipotetice examinate în studiile programului, inclusiv CNCAHM și MICDSS.

Figura 2. Dosarul comun și circulația informației între cunoaștere, simulare și analiză strategică.

6. Digital Twin: următoarea direcție, nu o schimbare de scop

Geamănul digital — Digital Twin — este introdus în viziunea FSM ca instrument distinct de reprezentare dinamică a unor componente și interdependențe ale ecosistemului. El poate permite compararea stării de referință cu evoluții simulate și examinarea modului în care o perturbare se propagă între funcții maritime interconectate.

Nu este propus ca substitut al FSM-SMEA și nu trebuie să reproducă independent aceleași reguli metodologice. Digital Twin poate furniza modele și rezultate de simulare; interpretarea strategică

revine metodologiei comune și instrumentelor care o aplică. Modelarea dinamică poate începe pe un sistem delimitat — de exemplu, un port și dependențele sale — înaintea oricărei extinderi geografice.

În acest moment, direcția este mai importantă decât o listă definitivă de funcții. Pe măsura dezvoltării, unele relații tehnice și metodologice se pot modifica. Un model digital sau o simulare nu vor fi prezentate ca geamăn digital operațional decât atunci când există condiții demonstrabile de actualizare, fidelitate și validare a relației cu sistemul reprezentat.

7. O cercetare deschisă, care învață din aplicații

Caracterul deschis al programului FSM nu înseamnă lipsa unui fundament conceptual. El înseamnă că verificarea utilității conceptelor rămâne posibilă și necesară. Aplicarea asupra unor situații maritime concrete poate evidenția lacune de date, neclarități metodologice, insuficiența unui model sau cerințe noi pentru instrumente.

Marea Neagră constituie terenul inițial de cercetare, datorită densității interdependențelor și evoluțiilor strategice. Arhitectura este însă concepută pentru a permite explorarea altor ecosisteme maritime, inclusiv Marea Baltică, fără schimbarea principiilor fundamentale.

Un exemplu adecvat de verificare graduală este utilizarea dosarului fictiv USV–01/2026 din cercetarea metodologică FSM. El permite observarea relației dintre identificarea unui risc, funcțiile portuare expuse, simularea consecințelor și interpretarea strategică, fără a prezenta exercițiul drept incident real sau validare empirică definitivă.

Pe termen mai lung, comparația dintre analiza realizată separat și analiza susținută de interconectare poate arăta dacă arhitectura aduce beneficii. Acesta este un obiectiv de verificat, nu o concluzie anticipată.

Figura 3. Evoluția graduală a arhitecturii FSM și rolul viitoarelor verificări.

8. Ce propune, în esență, viziunea FSM

Viziunea poate fi rezumată într-o succesiune simplă: cercetarea a formulat o concepție ecosistemică; concepția a generat nevoia unor instrumente specializate; specializarea a făcut necesară interconectarea; iar interconectarea deschide posibilitatea unei analize dinamice și anticipative mai elaborate.

Nucleul informațional explică ce știm și din ce surse. Atlasul ajută să explorăm cum se poate desfășura o situație. FSM-SMEA urmărește să explice de ce rezultatul contează pentru ecosistem și ce concluzii pot fi susținute metodologic. Digital Twin poate aprofunda, ulterior, reprezentarea și simularea interdependențelor.

Această perspectivă face din arhitectura informatică o consecință a viziunii de cercetare, nu invers. Programul nu se definește printr-o versiune software și nici prin promisiunea că o singură tehnologie va rezolva complexitatea securității maritime. El se definește printr-un efort continuu de corelare a cunoașterii, experimentării și interpretării strategice.

9. Concluzii

Programul deschis FSM urmărește să transforme conceptul Maritime Strategic Ecosystem și instrumentele sale de analiză într-o practică de cercetare capabilă să surprindă interdependențele maritime. Dezvoltarea MN – Dinamici strategice, FSM Maritime Atlas și FSM-SMEA răspunde unor nevoi complementare, apărute din această concepție inițială.

Arhitectura sistemică integrată și interoperabilă propusă păstrează rolurile distincte ale instrumentelor și urmărește reunirea rezultatelor lor într-un proces coerent. Digital Twin reprezintă o direcție

evolutivă, nu o condiție pentru a înțelege sensul programului sau o funcție deja demonstrată în întregime.

Articolul nu își propune o argumentare tehnologică exhaustivă sau demonstrarea anticipată a performanței. El formulează transparent viziunea care explică de ce au fost create instrumentele FSM, de ce trebuie să coopereze și în ce direcție poate continua cercetarea. Aceasta este invitația adresată cititorilor internaționali: să examineze critic nu doar aplicațiile, ci mai ales logica analitică pe care ele încearcă să o operaționalizeze.

Invitație la evaluare critică și colaborare

Caracterul deschis al programului presupune disponibilitatea de a discuta și revizui ipoteze, definiții, metode și soluții tehnice, pe măsură ce acestea sunt confruntate cu situații concrete. Invităm în special cercetătorii și analiștii din domeniul securității maritime, studiilor strategice, dreptului mării și ingineriei sistemelor să contribuie cu observații critice, perspective comparative, întrebări sau propuneri de aplicații și colaborări. Nu este necesar ca interlocutorii să împărtășească integral abordarea propusă: argumentele alternative și limitele identificate reprezintă contribuții utile la cercetare. Mesajele pot fi adresate la contact@forumulsecuritatiimaritime.ro ori transmise prin formularul de contact al FSM.

Bibliografie selectivă

Referințe orientative: Popa Aurel și Sorin Learschi, Ecosistemul Strategic Maritim (Studiul I); Analiza strategică maritimă integrată (Studiul II); De la analiza strategică maritimă la decizie și acțiune (manuscris nepublicat, 2026); Bueger, Christian (2015), “What Is Maritime Security?”, Marine Policy 53: 159–164; Sage, Andrew P. și Christopher D. Cuppan (2001), “On the Systems Engineering and Management of Systems of Systems and Federations of Systems”; Lluch, Ignasi și Alessandro Golkar (2019), “Architecting Federations of Systems: A Framework for Capturing Synergy”. Datele bibliografice ale studiilor FSM vor fi armonizate editorial.


[1] Presedintele Forumului Securitatii Maritime