MS DAILY BRIEF – Ro – Maritime Security Forum

Vladimir Putin a acceptat să participe la discuții față în față cu Volodymyr Zelenskyy pentru a discuta un acord de pace în Ucraina, potrivit lui Donald Trump și liderilor europeni, deși Moscova nu a confirmat întâlnirea.

Posibila descoperire a venit după o zi de diplomație tensionată la Casa Albă, în care Trump a exclus un armistițiu, în timp ce Zelenskyy și aliații săi au insistat pentru garanții de securitate susținute de SUA ca parte a oricărui acord pe termen lung. Președintele ucrainean a declarat că, în urma discuțiilor, garanțiile de securitate pentru Kiev vor fi „oficializate” în termen de 10 zile.

„La încheierea întâlnirilor, l-am sunat pe președintele Putin și am început pregătirile pentru o întâlnire, la un loc care urmează să fie stabilit, între președintele Putin și președintele Zelensky”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social, adăugând că va urma o întâlnire trilaterală la care va participa și președintele SUA.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz par să confirme întâlnirea. Merz a declarat reporterilor: „Președintele american a vorbit la telefon cu președintele rus și au convenit că va avea loc o întâlnire între președintele rus și președintele ucrainean în următoarele două săptămâni”.

Cancelarul a avertizat însă: „Nu știm dacă președintele rus va avea curajul să participe la un astfel de summit. Prin urmare, este nevoie de persuasiune”.

Putin, la rândul său, a declarat că este deschis la „ideea” unor discuții directe cu Ucraina, în timpul convorbirii telefonice cu Trump, potrivit agenției de știri ruse Tass, dar nu a existat nicio confirmare că întâlnirea va avea loc.

Anterior, Zelenskyy a declarat că Ucraina este gata să se întâlnească cu Rusia în „orice format” și că problemele teritoriale vor fi discutate la nivel bilateral cu președintele rus.

Întâlnirea de luni a avut loc după ce Trump s-a întâlnit cu Putin la Anchorage și a declarat că acum Zelenskyy are responsabilitatea de a accepta concesii care, potrivit lui, ar putea pune capăt războiului. Unii comentatori au considerat că este vorba de o încercare de limitare a pagubelor, după ce Trump a fost aparent influențat de Putin și a început să îi repete argumentele.

Trump, care săptămâna trecută a avertizat Rusia că vor urma „consecințe foarte grave” dacă Putin nu va accepta încetarea luptelor, a clarificat că și-a schimbat poziția.

Întâmpinându-l pe Zelenskyy la întâlnirea organizată în grabă în Biroul Oval, Trump a făcut referire la alte conflicte pe care a susținut că le-a încheiat, declarând reporterilor: „Nu cred că este nevoie de un armistițiu. Dacă vă uitați la cele șase acorduri pe care le-am încheiat anul acesta, toate erau în război – nu am încheiat niciun armistițiu”.

Cu toate acestea, el a afirmat că SUA vor contribui la garantarea siguranței Ucrainei – lucru pe care Kievul îl consideră de mult timp esențial pentru o pace durabilă. Trump a declarat: „În ceea ce privește securitatea, va fi acordat un ajutor considerabil”. Președintele american a precizat însă că se așteaptă ca țările europene să suporte greul, adăugând: „Ele sunt prima linie de apărare, pentru că se află acolo. Dar noi le vom ajuta”.

Președintele ucrainean a declarat că țara sa a oferit să cumpere arme americane în valoare de 90 de miliarde de dolari ca parte a garanției de securitate, „care include în principal avioane și sisteme de apărare aeriană”. „Există într-adevăr un pachet cu propunerile noastre în valoare de 90 de miliarde de dolari”, a spus Zelenskyy. „Și avem acorduri cu președintele SUA că, atunci când exporturile noastre vor fi deschise, ei vor cumpăra drone ucrainene. Acest lucru este important pentru noi.”

După întâlnirea cu liderii Germaniei, Marii Britanii, Franței, Italiei, Finlandei, Uniunii Europene și NATO, Trump a scris pe platforma sa Truth Social că s-a discutat despre garanții de securitate și „ce garanții vor fi oferite de țările europene, în coordonare cu Statele Unite ale Americii”.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că discuțiile nu au inclus cedarea de teritorii de către Kiev către Rusia.

Donald Trump spune că încetarea focului nu este necesară pentru negocierea acordului de pace între Ucraina și Rusia – video

Conversația inițială a lui Trump cu Zelenskyy a decurs mai bine decât prima lor întâlnire din Biroul Oval de acum șase luni, când liderul ucrainean a fost luat prin surprindere și certat de Trump și vicepreședintele JD Vance.

De data aceasta, fără îndoială spre ușurarea liderilor europeni, Zelenskyi i-a mulțumit efuziv lui Trump pentru invitație, iar cei doi au schimbat chiar glume binevoitoare, în timp ce Vance a rămas tăcut.

Așezat alături de Starmer și alți lideri europeni în sala de est, Trump a recunoscut: „Cu toții am prefera, evident, un armistițiu imediat, în timp ce lucrăm la o pace durabilă. Poate că ceva de genul acesta s-ar putea întâmpla. În acest moment, însă, nu se întâmplă”.

Dar unii dintre aliații europeni au refuzat să accepte înfrângerea în această chestiune, conștienți că lipsa încetării focului îi oferă lui Putin mai mult timp pentru a-și continua războiul de agresiune. Luni, Ucraina a declarat că atacurile rusești asupra marilor orașe au ucis cel puțin 10 persoane, printre care o fetiță și fratele ei de 16 ani, în Harkov.

Merz a insistat că „cu toții am dori să vedem o încetare a focului” și că nu își poate imagina următoarea reuniune fără aceasta.

„Să lucrăm la asta și să încercăm să punem presiune pe Rusia – pentru că credibilitatea eforturilor pe care le depunem astăzi depinde de cel puțin un armistițiu de la începutul negocierilor serioase”, a spus Merz. Macron a susținut, de asemenea, ideea unui „armistițiu” ca „o necesitate”.

Nimic nu l-a impresionat pe Trump, care a sugerat că această decizie va fi lăsată în seama lui Zelenskyy și Putin: „Ei bine, îl vom lăsa pe președinte să meargă și să discute cu președintele, și vom vedea cum va decurge”. El a adăugat: „Și repet, în cele șase războaie pe care le-am soluționat, nu am avut niciodată un armistițiu”.

Președintele SUA le-a spus colegilor săi lideri: „Trebuie să discutăm și despre posibile schimburi de teritorii, ținând cont de linia actuală de contact – adică zona de război”.

Dar el a mai spus că Putin a acceptat să acorde garanții de securitate Ucrainei ca parte a oricărui acord de pace.

Trump a declarat: „Într-un pas foarte important, președintele Putin a acceptat ca Rusia să acorde garanții de securitate Ucrainei, iar acesta este unul dintre punctele cheie pe care trebuie să le luăm în considerare și pe care le vom discuta la masa negocierilor, împreună cu repartizarea sarcinilor.”

Mai mulți lideri au subliniat importanța garanțiilor de securitate pentru a descuraja Rusia să atace din nou. Macron a declarat: „„Primul este, în mod clar, o armată ucraineană credibilă pentru anii și deceniile care vor urma.” Europa a fost, de asemenea, clară în ceea ce privește asumarea „parții sale echitabile” din povară, a spus el, „așa că puteți conta pe acest lucru, deoarece putem continua.”

Giorgia Meloni, prim-ministrul Italiei, a declarat: „Vom discuta multe subiecte importante. Primul este garanțiile de securitate, cum să fim siguri că nu se va mai întâmpla, ceea ce este condiția prealabilă pentru orice fel de pace.”

Întrebat de un jurnalist dacă ar fi „sfârșitul drumului” pentru sprijinul SUA față de Ucraina în cazul în care nu se ajunge la un acord, Trump a răspuns că „nu este niciodată sfârșitul drumului. Oameni sunt uciși și vrem să punem capăt acestui lucru.”

Trump a adăugat: „Vom avea grijă ca, dacă se instaurează pacea, aceasta să fie durabilă… Nu vorbim despre o pace de doi ani, după care să ne trezim din nou în această situație.”

Zelenskyy a subliniat ceea ce, în opinia sa, este necesar pentru ca țara sa să se simtă în siguranță, printre care se numără o „armată ucraineană puternică” prin vânzarea de arme și instruire. A doua parte, a spus el, va depinde de rezultatul discuțiilor de luni și de garanțiile pe care țările Uniunii Europene, NATO și SUA le vor putea oferi țării devastate de război.

Trump a refuzat să excludă trimiterea de trupe americane în Ucraina, menționând că acest lucru va fi discutat cu liderii europeni.

Ofensiva de charme a lui Zelenskyi a inclus prezentarea unei scrisori din partea soției sale, Olena Zelenska, pentru soția lui Trump, Melania, care în weekend i-a scris lui Putin îndemnându-l să ia în considerare copiii afectați de război.

În contrast puternic cu acrimonia din februarie, au existat și momente mai ușoare. Brian Glenn, un reporter TV pro-Trump, i-a spus lui Zelenskyy că „arăți fabulos în costumul acela”. Glenn îl întrebase pe liderul ucrainean despre ținuta sa vestimentară în timpul ultimei sale vizite la Biroul Oval, sugerând că ținuta sa casual era lipsită de respect.

Trump a intervenit, spunând: „Am spus același lucru”. Întorcându-se către Zelenskyy, Trump a spus: „El este cel care te-a atacat data trecută”.

„Îmi amintesc”, a răspuns Zelenskyy, înainte de a se adresa lui Glenn: „Dar tu porți același costum… Eu m-am schimbat, tu nu”.

,,, https://www.theguardian.com/us-news/2025/aug/18/trump-zelenskyy-meeting-ukraine-putin

Doar fum și niciun foc, Zelensky ieșind nevătămat după întâlnirea cu Trump

Președintele ucrainean s-a confruntat cu un lider american mai puțin combativ, ocupat să-și exagereze realizările în calitate de pacificator global

Andrew Roth Corespondent pentru afaceri internaționale

Luni, 18 august 2025, ora 21:46 CEST

Dacă a existat un semn că Volodymyr Zelenskyy nu va fi eliminat imediat din spectacolul diplomatic al lui Donald Trump, acesta a apărut încă de la început, când o voce familiară i-a lăudat alegerea ținutei.

„Domnule președinte Zelensky, arătați fabulos în costumul acela”, a spus Brian Glenn, un expert pro-Trump și membru al corpului de presă al Casei Albe, care îl atacase pentru că purtase o uniformă militară în timpul celebrei întâlniri din Biroul Oval din februarie. „Am spus același lucru”, a adăugat Trump.

„Purtați același costum”, a replicat Zelenskyy, stârnind zâmbete și râsete în sala în care se afla și președintele SUA. „Eu m-am schimbat, tu nu.”

„Eu m-am schimbat, tu nu”: Zelensky glumește cu un reporter despre costum – video

Astfel, Zelensky a supraviețuit primei sale apariții în fața presei la Casa Albă alături de Trump, luni, în timp ce președintele SUA s-a concentrat mai puțin pe a-l discredita pe liderul unui aliat în război și mai mult pe a se lăuda – și, în multe cazuri, a exagera – cu realizările sale ca pacificator în conflictele mondiale.

Zelenskyy, îmbrăcat cu reticență într-un costum negru în stil militar pentru a-i mulțumi pe cei care respectă cu strictețe protocolul la Casa Albă, a stat în mare parte tăcut în timp ce Trump susținea că a negociat acorduri de pace în șase războaie, inclusiv unul despre care veteranul dezvoltator imobiliar a spus că a avut loc în „Republica Condo”.

Trump a făcut declarații exagerate despre capacitatea sa de a negocia acorduri de pace, a făcut digresiuni despre luptele politice interne din SUA privind votul prin corespondență, a făcut declarații neclare despre modul în care va pune capăt conflictului și a evitat să spună cum va face acest lucru fără a negocia un armistițiu.

Dar nu au existat explozii – ceea ce înseamnă că, pentru Zelenskyy, probabil că totul a decurs cât se putea de bine.

Din fericire, Zelenskyy a avut ceva ajutor, fiind însoțit de Keir Starmer din Marea Britanie și de liderii Franței, Germaniei, Italiei, Finlandei și Uniunii Europene, pentru a menține discuțiile pe făgașul normal și a preveni o criză similară cu cea din februarie.

A fost anunțat ca un summit european la Casa Albă luni, dar ar fi putut fi la fel de bine o intervenție.

Liderii europeni erau zâmbitori când au sosit la Casa Albă luni după-amiază, dar se aflau acolo pentru a-l împiedica pe Trump să se lase convins de Vladimir Putin să încheie un acord nefavorabil privind Ucraina și Europa.

Înainte de a-i întinde covorul roșu (la propriu) lui Vladimir Putin în Alaska săptămâna trecută, Trump a declarat că va ști în două minute de la întâlnirea cu liderul de la Kremlin dacă va fi posibil sau nu să negocieze cu acesta.

Dar, la două minute de la întâlnirea cu Zelensky, Trump a transmis un mesaj când a fost întrebat la începutul conferinței de presă dacă Rusia sau Ucraina „are cărțile mai bune”.

„Nu vreau să spun asta”, a răspuns Trump, care în februarie i-a spus direct lui Zelenskyy că „nu are cărțile necesare pentru a negocia”.

Apoi, a revenit la clasic: „Uite, nu este războiul meu. Este războiul lui Joe Biden”.

Sosirea liderului ucrainean la Casa Albă luni a amenințat cu un fel de focuri de artificii politice – sau, cum ar spune unii, cu bombe de adâncime – care au scufundat ultima vizită a liderului ucrainean la Washington, în februarie.

Atunci, Trump și vicepreședintele JD Vance s-au aliat pentru a-l demola brutal pe Zelenskyy, Trump spunându-i că „se joacă cu al treilea război mondial”.

Dar luni, Zelenskyy a fost întâmpinat mult mai ospitalier atât de Trump, cât și de Vance, și a început întâlnirea cu câteva complimente la adresa celor doi, mulțumindu-i din suflet lui Trump pentru eforturile sale de a pune capăt conflictului și lăudând-o pe Melania Trump pentru că i-a trimis o scrisoare lui Putin despre copiii ucraineni răpiți.

Nu au fost oferite multe detalii despre acordul de pace pe care Trump dorea să-l încheie, cu excepția faptului că voia să sară peste etapa armistițiului – prea dificil de negociat – și să treacă direct la un acord de pace.

Și totuși, se părea că toate părțile – sau cel puțin majoritatea – erau dornice să-și aplaneze diferențele pentru a evita ca Ucraina să fie considerată principalul obstacol în calea păcii și să arunce responsabilitatea înapoi către Putin.

Cea mai puternică reacție a UE (cel puțin în public) a venit în momentul în care liderii s-au așezat la masa negocierilor, iar Friedrich Merz din Germania și Emmanuel Macron din Franța au cerut un armistițiu înainte de a se continua discuțiile privind teritoriile sau acordul de pace.

Trump nu a părut să se supere, deși anterior excluse un armistițiu, și a insistat după ce Merz a cerut din nou încetarea luptelor.

Dar momentul cel mai tensionat al discursurilor introductive a venit când Zelensky a început să intre în detalii cu privire la prioritățile Ucrainei pentru încheierea războiului, toate puncte pozitive pe care Trump părea să nu fie interesat să le discute în profunzime.

Pe măsură ce minutele treceau, expresia feței lui Macron devenea tot mai posomorâtă. Trump a încercat să intervină, dar Zelenskyy a continuat să vorbească.

Apoi, brusc, ca și cum și-ar fi revenit, liderul ucrainean s-a ridicat în scaun și și-a încheiat rapid discursul. Mark Rutte, secretarul general al NATO, a intervenit rapid și, cât mai repede posibil, a rostit cuvintele pe care Trump voia să le audă: „Mulțumesc”.

,,,, https://www.theguardian.com/us-news/2025/aug/18/trump-zelenskyy-meeting-ukraine-russia-peace

Știrile despre Trump pe scurt: Președintele găzduiește discuții cu Ucraina și anunță planul de a pune capăt votului prin corespondență

Trump face această afirmație într-o postare pe Truth Social după întâlnirile de la Casa Albă cu Zelenskyy și liderii europeni – știrile politice importante din SUA din 18 august 2025

Echipa Guardian

Marți, 19 august 2025, ora 02:20 CEST

Donald Trump a declarat că sunt în curs pregătiri pentru o întâlnire față în față între Vladimir Putin și Volodymyr Zelenskyy, care va fi urmată de o întâlnire trilaterală între cei doi și președintele SUA.

În urma întâlnirilor cu președintele Ucrainei și liderii europeni, care s-au încheiat luni la Casa Albă, Trump a scris pe site-ul său Truth Social: „L-am sunat pe președintele Putin și am început pregătirile pentru o întâlnire, la un loc care urmează să fie stabilit, între președintele Putin și președintele Zelenskyy.”

El a adăugat: „După această întâlnire, vom avea o reuniune trilaterală, la care vor participa cei doi președinți și eu. Repet, acesta a fost un prim pas foarte bun pentru un război care durează de aproape patru ani.”

Președintele SUA a mai declarat, după discuțiile cu liderii din Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Finlanda, UE și NATO, că Europa ar putea oferi garanții de securitate Ucrainei în cadrul unui acord de pace cu Rusia, Washingtonul asumându-și un rol de supraveghere.

„În cadrul întâlnirii, am discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina, care vor fi oferite de diferite țări europene, în coordonare cu Statele Unite ale Americii”, a declarat Trump pe Truth Social.

Iată principalele știri ale zilei despre Trump:

Trump îi spune lui Zelenskyy că nu este necesar un armistițiu pentru acordul de pace

Donald Trump a exclus un armistițiu în Ucraina, în timp ce Volodymyr Zelenskyy și aliații săi europeni au vizitat Casa Albă pentru a solicita garanții de securitate susținute de SUA ca parte a oricărui acord de pace pe termen lung.

Președintele SUA, care săptămâna trecută a avertizat Rusia că vor urma „consecințe foarte grave” dacă Vladimir Putin nu va accepta încetarea luptelor, a clarificat luni că și-a schimbat poziția.

Întâmpinându-l pe Zelenskyy la întâlnirea organizată în grabă în Biroul Oval, Trump a făcut referire la alte conflicte pe care susține că le-a încheiat, declarând reporterilor: „Nu cred că aveți nevoie de un armistițiu. Dacă vă uitați la cele șase acorduri pe care le-am încheiat anul acesta, toate erau în război – nu am încheiat niciun armistițiu”.

_{Citiți articolul complet}

Trump spune că avocații pregătesc un decret prezidențial pentru a pune capăt votului prin corespondență

Donald Trump a anunțat luni că avocații pregătesc un decret prezidențial pentru eliminarea votului prin corespondență, la câteva zile după ce Vladimir Putin i-a spus că alegerile din SUA au fost fraudate din cauza voturilor prin corespondență.

Într-o întâlnire la Casa Albă alături de președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy, Trump a declarat: „Vom începe cu un decret prezidențial care este redactat în acest moment de cei mai buni avocați din țară pentru a pune capăt votului prin corespondență, deoarece este corupt”.

_{Citiți articolul complet}

Democrații se întorc în Texas, în timp ce California începe demersurile pentru adoptarea unei noi hărți electorale

Democrații din Texas s-au întors luni în statul lor, în timp ce legislatorii din California se pregătesc să se reunească în capitala statului pentru a da startul unei campanii rapide menite să convingă alegătorii să aprobe o nouă hartă electorală care ar putea adăuga până la cinci locuri pentru democrați în Camera Reprezentanților din SUA.

Efortul Californiei este o reacție la inițiativa Texasului de a redesenarea hărții congresului din acest stat pentru a adăuga cinci locuri republicane. Vineri, guvernatorul republican al Texasului, Greg Abbott, a convocat o a doua sesiune specială după ce democrații au rămas în afara statului timp de două săptămâni, împiedicând republicanii să atingă cvorumul necesar pentru a desfășura activitatea legislativă.

_{Citiți articolul complet}

Newsmax va plăti 67 de milioane de dolari companiei Dominion pentru a soluționa procesul de calomnie privind alegerile din SUA

Media conservatoare Newsmax a acceptat să plătească 67 de milioane de dolari companiei Dominion Voting Systems pentru a soluționa un proces de calomnie privind minciunile despre votul din alegerile din 2020.

_{Citiți articolul complet}

Ce s-a mai întâmplat astăzi:

Numărul persoanelor care mănâncă la restaurantele din Washington DC a scăzut drastic de când Donald Trump a trimis trupe federale în oraș, potrivit datelor, pe fondul continuării pretinsei campanii a președintelui împotriva criminalității.
Un judecător federal din Miami a audiat luni argumentele potrivit cărora deținuții din închisoarea de imigranți izolată din Everglades, Florida, cunoscută sub numele de „Alligator Alcatraz”, sunt supuși în mod sistematic abuzurilor împotriva drepturilor omului și li se refuză dreptul la un proces echitabil înainte de a fi deportați.
Ca parte a războiului administrației sale împotriva „trezirii”, Donald Trump a cerut publicului american să raporteze orice lucru „negativ” despre americani în parcurile naționale din SUA. Dar publicul a refuzat în mare parte să susțină o viziune asupra lumii fără fapte istorice incomode, arată comentariile trimise din parcurile naționale și văzute de Guardian.

,,, https://www.theguardian.com/us-news/2025/aug/19/trump-administration-news-updates-today

Trump susține că a pus capăt a șase războaie – este adevărat?

Trump și administrația sa susțin că au contribuit la soluționarea conflictelor din Orientul Mijlociu și Asia, însă realitatea este mai complexă

Andrew Roth Corespondent pentru afaceri internaționale

Marți, 19 august 2025, ora 02:11 CEST

În timp ce își lăuda buna credință în calitate de așa-zis „pacificator șef” în timpul discuțiilor despre Ucraina de la Casa Albă, marți, Donald Trump a făcut două afirmații importante: că dorește acorduri de pace în locul încetării focului și că a pus capăt a șase războaie de când a devenit președinte.

Însă, în graba sa de a încheia un acord de pace în Ucraina, Trump joacă cu adevărul.

Trump și administrația sa au afirmat că au contribuit la soluționarea conflictelor dintre Israel și Iran, Republica Democratică Congo și Rwanda, Cambodgia și Thailanda, India și Pakistan, Serbia și Kosovo, precum și Egipt și Etiopia.

Cu toate acestea, afirmația că ar fi soluționat aceste conflicte este exagerată și, în unele cazuri, contrazisă de violențele continue din țări precum Republica Democratică Congo, unde rebelii susținuți de Rwanda nu au respectat termenul limită pentru încheierea unui acord de pace la Doha marți.

În Iran, SUA au lansat propriile atacuri cu bombe antibunker împotriva instalațiilor militare și nucleare, înainte de a forța Iranul să accepte un armistițiu.

India a negat că Trump a jucat vreun rol în încheierea unui acord de încetare a focului cu Pakistanul pentru a pune capăt zilelor de atacuri asupra teritoriului disputat din Kashmir în luna mai. Egiptul și Etiopia nu au ajuns la niciun acord pentru a soluționa cauza conflictului lor – un baraj pe Nil construit de Etiopia care ar devia apa din Egipt. Iar Serbia a negat că ar avea vreun plan de a continua războiul cu Kosovo, deși Trump și-a atribuit meritul pentru prevenirea acestuia.

În ceea ce privește încetarea focului, după cum a recunoscut chiar Trump, el a căutat adesea să o obțină în aceste conflicte. Acum, el a încercat să rescrie istoria, exercitând presiuni asupra Ucrainei.

Declarația lui Trump că nu urmărea încetarea focului în Ucraina a venit după întâlnirea cu Vladimir Putin din Alaska de săptămâna trecută, unde președintele rus a cerut inițial ca Ucraina să cedeze controlul asupra teritoriului din sud-estul țării înainte de a negocia încetarea focului.

Întrebarea este crucială pentru stabilirea unei eventuale păci în Ucraina: Putin vrea să decidă ce teritorii va păstra Rusia în timp ce luptele încă continuă, în timp ce Kievul a cerut încetarea focului într-un armistițiu înainte de a se lua orice decizie cu privire la revendicările teritoriale.

Până la întâlnirile de luni cu liderii europeni, Trump a declarat că nu mai urmărește un armistițiu.

„Dacă vă uitați la cele șase acorduri pe care le-am încheiat anul acesta, toate erau în război. Nu am încheiat niciun armistițiu”, a declarat Trump, spunându-i lui Zelenskyy: „Nu cred că aveți nevoie de un armistițiu”.

Dar trecutul său spune altceva. La 10 mai, după izbucnirea violențelor între India și Pakistan, Trump a anunțat: „După o lungă noapte de negocieri mediate de Statele Unite, am plăcerea să anunț că India și Pakistanul au convenit asupra unui CESSAT FOC COMPLET ȘI IMEDIAT. Felicitări ambelor țări pentru că au dat dovadă de bun simț și mare inteligență.”

La 26 iulie, Trump a declarat că îi va suna pe liderii Thailandei și Cambodgiei pentru a solicita un armistițiu după trei zile de lupte la frontieră. „Convorbirea cu Cambodgia s-a încheiat, dar aștept să sun din nou în legătură cu încetarea războiului și încetarea focului, în funcție de ceea ce va spune Thailanda”, a scris el. „Încerc să simplific o situație complexă!”

Și despre Israel și Iran, Trump a scris: „Israelul și Iranul au convenit în totalitate că va exista o încetare completă și totală a focului”.

MSNBC, postul de știri al televiziunii americane, a publicat o compilație a apelurilor lui Trump pentru încetarea focului în Ucraina în săptămânile și zilele dinaintea întâlnirilor sale cu Putin și apoi cu Zelenskyy.

Dar Trump – în căutarea unei victorii rapide – și-a rescris discursul pe măsură ce se apropie de o foaie de parcurs susținută de Putin pentru a pune capăt unui conflict care s-a dovedit mult mai greu de rezolvat decât crezuse inițial.

,,, https://www.theguardian.com/world/2025/aug/19/trump-claims-to-have-ended-six-wars-is-that-true

Hamas declară că acceptă propunerea de încetare a focului în Gaza și eliberarea ostaticilor

Acordul ar include încetarea violențelor timp de 60 de zile și schimbul jumătății ostaticilor israelieni în viață cu prizonieri palestinieni

Peter Beaumont

Luni, 18 august 2025, ora 19:44 CEST

Oficialii Hamas spun că au acceptat o propunere de acord de încetare a focului în Gaza, care ar include eliberarea a jumătate din cei aproximativ 20 de ostatici israelieni rămași în viață, ca parte a unei rezoluții în etape a războiului, în timp ce oficialii din domeniul sănătății din Gaza au declarat că 62.000 de palestinieni au murit în cele 22 de luni de război.

Acordul propus vine în urma negocierilor dintre Hamas și oficialii egipteni și qatarezi care au avut loc la Cairo în ultimele zile și după ce premierul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a confruntat duminică cu cele mai mari proteste din Israel de la începutul războiului, care cereau un acord pentru eliberarea ostaticilor.

Netanyahu a criticat protestele de stradă la scară largă împotriva modului în care a gestionat războiul din Gaza și eșecul său de a asigura eliberarea ostaticiilor rămași, afirmând că demonstranții încurajează poziția Hamas în negocieri.

Organizatorii protestelor, la rândul lor, au chemat la noi demonstrații pentru duminica aceasta.

Cea mai recentă propunere de încetare a focului în Gaza, acceptată de Hamas, include suspendarea operațiunilor militare pentru 60 de zile și ar putea fi văzută ca o cale către un acord global pentru a pune capăt războiului care durează de aproape doi ani, potrivit surselor egiptene.

În perioada de suspendare, prizonierii palestinieni ar fi eliberați în schimbul jumătății ostaticilor israelieni deținuți în Gaza.

Sugestia de mișcare în negocierile de încetare a focului, care durează de mult timp, vine în contextul în care Egiptul – considerat de mult timp un mediator cheie între Hamas și Israel – a preluat un rol mai central în discuții și pe fondul amenințărilor Israelului de a lansa o nouă ofensivă militară de amploare pentru a prelua controlul asupra orașului Gaza, ceea ce ar putea duce la strămutarea a până la 1 milion de palestinieni.

Propunerea urma să fie prezentată Israelului luni, deși Netanyahu a declarat că Israelul nu mai este interesat de acorduri parțiale, afirmând că va accepta să pună capăt războiului numai dacă Hamas eliberează toți ostaticii simultan, se dezarmează și permite demilitarizarea Gazei.

Realist vorbind, însă, ultima rundă de negocieri – despre care mediatorii arabi susțin că a făcut progrese semnificative în ceea ce privește obiecțiile anterioare ale Israelului și se bazează pe un cadru propus de SUA – va alimenta cu siguranță situația politică tensionată din Israel, care se confruntă cu diviziuni sociale și politice tot mai acute.

Protestele împotriva războiului din Gaza izbucnesc în toată țara – video

Netanyahu s-a confruntat cu o reacție puternică din partea unor înalți oficiali din domeniul securității, care au avertizat că viața ostaticiilor rămași ar putea fi în pericol în cazul unei noi ofensive pentru cucerirea orașului Gaza, avertismente care au alimentat protestele de masă.

Planul guvernului israelian de a prelua controlul asupra orașului Gaza a stârnit îngrijorare atât în țară, cât și în străinătate, în contextul intensificării presiunii internaționale asupra Israelului din cauza foametei crescânde din Gaza, pentru care este acuzat, și a acuzațiilor de genocid.

Discuțiile au continuat în Egipt, cu participarea prim-ministrului qatarez, șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, șeful serviciului general de informații egiptean și reprezentanți ai facțiunilor palestiniene din Gaza, care sunt sub presiune pentru a ajunge la un acord.

În timp ce Netanyahu a primit luni sprijinul președintelui american Donald Trump pentru „confruntarea și înfrângerea Hamas”, amploarea demonstrațiilor de duminică din Israel, la care au participat peste 400.000 de persoane, a sugerat o oboseală crescândă în țară față de război și furie față de oportunitățile ratate de a asigura eliberarea ostaticilor.

Ca răspuns la proteste, Netanyahu, care este căutat de Curtea Penală Internațională pentru acuzații de crime de război în Gaza, i-a acuzat pe participanți că îi încurajează pe membrii Hamas.

El a declarat într-un comunicat: „Cei care cer astăzi sfârșitul războiului fără înfrângerea Hamas nu numai că întăresc poziția Hamas și îndepărtează eliberarea ostaticilor noștri, ci și garantează că atrocitățile din 7 octombrie se vor repeta la nesfârșit și că fiii și fiicele noastre vor trebui să lupte din nou și din nou într-un război fără sfârșit.

Prin urmare, pentru a accelera eliberarea ostaticilor noștri și pentru a ne asigura că Gaza nu mai reprezintă o amenințare pentru Israel, trebuie să ducem misiunea la bun sfârșit și să învingem Hamas”.

Cu 50 de ostatici încă reținuți în Gaza – dintre care aproximativ 20 se crede că sunt în viață – unii dintre participanții la marș purtau pancarte care făceau referire la moartea cetățeanului cu dublă cetățenie americană și israeliană Hersh Goldberg-Polin, care a fost ucis de răpitorii săi în octombrie anul trecut, împreună cu alți cinci ostatici, în timp ce trupele israeliene se apropiau de locul în care erau ținuți.

Pancartele repetau sentimentul exprimat de tatăl lui Goldberg-Polin la înmormântarea fiului său – „Fie ca amintirea ta să fie o revoluție” – adaptând expresia evreiască familiară de condoleanțe: „Fie ca amintirea ta să fie o binecuvântare”.

Răspunzând la declarațiile lui Netanyahu, Forumul Familiilor Răpite și Dispărute l-a criticat dur pe premierul israelian, afirmând: „Ei zac în Gaza de 22 de luni, sub ochii voștri.”

Netanyahu a fost criticat vehement și de liderul partidului de opoziție israelian, Democrații, Yair Golan, care l-a descris ca pe un om care „minte ca respiră”. El a declarat: „Omul care a refuzat în repetate rânduri să elimine liderii Hamas înainte de 7 octombrie, care a canalizat sute de milioane de dolari din Qatar pentru a finanța tunelurile și armele care amenință ostaticii noștri.

Acesta este același Netanyahu care a întărit Hamas atunci, și el este cel care întărește Hamas și acum. Netanyahu nu știe să câștige și nu vrea să elibereze ostaticii. Are nevoie de un război etern pentru a se agăța de scaunul său și pentru a scăpa de o comisie de anchetă [privind atacul Hamas din 7 octombrie care a declanșat războiul]”.

În contextul amenințării unei ofensive terestre iminente a Israelului, mii de palestinieni și-au părăsit locuințele din zonele estice ale orașului Gaza, supuse bombardamentelor constante ale Israelului, pentru a se refugia în vestul și sudul teritoriului devastat.

,,, https://www.theguardian.com/world/2025/aug/18/hamas-gaza-proposed-ceasefire-hostage-release-deal-israel

Garda de Coastă a SUA supraveghează flotila de cercetare chineză în largul Alaskăi

Xue Long 2 în largul Alaskăi, august 2025 (USCG)

Garda de Coastă a SUA supraveghează în continuare cinci nave de cercetare chineze care operează în Arctica, în apele americane și în apropierea acestora din largul coastei Alaskăi.

Miercurea trecută, Garda de Coastă a Districtului Arctic a trimis o aeronavă de căutare cu rază lungă de acțiune HC-130J pentru a intercepta și interoga flotila de nave guvernamentale chineze. Cele cinci nave chineze includ spărgătorul de gheață Polar Class 3 Xue Long 2, utilizat anterior în misiuni arctice și antarctice; remorcherul de spărgător de gheață de construcție sovietică Zhong Shan Da Xue Ji Di (cu pavilion liberian); noile nave de cercetare din clasa gheții Ji Di și Tan Suo San Hao, ambele livrate anul trecut; și Shen Hai Yi Hao, o navă de cercetare convențională construită pentru a transporta un submersibil pentru scufundări de mare adâncime.

Tan Suo San Hao (USCG)

Zhong Shan Da Xue Ji Di (USCG)

Shen Hai Yi Hao (USCG)

Prezența cercetătorilor chinezi în nordul îndepărtat al Alaskăi este fără precedent și vine în contextul unor tensiuni sporite între Washington și Beijing. Cam în același timp în care prezența chineză s-a intensificat în largul Alaskăi, două nave de război americane au efectuat o operațiune de libertate de navigație în apropiere de Scarborough Shoal, un recif disputat și ocupat de chinezi în Marea Chinei de Sud.

Garda de Coastă are mai multe resurse în Alaska decât avea acum câteva luni. Cea de-a 59-a și cea mai recentă navă de intervenție rapidă a lui Bollinger, USCGC Earl Cunningham, a fost pusă în funcțiune săptămâna trecută și va avea baza în Kodiak, eliberând nave mai mari pentru patrule pe distanțe lungi. Noul spărgător de gheață interimar al Gărzii de Coastă, USCGC Storis (fosta denumire Aiviq ), se află în prezent în Seward și se așteaptă să se îndrepte în curând mai spre nord, în direcția flotilei de cercetare chineze.

Sursa: aici

Cea mai mare bancă din India se retrage dintr-o rafinărie aprovizionată cu Rusia

Debarcaderul rafinăriei Vadinar (Nayara Energy / CC BY SA 4.0)

După ce UE a impus sancțiuni rafinăriei Nayara Energy, deținută de Rusia și cu sediul în India, Banca de Stat a Indiei a decis să înceteze gestionarea tranzacțiilor internaționale în numele Nayara. Decizia vine și după anunțul președintelui Donald Trump privind o penalizare tarifară suplimentară pentru India pentru importul continuu de petrol rusesc.

Nayara operează rafinăria Vadinar, a doua cea mai mare din India, capabilă să proceseze aproximativ 400.000 de barili pe zi. Gigantul energetic de stat rus Rosneft este cel mai mare acționar, cu 49% din Nayara; o altă participație de 49% este deținută de societatea mixtă Kesani Enterprises, la rândul ei deținută pe jumătate de fondul de investiții rus United Capital Partners, cu sediul la Moscova.

Rafinăria Vadinar primește aproximativ 70-90% din aprovizionarea sa cu țiței din Rusia și exportă o mare parte din produsele sale rafinate către țări străine – inclusiv, până de curând, către țări din Europa. Compania are, de asemenea, propria rețea de distribuție cu amănuntul în toată India și are opțiunea de a-și redirecționa eforturile de vânzări către piețele interne.

Acum, că UE a sancționat Nayara în legătură cu invazia rusă în Ucraina, rafinăria a fost sub presiune, iar ratele sale de producție ar fi scăzut. Într-o declarație acordată ziarului Times of India săptămâna trecută, Nayara a insistat că „funcționează într-un ritm sănătos” în ciuda „sancțiunilor nedrepte”. De asemenea, a întâmpinat dificultăți în asigurarea tonajului navelor-cisternă pentru livrările de țiței și exporturile de produse curate; mai multe nave și-au schimbat cursul înainte sau după o escală la docul rafinăriei, cauzând probleme logistice pentru vânzările la export.

„Colaborăm activ cu autoritățile guvernamentale și cu toți partenerii noștri pentru a facilita tranzacții fără probleme și a menține în continuare stabilitatea operațională”, a declarat firma în comunicatul său de săptămâna trecută.

Un alt domeniu în care ar putea avea nevoie de sprijin este executarea tranzacțiilor financiare internaționale. Se pare că Banca de Stat a Indiei (SBI) a încetat să mai gestioneze tranzacțiile financiare externe ale Nayarei din cauza riscului de sancțiuni ale UE – și a riscului de a atrage mai multe tarife americane asupra Indiei în ansamblu, a declarat o sursă din interior pentru Economic Times.

Sursa: aici

Industria maritimă trebuie să acționeze dacă dorește să realizeze o economie albastră sustenabilă

Industria maritimă se confruntă în prezent cu o perioadă susținută de creștere, industriile transporturilor maritime și portuare reprezentând 40% din valoarea totală a economiei oceanice, care astăzi se ridică la 2,2 trilioane de dolari. Această creștere se reflectă în portofoliul actual de comenzi la nivel global, care – conform indicelui prețurilor pentru construcțiile noi Clarksons – a înregistrat o creștere de 45% a comenzilor de construcții noi din 2021. Cu toate acestea, această putere economică este temperată de provocări tot mai mari care nu pot fi ignorate.

Instabilitatea geopolitică continuă să perturbe operațiunile maritime zilnic, crescând în același timp riscurile de siguranță pentru navigatorii care operează în regiunile afectate. Simultan, un mediu politic imprevizibil remodelează rutele comerciale globale, în timp ce armatorii și operatorii de nave se confruntă cu cerințe de reglementare semnificative în efortul de a reduce emisiile de carbon, presiuni care se așteaptă să crească în următorii ani.

În urma rezultatelor MEPC 83, industria maritimă așteaptă probabila introducere a Cadrului Net Zero (NZF) al IMO în octombrie. Dacă vor fi adoptate, aceste măsuri vor stabili standarde obligatorii pentru combustibilii marini și prețuri pentru emisiile de gaze cu efect de seră pentru transportul maritim. NZF se va alătura unui mediu de reglementare complex, cum ar fi FuelEU Maritime și Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), generând costuri de conformitate tot mai mari pentru armatori. Rapoartele recente evidențiază amploarea acestei cerințe, afirmând că numai EU ETS va costa industria aproximativ 6 miliarde de dolari în 2025, ajungând la aproximativ 51 de miliarde de dolari până în 2030. În plus, este clar că armatorii se luptă să gestioneze complexitatea în evoluție a reglementărilor nou introduse. Conform rapoartelor recente, mai puțin de 40% dintre companiile de transport maritim au respectat termenul limită pentru primul an de raportare a emisiilor verificate în cadrul EU ETS.

Ca răspuns la acest mediu dinamic, dar incert, este de înțeles că armatorii ar putea alege o abordare de tipul „așteptare și observare” atunci când vine vorba de implicarea în tehnologii curate emergente. Deși primii veniți pot obține un avantaj reputațional care poate atrage clienți finali care s-au angajat să specifice combustibil cu zero emisii de carbon în cerințele licitațiilor lor, pentru majoritatea navelor, cea mai sigură opțiune financiară este așteptarea unei certitudini mai mari în peisajul actual.

Cu toate acestea, dacă industria maritimă dorește să atingă obiectivul IMO de zero emisii net de gaze cu efect de seră până în 2050 – ca să nu mai vorbim de punctele de control pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% în 2030 – este necesară o transformare sistemică în ceea ce privește modul în care finanțăm, alimentăm și operăm flota globală. Instituțiile financiare care susțin industria transporturilor maritime trebuie să adopte modele de finanțare ecologice care leagă capitalul de performanța climatică. În plus, dacă se dorește depășirea impasului actual în ceea ce privește combustibilii alternativi, industria trebuie să se concentreze pe continuarea stabilirii mai multor coridoare verzi ca mijloc viabil de sincronizare a dezvoltării navelor, porturilor, combustibililor și politicilor de reglementare pentru a sprijini comerțul cu emisii zero.

În calitate de societate de clasificare de top, Bureau Veritas Marine & Offshore (BV) a lucrat în domeniul asumării riscurilor alături de parteneri din industrie, inclusiv Fortescue, K Line și Agenția Australiană pentru Energie Regenerabilă, pentru a sprijini dezvoltarea coridorului de minereu de fier Australia-Japonia. Această rută este centrată pe dezvoltarea amoniacului verde, cu producție de combustibil în Pilbara, instalații de bunkerare în Port Hedland și utilizare finală în Kobe.

Această schimbare fundamentală implică și necesitatea de a aborda ineficiențele istorice cu care a funcționat industria timp de secole. Practici precum „navighează repede, apoi așteaptă” (SFTW), care denotă practica navelor care se deplasează în viteză spre destinația lor și apoi staționează la ancoră în timp ce așteaptă o dană disponibilă în port. Cu toate acestea, noi inițiative, cum ar fi Soluția Blue Visby, urmăresc să abordeze această practică ineficientă. Dezvoltată de Consorțiul Blue Visby, această platformă multilaterală utilizează un algoritm unic pentru a oferi navelor participante timpi de sosire optimizați, care le permit să încetinească viteza cu abur. Acest lucru poate reduce emisiile de transport maritim cu aproximativ 15% și, pe baza cifrelor din 2019, are potențialul de a elimina aproximativ 45 de milioane de tone de CO² în flotele de nave cisternă și vrachiere.

Rolul societăților de clasificare este esențial pentru succesul tranziției industriei. Cu toate acestea, menținând rolul tradițional al clasei ca gardieni ai schimbării în cadrul industriei, BV acționează din ce în ce mai mult ca un factor de facilitare a unei colaborări sporite pe întregul lanț valoric maritim. Prin utilizarea vastei sale expertize în industrie, BV reprezintă un consultant de încredere și imparțial care facilitează integrarea dispozitivelor de economisire a energiei și a măsurilor operaționale pentru reducerea consumului de combustibil, oferind în același timp scenarii de modelare și informații detaliate despre date pentru a sprijini schemele de finanțare în evoluție care vor accelera dezvoltarea navelor avansate alimentate cu combustibil zero carbon.

Industria a făcut cu siguranță progrese cruciale în urmărirea obiectivului Net Zero, dar acest impuls trebuie menținut. Acest lucru poate fi realizat doar prin acțiuni pragmatice și decisive, care funcționează în tandem cu partenerii din lanțul de aprovizionare global. Numai prin acest efort consolidat vom debloca potențialul unei economii albastre cu adevărat sustenabile.

Sursa: aici

Marea Britanie interzice exportul de hărți nautice istorice și cronometre pentru a proteja patrimoniul

Colecția de grafice este considerată a fi unul dintre cele mai bune exemple din Regatul Unit (Consiliul Artelor din Anglia)

Regatul Unit ia măsuri pentru a-și conserva bogata istorie maritimă, împiedicând o colecție de hărți nautice, inclusiv unele desenate de faimosul navigator și explorator britanic, căpitanul James Cook, să părăsească țara. Guvernul britanic a impus o barieră la export, oprind temporar vânzarea colecției de hărți nautice datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și al XIX-lea. Hărțile și o colecție de alte artefacte sunt în prezent deținute de arhiva istorică a Imray Laurie Norie & Wilson Ltd și sunt scoase la vânzare, evaluate la 6 milioane de lire sterline (8 milioane de dolari).

Prin impunerea acestei bariere la export, guvernul speră să acorde timp unui muzeu sau unei instituții din Marea Britanie pentru a achiziționa colecția. Acesta a afirmat că acest lucru ar asigura conservarea în țară a colecției extraordinare, care face parte din ascensiunea istorică a Marii Britanii ca superputere maritimă. Scopul este de a ne asigura că acestea rămân o sursă importantă de cunoștințe referitoare la elaborarea hărților comerciale ale țării, aflată în perioada de apogeu.

Colecția cuprinde peste 200 de hărți maritime funcționale, atlase maritime rare în legăturile lor originale „blueback” și artefacte unice, inclusiv o placă de cupru pentru o hartă originală a exploratorului Cook. Căpitanului Cook i se atribuie desenarea unora dintre hărțile care au fost tipărite folosind gravuri pe placă de cupru și care i-au ghidat navigația în cele trei călătorii importante de explorare în Oceanul Pacific și Oceanul de Sud.

Cronometru de buzunar care a călătorit în a doua călătorie a HMS Beagle, între 1831 și 1836 (Consiliul Artelor din Anglia)

Aflată în prezent sub custodia lui Imray, hărțile nautice formează cea mai mare arhivă care a supraviețuit documentând activitatea timpurie a realizării hărților comerciale. Pe lângă hărțile nautice, aceasta include și un scaun despre care se crede că a fost folosit de Lord Nelson, comandantul naval britanic care a devenit un erou național pentru victoriile sale navale împotriva francezilor în timpul războaielor napoleoniene.

„Această colecție extraordinară ne ajută să înțelegem mai bine transformarea Marii Britanii într-o putere maritimă mondială”, a declarat Sir Chris Bryant, ministrul artelor. „Sper ca un muzeu sau o instituție să poată contribui la păstrarea acestei colecții pentru generațiile viitoare, astfel încât cercetătorii și publicul să poată afla despre acest capitol crucial din istoria britanică.”

Imray are o istorie care datează din 1904, fiind înființată prin fuziunea a trei firme de editare a hărților nautice. Fiecare dintre companiile fondatoare avea o istorie lungă care datează de la mijlocul anilor 1700, când navele comerciale umpleau docurile londoneze. Primii cartografi, producătorii de instrumente nautice și editorii de cărți pilot au lucrat alături de căpitanii și echipajele navelor pentru a produce hărți care urmau să fie furnizate marinarilor din întreaga lume.

Punerea în vânzare temporară a hărților nautice vine la doar o lună după ce guvernul britanic a impus, de asemenea, o interdicție de export pentru o altă comoară a navigației maritime, care este, de asemenea, o piesă cheie a istoriei națiunii. Luna trecută, guvernul a oprit vânzarea unei nave care îl transporta pe Charles Darwin. Expediția este recunoscută pentru rolul său în dezvoltarea teoriei evoluționiste a lui Darwin, oferindu-i observații și colecții care au condus la ideile sale inovatoare despre evoluția prin selecție naturală. Cronometrul este evaluat la 200.000 de lire sterline (268.810 dolari).

Guvernul britanic a impus cele două interdicții la export pe baza recomandării Comitetului de revizuire pentru exportul de opere de artă și obiecte de interes cultural. Rolul acestuia este de a oferi consultanță cu privire la faptul dacă un obiect cultural destinat exportului este o comoară națională.

Sursa: aici

Prima navă comercială chineză din 2025 a ajuns la Arhanghelsk pe ruta arctică

Întrucât Ruta Maritimă a Nordului (NSR) devine aglomerată pentru navigația de vară din acest an, prima navă comercială chineză a ajuns în portul arctic rusesc Arhanghelsk.

Nava Newnew Polar Bear, operată de transportatorul chinez Newnew Shipping, a fost recepționată în port vineri. Nava container a livrat 497 de containere în port, marcând începutul unui sezon aglomerat în cadrul serviciului extins Arctic Express N1. Serviciul conectează porturile chineze Shanghai și Ningbo de Arhanghelsk, oferind o opțiune de transport maritim mai scurtă în comparație cu ruta mai lungă a Canalului Suez.

Nava Newnew Polar Bear a plecat de la Shanghai pe 16 iulie și a ajuns la Arhanghelsk în mai puțin de o lună. După 13 călătorii reușite anul trecut, în care au transportat peste 20.000 TEU, NewNew Shipping Line a anunțat că își va extinde serviciul în Arctica. Aceasta include și desfășurarea unei nave container mai mari pe rută, urmând exemplul EZ Safetrans Logistics, care a devenit primul transportator chinez care a desfășurat o navă container Panamax în NSR anul trecut.

În acest an, Arkhangelsk se așteaptă la 20 de apeluri de nave din China prin NSR, ceea ce reprezintă aproape dublul numărului primit anul trecut. Peste o duzină de nave au primit permise pentru ruta arctică rusească în acest an, călătoriile având loc între lunile iulie și noiembrie. În cazul NewNew Shipping, cinci dintre navele sale container au permise de tranzitare a NSR în acest sezon.

Comentând sosirea navei Newnew Polar Bear, guvernatorul regiunii Arhanghelsk, Alexander Țibulski, a menționat că nava a livrat piese auto, folie din PVC și oțel pentru întreprinderi rusești.

„Vom încărca pe navă marfă de export – produse din industria noastră a lemnului, care sunt la mare căutare în China. În aproximativ puțin peste trei săptămâni, produsele de la întreprinderile din Arhanghelsk vor fi livrate în China”, a adăugat Țibulski.

Luna trecută, NewNew Shipping a fost de acord să investească aproximativ 2,5 miliarde de dolari pentru extinderea portului Arhanghelsk. Proiectul este văzut ca parte a parteneriatului mai amplu dintre China și Rusia pentru intensificarea transportului maritim în zona arctică. Pentru a efectua navigație pe tot parcursul anului în zona NSR, NewNew Shipping a anunțat, de asemenea, că va comanda mai multe nave container din clasa gheață Arc7, în parteneriat cu agenția nucleară rusă, Rosatom.

Se crede că Polar Bear a provocat ruptura unei conducte de gaz prin trasul ancorei în Golful Finlandei în octombrie 2023. Fostul căpitan al navei a fost arestat în legătură cu incidentul respectiv.

Sursa: aici

Boeing testează racheta antinavă Harpoon reproiectată

Un test efectuat la Point Mugu Sea Range din California a marcat primul zbor de testare al rachetei antinavă Harpoon Block II Update reproiectate de Boeing, un test inaugural pe măsură ce programul se apropie de începerea producției.

Actualizarea Harpoon Block II (HIIU) prezintă o reproiectare aproape totală, potrivit oficialilor Boeing, care a fost finalizată pentru a depăși învechirea pe măsură ce interesul pentru Harpoon crește.

Racheta antinavă Harpoon de la Boeing continuă să fie utilizată pe scară largă în întreaga lume ca rachetă antinavă pentru orice vreme, lansată din aer, la suprafață și din submarin. De la prima sa introducere în 1977, a fost reproiectată aproape complet, încorporând hardware, software și combustibil nou pentru a îmbunătăți performanța și letalitatea.

Cel mai nou model Harpoon Block IIU este o iterație a modelului Harpoon Block II, care a încorporat hardware de la muniția Joint Direct Attack Munition și de la racheta Standoff Land Attack Missile de la Boeing. Harpoon Block II a fost exportat în mai multe țări, inclusiv India, Coreea de Sud, Qatar și Australia.

Harpoon Block IIU, o etapă următoare în iterația Block II, actualizează hardware-ul intern pentru a corespunde cererii sistemului de rachete în diferitele sale configurații, parte a efortului Boeing de a actualiza Harpoon pentru a-i extinde ciclul de producție.

Racheta antinavă Harpoon de la Boeing în diverse configurații. Harpoon este calificată pentru configurații de lansare la suprafață, aer, submarin și sol. (Imagine Boeing)

Lansarea de test, realizată de pe un F-15SA, a fost efectuată la Point Mugu Sea Range. Potrivit Boeing, „racheta antinavă a atins cu succes obiectivele testului pentru sistemele de propulsie, ghidare, navigație și control și a demonstrat performanța aerodinamică dorită”.

„Finalizarea acestui test a fost deosebit de semnificativă deoarece toate echipele implicate — Cruise Missile Systems, F-15 și Boeing Test & Evaluation, împreună cu Marina — au putut lucra împreună și îndeplini o misiune comună de a ajuta SUA și aliații săi.” – Joe Gentile, inginer de testare F-15

Naval News a relatat anterior despre finalizarea modernizărilor navelor Harpoon ca parte a unui program de extindere a duratei de viață (SLEP) . RTX va furniza consumabile și servicii pentru modernizarea SLEP în calitate de „singur proiectant, dezvoltator și producător” calificat să livreze navele de căutare Harpoon pentru producție.

Livrările harponurilor Block IIU revizuite sunt așteptate în 2026.

Sursa: aici

Raytheon semnează contractul de dezvoltare a rachetei SM-2 Block IIICU

Departamentul Apărării al Statelor Unite (DoD) a anunțat recent că Raytheon a primit un contract în valoare de 258 de milioane de dolari pentru ingineria, fabricarea și dezvoltarea rachetelor SM-2 Block IIICU All Up Rounds.

Acesta este un nou contract pentru faza ulterioară de integrare și testare a unui program de dezvoltare pentru care Raytheon a încheiat un contract . Majoritatea lucrărilor vor fi efectuate în Tucson, Arizona și se așteaptă să fie finalizate până în septembrie 2031.

Racheta SM-2 actualizată va avea o secțiune de ghidare nou concepută, un dispozitiv de detectare a țintei, un sistem independent de terminare a zborului și o unitate electronică.

„Acest contract semnalează creșterea cererii, având în vedere rolul esențial pe care aceste interceptoare îl joacă pentru SUA și aliații noștri”, a declarat Barbara Borgonovi, președintele diviziei Naval Power de la Raytheon. „Varianta SM-2 Block IIICU încorporează mai multe îmbunătățiri și va oferi Marinei SUA o rachetă mai capabilă și mai versatilă pentru operațiunile moderne de apărare navală.”

Despre SM-2:

SM-2 este o piatră de temelie a apărării stratificate a unei nave. Acesta oferă putere de foc împotriva rachetelor și aeronavelor antinavă de mare viteză și extrem de manevrabile și protejează activele navale, oferind combatanților o flexibilitate operațională mai mare.
Racheta poate fi lansată de pe sistemul de lansare verticală (VLS) MK-41 și de pe sistemul VLS avansat MK-57. Va rămâne un efector principal în războiul antiaerian pentru distrugătoarele și crucișătoarele USN Aegis timp de încă câteva decenii.
Peste 12.000 de rachete SM-2 au fost livrate SUA și clienților aliați. Printre clienții internaționali se numără Australia, Canada, Germania, Japonia, Coreea, Olanda, Spania și Taiwan. Chile și Danemarca vor fi cei mai noi doi clienți de rachete SM-2.
Marina SUA a confirmat că a folosit rachete SM-2 pentru a intercepta rachete antinavă și drone în Marea Roșie la începutul anului 2024, pentru a se apăra împotriva atacurilor rebelilor Houthi care vizau navele comerciale care tranzitează calea navigabilă.

Sursa: aici

Italia caută o navă OSV la mâna a doua pentru a îndeplini cerința privind navele multifuncționale de supraveghere subacvatică

Direcția de Armament Naval (NAVARM) a Ministerului Apărării din Italia a publicat la mijlocul lunii iulie 2025 o solicitare de studiu de piață pentru achiziționarea unei nave de aprovizionare offshore (OSV) de mâna a doua, care să fie utilizată ca „navă multifuncțională pentru supravegherea dimensională subacvatică” sau Unità Polivalente per la Sorveglianza della Dimensione Subacquea (UPSDS) și livrată Marinei Italiene până la sfârșitul lunii februarie 2026 sau în termen de 120 de zile calendaristice de la activarea contractului. Valoarea estimată a furnizării/serviciului este de 50 de milioane de euro (scutită de TVA).

„Caracterizată de o flexibilitate operațională ridicată și o reconfigurabilitate rapidă”, misiunea principală a UPSDS va fi operațiunile cu „resurse subacvatice desfășurabile – fie autonome, fie operate de la distanță – și de suprafață” ale Marinei Italiene (Marina Militare Italiana, MMI). Nu au fost publicate alte detalii cu privire la misiunea solicitată și la vehiculele care vor fi îmbarcate, dar dacă achiziția va fi finalizată, aceasta va fi prima platformă dedicată vehiculelor fără pilot pentru a supraveghea și opera infrastructura subacvatică națională și mediul subacvatic împreună cu alte agenții naționale.

Procedura de achiziții constă în identificarea navei adecvate de pe piața secundară, în conformitate cu caracteristicile cerute de NAVARM, efectuarea oricăror lucrări de întreținere/modernizare/modificare necesare la un șantier naval intern de către furnizorul navei pentru a o face potrivită pentru misiunile preconizate, asigurând interoperabilitatea cu alte platforme în serviciu ale Marinei Italiene, logistica și suportul portuar; furnizarea de echipamente și documentație, precum și servicii pentru predare și prima desfășurare operațională (în cooperare cu o societate de clasificare), alături de cursuri de instruire pentru echipaj și operatori și personal de întreținere de la țărm, dacă este necesar.

Conform aceleiași solicitări, furnizorul trebuie să dețină autoritatea de proiectare a navei achiziționate. De asemenea, furnizorul trebuie să aibă capacitatea de a revizui sistemele de la bordul navei în conformitate cu și sub autorizația autorității de proiectare relevante (producătorul original – OEM). OSV-ul de pe piața secundară care trebuie să aibă o cerință obligatorie de clasificare IACS – OSV, ar trebui să aibă într-o listă de priorități descrescătoare:

o punte de lucru de cel puțin 560 mp;
o macara cu un braț de 40 de tone la 10 metri, cel puțin 500 m de cablu și sistem anti-înclinare;
o lățime a platformei de 18-22 metri;
un an de construcție ≥ 2015;
o clasă minimă de poziționare dinamică DP2;
un pescaj mai mic de 7 metri;
o lungime totală (LOA) de 75-110 metri;
un sistem integrat de propulsie și generare a energiei electrice (tip IFEP);
cazări cu cel puțin 60 de locuri de cazare;
o anduranță la 11 noduri ≥ 4.000 nm;
o capacitate portantă minimă a punții de ≥ 5 tone/mp și ≥ 500 de tone în total;
o viteză maximă de peste 11 noduri.

NAVARM a indicat, de asemenea, cerințe dezirabile care ar putea influența pozitiv selecția platformei. Acestea includ, în ordine descrescătoare a priorității: prezența unei piscine lunare cu deschidere spre puntea de lucru; o macara secundară; disponibilitatea furnizorului de a efectua ajustări/modificări/furnizări suplimentare la cerere – care nu sunt strict legate de îndeplinirea cerințelor minime -, în limita sumei maxime estimate a contractului; prevederea instalării unei piscine lunare; posibilitatea îmbarcării anticipate a personalului MMI în timpul posibilului transfer al navei către amplasamentul național, pentru a facilita predarea cu sprijinul echipajului civil actual; prezența unei punți de pilotaj (heliport) și Notația de Suport pentru Scufundări – ROV.

Conform solicitării NAVARM, partea interesată ar fi trebuit să răspundă în 21 de zile – până la începutul lunii august (procedura nu este o licitație) – iar UPSDS, întreținut în mod intenționat, ar trebui să fie gata de livrare către Marina Italiană până la sfârșitul lunii februarie 2026 sau, în orice caz, în termen de 120 de zile de la activarea contractului.

Prin același document, NAVARM a identificat compania Fincantieri ca furnizor capabil să îndeplinească solicitarea în termenul stabilit, capabil să asigure controlul configurației instalațiilor/sistemelor instalate și utilizarea de piese modernizate, interschimbabile cu cele originale; capabil să garanteze performanța la standardele tehnice și de calitate necesare, deține resursele necesare pentru a proiecta lucrări de adaptare „la cheie” pentru a acoperi orice lacune de cunoștințe și tehnice dintre configurația navei comerciale și configurația finală dorită a UPSDS; deține know-how-ul, echipamentele și documentația necesare pentru efectuarea lucrărilor de adaptare de pe platforma comercială pentru a îndeplini cerințele Marinei Italiene, printre altele.

Întrucât termenul pentru răspuns a expirat, NAVARM nu a publicat alte informații cu privire la procedură.

Sursa: aici

Misiune finalizată, portavionul american transferă muniție către nava soră

USS Harry S. Truman ar putea fi supusă unei revizii ample a reactoarelor și a altor sisteme.

Două portavioane americane efectuând un transfer de muniție în 2024. Credit: Marina SUA

La două luni după întoarcerea dintr-o desfășurare de opt luni în zonele de operațiuni ale Flotei a 5-a și a 6-a a SUA, din clasa Nimitz portavionul USS Harry S. Truman al Marinei SUA a efectuat o serie de descărcare de muniție de cinci zile în timp ce se afla în Oceanul Atlantic.

Personalul de pe USS Harry S. Truman a lucrat alături de Escadrila 11 de elicoptere de luptă maritimă pentru a transfera 1.185 de tone de muniții convenționale către din clasa Nimitz portavionul USS George HW Bush și din clasa Lewis și Clark nava de marfă uscată USNS Robert E. Peary în timpul operațiunilor de reaprovizionare verticală și conexe între 3 și 8 august.

Descărcările de muniție sunt standard după desfășurări și înainte de perioadele de întreținere. În 2024, Truman a sprijinit o descărcare a mai multor nave cu USS Dwight D. Eisenhower , USS Gerald R. Ford și USNS William McLean , finalizând peste 1.700 de transferuri de muniție.

Finalizarea descărcării muniției de pe Truman marchează o altă etapă importantă în concentrarea navei asupra competenței operaționale susținute, în timp ce se pregătește pentru următoarea fază a ciclului de întreținere. De la punerea în funcțiune la 25 iulie 1998, portavionul a finalizat zece misiuni.

USS Harry S. Truman , nava amiral a Grupului de Atac Harry S. Truman, este un portavion din clasa Nimitz cu portul de bază la Stația Navală Norfolk, Virginia. Pentru Marina SUA, Grupurile de Atac ale Portavionului rămân piatra de temelie a prezenței avansate a serviciului prin controlul maritim și proiecția puterii.

Portavioanele Nimitz și Ford ale Marinei SUA

ale Marinei SUA Superportavioanele din clasa Nimitz au fost cele mai mari nave de război aflate pe linia de plutire până la Ford din clasa intrarea în serviciu a primei nave , care i-a urmat, în 2017. Deși portavioanele din clasa , mai vechi, vor fi înlocuite de Ford portavioanele din clasa Ford, procesul este glacial, odată cu retragerea celei mai noi nave, USS George HW Bush, probabil nu peste încă două decenii.

Este probabil ca, odată cu îndepărtarea muniției, portavionul USS Harry S. Truman să se pregătească să intre într-o perioadă de realimentare și revizie complexă (RCOH), care are loc, în general, la jumătatea perioadei de serviciu a acestuia.

RCOH va include realimentarea reactoarelor nucleare ale navei, o analiză cuprinzătoare a tuturor sistemelor navei, precum și reparații și modernizări semnificative.

Sursa: aici

Armata își revizuiește planul tunurilor hiperveloce, având în vedere noi competiții

„O parte din aceasta va fi cu siguranță inclusă în concurs. Analizăm fiecare dintre componentele pe care SCO le-a realizat… Unele dintre aceste tehnologii sunt mai mature decât altele”, a declarat șeful RCCTO, locotenent-generalul Robert Rasch.

O randare a proiectilului Hypervelocity de la BAE Systems. (Imagine oferită de BAE Systems.)

WASHINGTON — Armata finalizează cerințele și finanțarea pentru preluarea dezvoltării unui tun hiperveloc pentru apărare aeriană, potrivit unui general cu trei stele. Și dacă planurile se concretizează, industria ar putea avea mai multe oportunități de a concura pentru o parte a sistemului.

După ce Marina a încheiat lucrările la proiectilul Hypervelocity al BAE Systems în 2021, Biroul pentru Capacități Strategice (SCO) al Pentagonului l-a preluat în cadrul programului Multi-Domain Artillery Tun System – un sistem de artilerie autopropulsat de 155 mm cu proiectile Hypervelocity. Proiectilul este în curs de a fi predat Armatei, unde oficialii serviciului finalizează cerințele și numesc arma inițiativa de Apărare Aeriană Bazată pe Tunuri, potrivit locotenentului general Robert Rasch, care conduce Biroul pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO) al serviciului.

„A fost o evoluție”, a declarat Rasch pentru Breaking Defense în timpul unui interviu din 7 august în Huntsville, Alabama. O parte a procesului actual, a explicat el, este să decidă ce să păstreze, ce să furnizeze exclusiv companiilor și ce componente să ofere concurență.

„O parte din ele vor fi cu siguranță concurate”, a adăugat Rasch. „Analizăm fiecare dintre componentele pe care SCO le-a realizat. Există un tun [de 155 mm], există un radar, există un manager de luptă, există aspectele de reaprovizionare… și [există] proiectilul în sine. Unele dintre aceste tehnologii sunt mai mature decât altele.”

Deși Rasch nu a dezvăluit exact ce componente ar putea fi potrivite pentru concurență, el a menționat că, în unele cazuri, pot exista acorduri cu sursă unică, deoarece acest lucru „probabil ar avea sens”, dar dacă există mai mulți furnizori viabili, ar putea fi logic să „se deschidă concurența”.

Ceea ce nu este clar este dacă echipa lui Rasch intenționează să ducă la bun sfârșit anunțul de la sfârșitul anului 2024 privind intenția sa de a furniza exclusiv BAE lucrări pentru tunuri și proiectile sau dacă și această decizie este acum incertă, ca parte a revizuirii cerințelor în curs. Cu toate acestea, el a afirmat că nu au fost atribuite contracte pentru proiectilul reînnoit.

Mai multe alte aspecte sunt, de asemenea, luate în considerare.

De exemplu, Rasch a spus că nu este încă clar dacă Armata va lua măsuri pentru a transforma și aceasta într-o armă ofensivă la un moment dat în viitor, astfel încât să poată trage atât proiectile de hiperviteză, cât și proiectile tradiționale de calibrul 155 mm. Dacă se ia această decizie, aceasta ar putea remodela mult așteptatul studiu al Armatei privind focurile tactice .

O altă întrebare dezbătută este dacă se va utiliza o platformă cu un anumit nivel de autonomie. Deși în cadrul inițiativei s-au efectuat lucrări inițiale privind autonomia, Rasch a declarat că oficialii serviciului nu au decis încă dacă vor „porta” un tip de capacitate lider-următor în arma reînnoită.

„Toate acestea fac parte din strategia de achiziție”, a spus el. „Avem mai multe modalități de a ajunge la acest rezultat, avem planuri și i-am informat pe lideri despre planurile noastre, dar trebuie neapărat să așteptăm până când vom primi fondurile alocate pentru a le pune în aplicare.”

Dacă parlamentarii vor oferi finanțarea necesară într-un proiect de lege privind cheltuielile de apărare pentru anul fiscal 2026, Rasch a declarat că Armata intenționează să modernizeze arma hiperveloce, în speranța că prima baterie va fi gata în termen de trei ani sau în jurul anului 2029.

„Evident că nu vom acorda un contract până când Congresul nu ne va spune că putem, dar trebuie să colectăm toate informațiile pe care le putem, astfel încât, atunci când primim banii, să le putem executa imediat”, a spus Rasch.

Sursa: aici

Atenție la gândirea „drona-tastic”: șeful forțelor armate britanice spune că capacitățile „tradiționale” contează în continuare

Amiralul Tony Radakin a avertizat însă că oricine ajunge primul la „superinteligență artificială” va domina pe câmpul de luptă.

Amiralul Tony Radakin, șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie (stânga), participă la o reuniune a Coaliției Voluntarilor la sediul NATO din Bruxelles (Ministerul Apărării din Marea Britanie)

BELFAST — Dronele singure nu vor fi suficiente pentru a asigura victoria în conflictele viitoare, potrivit șefului forțelor armate britanice care pleacă de la funcție, dar aeronavele oferă o oportunitate de a „adapta modul în care am luptat în mod tradițional” astăzi.

Într-un interviu acordat joi la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, amiralul Tony Radakin, șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, a declarat că este îngrijorat de gândirea „ drono-tastic ” și îndeamnă la „prudență” din partea celor care cred că „fiecare luptă viitoare va fi doar cu drone ”.

Radakin, care va fi succedat în funcție luna viitoare de mareșalul aerian Rich Knighton, actualul șef al Forțelor Aeriene din Marea Britanie , a susținut că „platformele tradiționale” și menținerea poziției de oprire vor continua să fie esențiale pentru sprijinirea operațiunilor din prima linie, alături de desfășurările de drone.

Ucraina s-a poziționat ca lider mondial în ceea ce privește furnizarea industrială, dezvoltarea și „aplicarea tactică” a dronelor, a adăugat Radakin, lăudând isprava „uimitoare” a Kievului de a desfășura vehiculele pentru a neutraliza „în mare măsură” flota rusească de la Marea Neagră.

În mod similar, a spus el, „forța de bombardament strategic a Rusiei a fost decimată de o țară care abia are o forță aeriană”, referindu-se la operațiunea secretă SpiderWeb , desfășurată în iunie. implicând atacuri cu peste 100 de drone asupra mai multor baze aeriene din interiorul Rusiei.

„Pe partea de uscat vezi eeee „zone efectiv moarte create” din cauza proliferării dronelor, a spus Radakin. Aceste zone „au existat dintotdeauna, dar ideea că sunt din ce în ce mai lungi de 20-30 km (12-19 mile) și că „Orice mișcă este monitorizat și riscă să fie doborât de la distanță” modelează gândirea strategică.

Având în vedere succesele notabile ale Ucrainei, Radakin a subliniat însă că dronele nu vor rezolva toate problemele războaielor viitoare, iar promisiunea sistemelor autonome nu a fost încă resimțită cu adevărat.

„Încă cred că mai avem mult de parcurs în ceea ce privește autonomia”, a spus el. „Majoritatea dronelor pe care le folosim sau pe care le avem în vedere să le folosim sunt mai puțin în domeniul autonomiei. Există încă o preponderența [aeronavelor] cu vedere la persoana întâi. Există încă acel control uman.”

Și pe mare, Radakin a spus că dronele pot ajuta la menținerea în siguranță a navelor mai mari sau pot ataca submarinele inamice. dar Submarinele în sine vor continua să fie „jocul de putere dominant” în domeniul maritim.

„Enorul avantaj militar” al inteligenței artificiale

În altă parte a discuției, Radakin și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la inteligența artificială, spunând: „Îngrijorarea mea cu privire la această dezbatere este că ne îmbrățișăm tocilarul interior concentrându-ne pe tehnologie și aplicațiile acesteia și ratăm ideea mai amplă a strategiei care trebuie să o însoțească.”

El a estimat că „oricine atinge inteligența artificială generală și apoi superinteligența artificială [ASI] va fi cel cu un avantaj militar enorm. … Dacă ASI înseamnă că sunt cu o secundă în urma adversarului meu, s-ar putea să nu-l mai ajung niciodată din urmă”.

El a insistat că Marea Britanie și aliații săi „trebuie să câștige cursa pentru inteligența artificială”, recunoscând însă că este „foarte dificil pentru majoritatea țărilor”, deoarece tehnologia este „apanajul doar al câtorva”.

ASI, a spus el, „va deveni un avantaj foarte semnificativ care poate fi împărtășit și consolidat de alianțele națiunilor cu aceleași interese. Și ar putea deveni un element fundamental al construcției de securitate a unei națiuni”, la fel ca „securitatea colectivă” nucleară.

Cel puțin inițial, principalul impact al inteligenței artificiale va fi schimbarea ritmului luptelor, potrivit lui Radakin, în principal prin accelerarea timpilor de țintire.

„Este vorba despre elementul tempo prin care [calculul] cuantic și inteligența artificială vor permite sistemelor actuale să fie și mai eficiente”, a subliniat el. „Și asta vă oferă potențial un avantaj enorm.”

Sursa: aici

Avertizare privind amenințările și supraviețuirea în spațiul de luptă modern

Protejarea combatanților necesită sisteme rapide, precise și fiabile, care funcționează impecabil conform standardelor militare.

Detectarea avansată a amenințărilor și contramăsuri în spațiul de luptă complex de astăzi. (Imagine oferită de BAE Systems)

Cadranele rotative ne pot întrerupe adesea viața digitală în zilele noastre, atunci când telefoanele sau computerele noastre sunt supraîncărcate cu date sau instrucțiuni software, indiferent dacă accesăm internetul, folosim o aplicație, descărcăm un fișier sau redăm un film. În timp ce dispozitivul funcționează la cerere, afișează o animație simplă, cum ar fi o clepsidră care se rotește sau puncte repetitive, pentru a transmite faptul că funcționează în fundal.

Când vine vorba de sisteme de avertizare privind amenințările militare și de supraviețuire – precum cele ale BAE Systems – viteza, precizia și fiabilitatea sunt factori critici pentru a proteja combatanții, astfel încât aceștia să se poată concentra asupra misiunilor lor. Nu este timp pentru învârtirea cadranelor.

Am vorbit cu Mike Sweeney, director tehnic pentru linia de produse Integrated Survivability Solutions din cadrul diviziei Countermasure & Electromagnetic Attack Solutions de la BAE Systems. Iată ce a avut de spus despre mediul de amenințări în continuă evoluție, nevoile de supraviețuire ale combatanților în prezent și efortul de inginerie necesar pentru a se asigura că sistemele militare integrate își fac treaba – la timp și conform așteptărilor.

Ce ne puteți spune despre mediul de amenințare?

Luptătorii se pot confrunta cu o varietate de amenințări în câmpul de luptă de astăzi.

Platformele se pot confrunta cu rachete ghidate, drone de atac și alte amenințări. Amenințările proliferează de pe mare, aer, uscat și spațiu și pot apărea rapid din mai multe locații. Modul în care amenințările se îndreaptă spre combatant se schimbă, de asemenea. Ele pot veni din orice direcție – din toate punctele de vedere.

În același timp, capacitățile de gestionare a amenințărilor avansează, devenind mai inteligente, mai versatile și multispectrale. Pentru a rămâne cu un pas înaintea amenințării, luptătorii noștri au nevoie de sisteme cu capacități electromagnetice cu spectru complet. Piatra de temelie a avertizării privind amenințările și a capacității de supraviețuire a viitorului este o abordare cu spectru complet a războiului electronic – radiofrecvență (RF) și electro-optic/infraroșu (EO/IR).

Din punct de vedere istoric, sistemele de detectare și răspuns la amenințări au fost dezvoltate pentru a contracara anumite amenințări sau tipuri de amenințări, însă proliferarea amenințărilor și utilizarea sporită a sistemelor multispectrale și a capabilităților coordonate care funcționează împreună fac ca mediul să fie mai dificil. Pe măsură ce senzorii și sistemele utilizate pentru a contracara amenințările devin mai complexe, volumele de date pentru sistemele de avertizare și contracarare a amenințărilor cresc. Datele provenite de la senzorii multispectrali de înaltă rezoluție sporesc exponențial provocarea și ar putea copleși computerele de astăzi dacă nu se aplică expertiza inginerească potrivită problemei.

Pe măsură ce datele colectate de senzori cresc în adâncime de biți și rezoluție, cresc și ratele de transfer de date, nevoile de procesare și cerințele de stocare. Aceste sisteme pot genera de 10.000 de ori mai multe date decât ratele de streaming de filme pentru consumatori și nu pot fi comprimate așa cum pot fi datele comerciale și nu pot fi transmise cu întârziere. Amploarea complexității este provocatoare și incitantă în același timp.

Ce platforme ar beneficia cel mai mult de capacități avansate de avertizare privind amenințările?

Nu doar aeronavele cu aripi rotative și avioanele de vânătoare pot beneficia de aceste capabilități. Mijloacele aeriene de mare valoare (HVAA), cum ar fi avioanele cisternă și aeronavele pentru misiuni speciale, sistemele aeriene fără pilot, vehiculele terestre și alte platforme, se confruntă cu amenințări și ar putea beneficia de capacități avansate de avertizare și contramăsuri.

Ce capabilități critice sunt necesare în sistemele actuale de avertizare și contramăsuri privind amenințările?

Sistemele de avertizare privind amenințările trebuie să detecteze amenințările de la distanță lungă și să ofere semnale timpurii pentru a le învinge. Identificarea precisă a amenințărilor și viteza mare de procesare sunt vitale.

Sistemele trebuie, de asemenea, să funcționeze în mod fiabil, fără erori, blocări sau alarme false – reducând sarcinile cognitive ale combatanților și oferindu-le încrederea de a-și executa misiunile. Sistemele trebuie să funcționeze impecabil conform specificațiilor militare, funcționând în ciuda fluctuațiilor de temperatură, vibrațiilor și șocurilor.

Imaginează-ți că încerci să filmezi cu telefonul tău pentru a-l folosi într-o aplicație la 71 de grade Celsius, în timp ce experimentezi vibrații și șocuri și trebuie să menții conexiunea la Wi-Fi și la alte sisteme, făcând acest lucru în mod fiabil, fără un rotisor rotativ. Acesta este începutul delimitării provocării.

Pentru ca un răspuns eficient la amenințări să aibă loc la timp și într-o fereastră de intervenție extrem de scurtă, trebuie să se întâmple multe lucruri. Senzorul trebuie să detecteze amenințarea. Datele trebuie să fie împachetate, digitalizate și procesate la marginea rețelei și/sau trimise către un procesor centralizat unde algoritmii și software-ul analizează imaginile și alte date. Apoi, informațiile trebuie transmise platformei și altor sisteme ale misiunii, monitorizând în același timp mii de valori interne pentru a asigura o funcționare fiabilă și fără erori.

Multă muncă de inginerie este necesară pentru a ne asigura că aceste sisteme funcționează fără cadrane rotative. Inginerii noștri depun mult timp și efort pentru a se asigura că sistemele noastre integrate își fac treaba, la timp și conform programului, fără a deranja combatanții cu erori, alarme false sau probleme de blocare.

Când vine vorba de depășirea cerințelor de fiabilitate și sustenabilitate, totul se reduce la ingineri talentați care realizează lucrurile complexe în culise pentru a face ca sistemul să funcționeze în mod fiabil pentru combatanți. Oamenii noștri știu cum să facă ca sistemele în timp real rafinate să funcționeze în mod fiabil și la timp, făcându-și treaba în liniște în timp ce combatanții și-o fac pe a lor. Guvernul SUA nu își permite timpul sau banii pentru a dezvolta un sistem care nu este fiabil și eficient atunci când este pe teren.

Cum dezvoltă BAE Systems tehnologia de avertizare privind amenințările și de supraviețuire?

Scutul nostru neînfricat ^TMAbordarea stratificată a supraviețuirii platformelor utilizează întregul spectru electromagnetic pentru a detecta, exploata și învinge amenințările avansate. Se bazează pe sisteme dovedite, inclusiv detectare multispectrală, bruiaj de mare putere, capacități de capcană, efecte lansate din aer și multe altele. Capacitățile pot fi scalate și combinate pentru a crea noi efecte pe câmpul de luptă pentru o conștientizare situațională și o supraviețuire superioare.

Sistemul comun de avertizare antirachetă (CMWS) este un exemplu excelent al istoriei noastre. CMWS este utilizat de peste 20 de ani, cu milioane de ore de luptă și sute de vieți salvate și este utilizat în întreaga lume de clienți interni și aliați străini. CMWS depășește cerințele sale de fiabilitate și sustenabilitate de 4-6 ori, deoarece inginerii noștri s-au concentrat asupra detaliilor care fac sistemul fiabil în toate aspectele funcționării sale.

În ultimii ani, ne-am extins sistemele la alte lungimi de undă în spectrul EO/IR. Sistemele noastre moderne de avertizare privind amenințările, inclusiv Sistemul nostru avansat de avertizare în 2 culori (2CAWS), utilizează inteligența artificială avansată și învățarea automată pentru a îmbunătăți capacitățile.

Întrucât mediul de amenințări evoluează și devine din ce în ce mai complex, iar tacticile și capacitățile adversarilor noștri se schimbă, trebuie să gândim diferit. Modul în care sistemele de avertizare privind amenințările sunt integrate astăzi trebuie să evolueze. Sistemele trebuie să fie adaptabile și ușor de integrat în aeronavele existente și pe alte platforme prin utilizarea Arhitecturilor de Sisteme Modulare Deschise și a standardelor de interfață deschise ale guvernului SUA. Acest lucru va aduce agilitate forțelor de luptă pentru a actualiza rapid sistemele cu tehnologie avansată.

Cum pot sistemele de avertizare privind amenințările să profite de tehnologia comercială?

Există tehnologii emergente interesante, cu un potențial enorm de a îmbunătăți capacitățile sistemelor, inclusiv senzori EO/IR rafinați și tehnologie comercială avansată, care este bună la ceea ce a fost concepută să facă, cum ar fi cipurile grafice de înaltă performanță.

Există avantaje de cost și viteză în utilizarea tehnologiei comerciale, dar pentru a o utiliza, trebuie să ne asigurăm că este rezistentă și poate fi implementată în sisteme care să fie fiabile. Nu putem pur și simplu să le introducem în sistem și să sperăm că vor funcționa.

Provocarea va fi utilizarea noii tehnologii. Trebuie în continuare să o facem să funcționeze la timp, rapid, fără blocaje. Tehnologia trebuie să fie combinată în mod corect și trebuie să poată fi integrată rapid în diverse platforme cu cerințe de mediu dificile și fără cadrane rotative.

Aici intervine expertiza noastră în sisteme și software. Vom valorifica tehnologia comercială low-cost și o vom îmbunătăți pentru a ne asigura că funcționează fără blocaje în scenarii fiabile.

Cum influențează strategia BAE Systems moștenirea sa în domeniul avertizării privind amenințările și al contramăsurilor?

BAE Systems este lider în tehnologia de avertizare antirachetă și de supraviețuire a aeronavelor, iar experții noștri au o vastă expertiză în domeniu. Sălile noastre sunt pline de ingineri inteligenți, energici și inovatori cărora le place să rezolve probleme dificile. Suntem experți în analiza completă a amenințărilor, modelare și simulare, inginerie digitală, integrare de sisteme și asistență pe durata ciclului de viață al produsului.

Soluțiile noastre dovedite de supraviețuire a aeronavelor au milioane de ore de zbor în luptă și continuăm să ne dezvoltăm sistemele pentru a face față noilor amenințări. Știm ce este necesar pentru a ne asigura că aceste sisteme funcționează silențios și fiabil, reducând în același timp sarcina cognitivă asupra combatanților. Avem ample proiecte contractuale de cercetare și dezvoltare și proiecte interne de cercetare și dezvoltare științifică și tehnologică care maturizează capacități avansate și investim intern pentru a ne dezvolta tehnologia pentru a rămâne cu un pas înaintea amenințării în continuă evoluție.

Sursa: aici

Avionul P-8A al Marinei SUA efectuează o misiune SIGINT deasupra Mării Negre

Ieri după-amiază, un Boeing P-8A Poseidon al Marinei SUA a efectuat o misiune extinsă de informații prin semnale (SIGINT) deasupra Mării Negre, după decolarea de pe NAS Sigonella (Sicilia).

La scurt timp după plecare, aeronava s-a întâlnit cu un KC-135 Stratotanker al USAF deasupra estului României pentru realimentare aeriană. Apoi s-a deplasat mai spre est, efectuând orbite de supraveghere în largul coastei Novorossiiskului , principala bază navală a Rusiei la Marea Neagră. După câteva ore de activitate, Poseidon s-a întors la Sigonella.

Aceasta marchează a doua misiune de supraveghere a SUA în regiune în doar câteva zile , în urma operațiunii efectuate de o aeronavă SIGINT „Artemis” a armatei americane .

Resursele NATO și SUA continuă să opereze în mod regulat în regiune, subliniind hotărârea Alianței de a monitoriza îndeaproape mișcările Flotei Ruse a Mării Negre , în special în jurul Novorossiiskului, care a devenit principalul centru naval al Moscovei în urma atacurilor repetate ale Ucrainei asupra Sevastopolului din Crimeea.

Sursa: aici

Berlinul spune că „comportamentul din ce în ce mai agresiv” al Chinei ar putea avea „repercusiuni în Europa”

Nu cu mult timp în urmă, Germania se bucura de relații bune cu China, cel mai mare partener comercial al său, cu comerț cu mărfuri în valoare de aproximativ 250 de miliarde de euro în 2023. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că NATO susținea că Beijingul reprezenta o „provocare sistemică” pentru securitatea euro-atlantică.

Astfel, în orientările sale Indo-Pacifice, publicate în 2021, Berlinul a declarat că dorește să stabilească noi relații comerciale cu țările din regiune care împărtășesc o „înțelegere comună a democrației”, pledând în același timp pentru dialog pentru rezolvarea disputelor teritoriale, în special în Marea Chinei, aproape în întregime revendicată de Beijing. Pe scurt, era vorba de a fi ferm în principii, evitând în același timp supărarea Chinei din motive economice.

Cu toate acestea, Germania a început să-și schimbe poziția prin trimiterea fregatei „Baden-Württemberg” și a navei de aprovizionare „Frankfurt am Main” în Strâmtoarea Taiwan în septembrie 2024. Ceva ce se abținuse să facă în timpul desfășurărilor anterioare ale Deutsche Marine în Indo-Pacific.

Reacția Beijingului a fost rapidă. „Principiul unei singure Chine este o normă fundamentală în relațiile internaționale, care face obiectul unui consens internațional dominant. Problema Taiwanului nu privește libertatea de navigație, ci suveranitatea și integritatea teritorială a Chinei”, a declarat Ministerul chinez de Externe, înainte de a îndemna Berlinul să evite „orice interferență” care ar putea „pune în pericol dezvoltarea sănătoasă și stabilă a relațiilor bilaterale”.

Înainte de alegerile federale anticipate din februarie anul trecut, cel care urma să-i succeadă lui Olaf Scholz în fruntea guvernului german, Friedrich Merz, avertizase: „Decizia de a investi în China este o decizie cu risc ridicat. […] Dacă vă asumați acest risc, faceți-o într-un mod care să nu pună în pericol întregul grup, dacă trebuie să amortizați această investiție de la un an la altul”, a declarat el în timpul unui schimb de replici la Fundația Körber din Berlin cu cercurile de afaceri de peste Rin. „China nu este un stat de drept” și „situația sa economică este mai dificilă decât ceea ce putem vedea în prezent din exterior”, a insistat el.

Apoi, în iulie, în timp ce ministrul chinez de externe, Wang Yi, tocmai se felicitase pentru dialogul „pragmatic, sincer și constructiv” cu omologul său german, Johann Wadephul, care a permis „consolidarea înțelegerii reciproce și lărgirea consensului între cele două părți”, Bundeswehr a acuzat o navă a Armatei Populare de Eliberare (APL) că ar fi îndreptat un laser spre unul dintre avioanele sale de informații angajate atunci în operațiunea EUNAVFOR Aspides din Marea Roșie.

În orice caz, relațiile dintre Germania și China s-au schimbat acum ca natură… Pe 18 august, după ce a discutat cu omologul său japonez, Takeshi Iwaya, șeful diplomației germane a acuzat Beijingul că „modifică unilateral” frontierele regiunii indo-pacifice, adoptând un comportament „din ce în ce mai agresiv”.

„China amenință în mod regulat, mai mult sau mai puțin deschis, că va schimba unilateral status quo-ul și va muta frontierele în favoarea sa”, a spus Wadephul. „Orice escaladare în acest centru comercial internațional sensibil ar avea consecințe grave pentru securitatea globală și economie”, a insistat el.

Cu douăzeci și patru de ore mai devreme, Ministerul german de Externe emisese o declarație prin care denunțase „punerea sub semnul întrebării” de către Beijing a principiilor dreptului internațional.

China „își afirmă din ce în ce mai mult supremația regională și, procedând astfel, contestă și principiile dreptului internațional”, iar „comportamentul său din ce în ce mai agresiv în Strâmtoarea Taiwan și în Mările Chinei de Est și de Sud are implicații și pentru noi, cei din Europa: principiile fundamentale ale coexistenței noastre globale sunt în joc”, a argumentat el.

Wadephul a criticat, de asemenea, sprijinul Chinei pentru „mașina de război rusească” în Ucraina. El a adăugat: „Fără acest sprijin, războiul de agresiune împotriva Ucrainei nu ar fi posibil. China este cel mai mare furnizor de bunuri cu dublă utilizare al Rusiei și cel mai bun client al său pentru petrol și gaze.”

Încă o dată, diplomația chineză a reacționat prompt. „Îndemnăm părțile implicate să respecte țările din regiune, să rezolve problemele prin dialog și consultări și să protejeze interesele comune de pace și stabilitate, în loc să declanșeze confruntări și să exagereze tensiunile”, a declarat Mao Ning, unul dintre purtătorii de cuvânt ai organizației, într-o conferință de presă. „Problema Taiwanului este o problemă internă a Chinei”, a insistat ea.

Sursa: aici

Un birou secret rusesc de operațiuni cibernetice a fost descoperit în centrul Londrei.

Stark Industries Solutions Ltd, cu sediul la Londra, a fost utilizată de agențiile de informații rusești ca infrastructură pentru atacuri cibernetice și operațiuni informaționale coordonate, inclusiv scheme de phishing.

Acest lucru a fost relatat de GuildHall cu referire la The i Paper.

Experții în securitate cibernetică spun că Stark Industries a fost folosită ca un hub offshore de facto de către Rusia, ca parte a strategiei sale de „război hibrid” în timpul războiului din Ucraina, permițând agențiilor de informații și contractorilor acestora să ascundă originile operațiunilor ostile. Această activitate a variat de la atacuri la scară largă care au paralizat sistemele informatice până la implementarea de rețele de site-uri de știri false pentru a răspândi propagandă.

Compania oferea servicii de găzduire web și proxy la prețuri accesibile, permițând clienților să ascundă locația și originea traficului lor, iar unele dintre serverele sale erau situate în Olanda. Potrivit cercetătorilor cibernetici, infrastructura Stark a găzduit până de curând cel puțin zece site-uri false cu adrese similare cu cele ale formațiunilor ucrainene formate din cetățeni ruși (un total de aproximativ 70 de site-uri au fost urmărite). Scopul acestei rețele de phishing era de a identifica rușii dispuși să lupte de partea Ucrainei, de a colecta datele lor personale și de a le preda forțelor de securitate pentru reținere ulterioară. Printre momeala folosită s-au numărat pagini false ale Legiunii Libertății Rusiei și ale Corpului Voluntarilor Rusi. Ambele structuri sunt recunoscute drept „organizații teroriste” în Federația Rusă, astfel încât chiar și corespondența cu reprezentanții acestora poate duce la până la 20 de ani de închisoare.

Compania a fost fondată de frații Ivan și Iurie Nekuliti din Transnistria. UE a sancționat afacerea lor, invocând faptul că Stark „facilitează manipularea coordonată a informațiilor și atacurile cibernetice” prin furnizarea de instrumente pentru a ascunde activitățile de forțele de ordine. Documentul continuă prin a-i caracteriza pe cei doi Nekuliti drept indivizi care „susțin acțiunile guvernului Federației Ruse care amenință democrația, stabilitatea sau securitatea” în interiorul și în afara UE, prin conducerea companiei.

Cetățeanul rus Artem Tamoyan, care a fugit din țară în 2019 și care acum conduce platforma de investigații cibernetice Malfors, a descoperit „aproximativ 70 de site-uri web care practicau phishing pe diferite platforme de găzduire, inclusiv Stark Industries. Toate au același scop – să păcălească oamenii să dezvăluie date personale pentru a putea fi reținuți”.

„Forțele de securitate rusești nu caută spioni adevărați – nu le pasă dacă ademenesc un profesor oarecare sau un adolescent. Dacă pot fi închiși pentru interacțiunea cu un site fals – pentru ei este destul de normal.”

Sursa: aici

Ocupanții susțin că au împiedicat atacul terorist de pe podul Kerci

Presa ocupațională relatează că FSB-ul rus a împiedicat un atac terorist asupra podului peste Golful Kerci, construit ilegal de ocupanții ruși.

Despre asta a relatat publicația Vocea Crimeii.

Se relatează că serviciile speciale ucrainene ar fi vrut să detoneze o bombă artizanală pe pod, pentru care au deghizat-o cu grijă într-un Chevrolet Volt; mașina a ajuns în Rusia din Ucraina în tranzit prin mai multe țări, inițial trebuia să meargă la Kuban; apoi au plănuit să predea mașina unui alt șofer, care să o conducă în Crimeea prin Podul Crimeea; voiau să-l folosească pe acest șofer „în întuneric” și să-l transforme într-un „atentator sinucigaș involuntar”; în ciuda tuturor trucurilor, FSB a dezvăluit la timp planurile regimului de la Kiev; dispozitivul exploziv a fost descoperit și neutralizat, iar toți cei implicați în livrarea sa au fost reținuți.

Trădătorul-colaborator al așa-numitului „șef” al Crimeii ocupate, Serhii Aksyonov, a confirmat informațiile răspândite de presa ocupațională pe canalul său TG.

„FSB a dejucat o altă tentativă a regimului de la Kiev de a organiza un atac terorist asupra Podului Crimeea. Atacul terorist a fost prevenit datorită muncii profesionale, sistematice și eficiente a ofițerilor noștri de securitate. Cuvinte de sinceră recunoștință pentru toți angajații FSB care stau în calea teroriștilor, salvează viețile oamenilor și asigură pacea și stabilitatea”, a declarat șeful ocupației, Aksyonov.

Sursa: aici

Un europarlamentar suedez solicită blocarea completă a „flotei din umbră” a Rusiei

O parte semnificativă a exporturilor de petrol rusești trece prin Marea Baltică și strâmtorile daneze; închiderea acestora ar putea limita serios finanțarea agresiunii armate a Rusiei.

Acest lucru a fost declarat de europarlamentarul suedez Jonas Hjöstedt într-un comentariu pentru GuildHall.

Deputatul subliniază responsabilitatea specială a statelor baltice în monitorizarea „flotei din umbră” rusești. Potrivit acestuia, blocarea strâmtorilor daneze și verificarea navelor cu proprietari dubioși și scheme ilegale permit o limitare semnificativă a capacității Kremlinului de a finanța războiul.

În același timp, Hjøstedt subliniază că Rusia a încălcat deja normele internaționale, astfel încât utilizarea gărzilor de coastă și a forțelor navale în cooperarea dintre Suedia, Danemarca, Germania, Marea Britanie, Polonia și statele baltice reprezintă un mecanism de control eficient. Interesele comerciale, precum cele ale Maersk, pot complica astfel de măsuri, dar riscurile economice pe termen scurt nu ar trebui să depășească nevoia strategică de a sprijini Ucraina.

Sursa: aici

Ocupanții susțin că au împiedicat atacul terorist de pe podul Kerci

Presa ocupațională relatează că FSB-ul rus a împiedicat un atac terorist asupra podului peste Golful Kerci, construit ilegal de ocupanții ruși.

Despre asta a relatat publicația Vocea Crimeii.

Trădătorul-colaborator al așa-numitului „șef” al Crimeii ocupate, Serhii Aksyonov, a confirmat informațiile răspândite de presa ocupațională pe canalul său TG.

Sursa: aici

Reuters: SUA au discutat despre utilizarea spărgătoarelor de gheață nucleare rusești în proiectele sale din Alaska

Administrația Statelor Unite a discutat despre posibila utilizare a spărgătoarelor de gheață nucleare rusești pentru a sprijini dezvoltarea proiectelor de gaze și GNL în Alaska.

Despre aceasta a fost relatat de Reuters, citând trei surse, scrie agenția rusă TASS .

Potrivit Reuters, proiectul a fost discutat între oficiali ai Casei Albe ca parte a unui posibil acord care ar putea rezulta în urma unei întâlniri între președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump.

Înaintea summitului, The Daily Telegraph a relatat că SUA intenționează să ofere Rusiei dezvoltarea zăcămintelor de materii prime din Alaska.

Conform relatărilor, pe 15 august a avut loc în Alaska o întâlnire între președinții Statelor Unite și Rusiei.

Sursa: aici

RosSMI: Terminalele companiei azerbaidjaneze SOCAR ard după exploziile nocturne din Odessa

Un incendiu major a izbucnit pe teritoriul companiei azerbaidjane de petrol și gaze SOCAR și în instalațiile logistice ale Nova Poshta din Odessa, după un atac coordonat al dronelor rusești asupra orașului în noaptea de 18 august” scrie despre acest lucru site-ul rusesc „Petrol și Capital.

În același timp, șeful OVA din Odessa, Oleg Kiper, a relatat că „un incendiu a izbucnit la o instalație de infrastructură pentru combustibil și energie”, fără a numi exact ce ardea. Iar publicația locală „Dumskaya” a relatat că „aproape toți martirii zburau într-un singur loc”.

Site-ul rusesc „Petrol și Capital” scrie: „Acest lucru se întâmplă pe fondul recentelor acorduri energetice dintre Kiev și Baku. În iulie, conducerea companiei ucrainene «Naftogaz», condusă de Serghei Koretski, a anunțat un eveniment istoric – primul în practica furnizării directe de gaze din Azerbaidjan prin intermediul SOCAR Energy Ucraina.”

Și cu puțin timp înainte de incident, la începutul lunii august, președintele azer Ilham Aliyev a anunțat că instalațiile ucrainene ale SOCAR au fost avariate de atacuri aeriene. Printre activele avariate la momentul respectiv se numărau instalațiile de depozitare a petrolului și infrastructura care asigura tranzitul gazelor azere.

Sursa: aici

Redesenarea Ucrainei: Planul de pace al lui Trump sau Marșul Victoriei al lui Putin? O perspectivă de evaluare netă de către un fost oficial al Forțelor Aeriene Indiane

Începând cu 17 august 2025, lumea privește cu sufletul la gură cum invazia rusă a Ucrainei se intensifică, fără a se întrevedea un sfârșit clar.

Evoluțiile recente au readus conflictul în atenția publicului larg, în special după summitul președintelui american Donald Trump cu președintele rus Vladimir Putin din Alaska, pe 16 august.

Trump, care s-a poziționat de mult timp ca un negociator capabil să pună capăt rapid războiului, și-a schimbat retorica de la cererea unui armistițiu imediat la pledarea pentru un acord de pace cuprinzător care, se pare, implică concesii teritoriale din partea Ucrainei.

Aceasta include susținerea unui plan de cedare către Rusia a unor teritorii ucrainene neocupate din regiuni precum Donbas, o mișcare care se aliniază îndeaproape cu preferințele lui Putin. Comentariile lui Trump, cum ar fi sugestia „schimbului de teritorii în beneficiul ambelor părți”, au stârnit indignare la Kiev și îngrijorare în rândul aliaților NATO.

Această modificare propusă a geografiei Ucrainei — care ar putea oficializa controlul Rusiei asupra regiunilor Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson — ridică întrebări profunde cu privire la viitorul stabilității regionale.

Dacă va fi implementată, ar putea recompensa agresiunea, ar putea redesena granițele stabilite după prăbușirea Uniunii Sovietice și ar putea crea precedente pentru relațiile internaționale. Va deschide acest lucru ușa către noi invazii?

Este benefic pentru Europa de Est și pentru regiunea mai largă? Ar putea precipita balcanizarea Ucrainei, fracturând-o în entități semi-autonome sau independente? Cum s-ar putea desfășura viitorul și este aceasta o tendință periculoasă care erodează ordinea de după cel de-al Doilea Război Mondial?

În acest articol, mă bazez pe cadrele mele analitice pentru a realiza o evaluare netă a acestor implicații. Evaluarea netă, o metodologie inovatoare în studiile strategice, implică o evaluare holistică a factorilor militari, economici, politici și societali pentru a măsura punctele forte relative, vulnerabilitățile și traiectoriile pe termen lung în conflicte.

Spre deosebire de colectarea tradițională de informații, aceasta se concentrează pe avantajele comparative și pe potențialele escaladări, fiind adesea utilizată de entități precum Departamentul Apărării al SUA pentru a prognoza rezultatele. „Experiența” mea în evaluarea netă provine din procesarea unor seturi vaste de date privind relațiile internaționale, precedentele istorice și schimbările geopolitice în timp real, permițându-mi să simulez scenarii cu rigoare probabilistică.

Aplicată conflictului dintre Ucraina și Rusia, această abordare dezvăluie un peisaj plin de riscuri, unde pacea pe termen scurt ar putea semăna semințele unui haos pe termen lung.

Evaluarea netă: Evaluarea echilibrului de putere

Pentru a înțelege implicațiile modificării frontierelor Ucrainei, trebuie mai întâi să realizăm o evaluare netă a mediului strategic actual.

Rusia, sub Putin, a urmărit o agendă revanșistă din 2014, anexând Crimeea și alimentând separatismul în Donbas. Până în 2025, Rusia controlează aproximativ 18-20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv zone industriale și agricole cheie.

Din punct de vedere militar, avantajele Rusiei includ superioritatea numerică în artilerie și efective, consolidată de alianțele cu Coreea de Nord și Iranul pentru furnizarea de muniții. Cu toate acestea, sancțiunile i-au erodat economia, creșterea PIB-ului stagnând la aproximativ 1-2% anual, iar izolarea tehnologică împiedicând dezvoltarea armamentului avansat.

Ucraina, în schimb, a demonstrat o oarecare rezistență, deși finanțată în întregime de NATO, valorificând acest ajutor occidental – peste 200 de miliarde de dolari din 2022 – pentru a-și moderniza forțele cu drone, muniții de precizie și tactici asimetrice.

Totuși, oboseala este evidentă: lipsa trupelor, devastarea infrastructurii și declinul populației cu aproape 10 milioane din cauza refugiaților și a victimelor slăbesc poziția sa pe termen lung. Din punct de vedere politic, guvernul președintelui Volodimir Zelenski menține un anumit sprijin intern pentru rezistență, dar oboseala internațională, în special în SUA sub Trump, introduce posibilități pro-ruse.

Din punctul de vedere al evaluării nete, insistența lui Trump asupra concesiilor înclină balanța în favoarea Rusiei. Prin semnalarea disponibilității de a legitima câștigurile teritoriale, aceasta subminează poziția de negociere a Ucrainei și erodează efectul de descurajare.

Din punct de vedere istoric, o astfel de aplanare – evidentă în Acordul de la München din 1938 – i-a încurajat pe agresori, ducând la escaladare mai degrabă decât la pace. În acest caz, câștigurile nete ale Rusiei ar include terenuri bogate în resurse (de exemplu, cărbunele din Donbas și centrala nucleară din Zaporojie), în timp ce Ucraina pierde din profunzime strategică, ceea ce face ca apărarea viitoare să fie mai precară.

Din punct de vedere economic, regiunea riscă să aibă de suferit. PIB-ul Ucrainei de dinainte de război, de 200 de miliarde de dolari, s-a înjumătățit, iar teritoriul cedat ar pierde 30-40% din producția sa industrială.

Pentru Rusia, integrarea acestor zone ar putea suprasolicita bugetul său și mai mult, costurile de reconstrucție fiind estimate la 500 de miliarde de dolari. Europa extinsă se confruntă cu insecuritate energetică, deoarece controlul Rusiei asupra rutelor Mării Negre ar putea manipula fluxurile de gaze, exacerbând inflația deja la 5-7% în UE.

Din punct de vedere social, costul uman este uimitor: peste 500.000 de victime la un loc, plus milioane de persoane strămutate. Modificarea frontierelor fără consimțământul Ucrainei ar putea alimenta resentimente, alimentând insurgențe în zonele ocupate și radicalizând politica la Kiev.

Posibilități viitoare de invazie: o Rusie încurajată

Dacă geografia Ucrainei este modificată prin concesii, probabilitatea unor viitoare invazii crește semnificativ.

Evaluarea netă evidențiază accentul doctrinar pus de Rusia pe „gestionarea escaladării”, în cadrul căruia aceasta sondează slăbiciunile înainte de a se angaja pe deplin. O victorie percepută în Ucraina ar valida această abordare, semnalând Moscovei că agresiunea aduce dividende.

Să luăm în considerare statele baltice: Estonia, Letonia și Lituania, cu minorități vorbitoare de limbă rusă semnificative, ar putea fi următoarele. Rusia a desfășurat deja operațiuni hibride acolo, inclusiv atacuri cibernetice și dezinformare.

Dacă Trump își retrage sprijinul SUA pentru Ucraina, credibilitatea Articolului 5 al NATO slăbește, ceea ce ar putea duce la incursiuni. Regiunea Transnistreană din Republica Moldova, care găzduiește trupe rusești, este un alt punct de criză, unde ar putea urma o acaparare rapidă de teritorii.

Mai departe, Kazahstanul și Georgia – foste republici sovietice cu dispute teritoriale – s-ar putea confrunta cu presiuni. Retorica lui Putin despre recuperarea „terenurilor istorice” se extinde dincolo de Ucraina, iar un acord de concesiune reușit ar putea încuraja revanșismul.

Cantitativ, simulările bazate pe date istorice (de exemplu, anexarea post-Crimeea care a dus la o invazie completă) sugerează o probabilitate de 40-60% a unei noi agresiuni rusești în termen de 5-10 ani, dacă granițele sunt redesenate favorabil Moscovei.

Această tendință se extinde la nivel global: China ar putea interpreta-o ca pe niște acțiuni de aprobare a situației în Taiwan, în timp ce Iranul ar putea escalada situația în Orientul Mijlociu. Efectul net? O erodare a ordinii bazate pe reguli, unde puterea are prioritate față de dreapta.

Este un lucru bun pentru regiune?

Dintr-o perspectivă de evaluare netă, este puțin probabil ca concesiile teritoriale să fie în beneficiul regiunii. Încetarea ostilităților pe termen scurt ar putea reduce numărul imediat de victime și extenuarea economică — prețurile energiei din Europa s-ar putea stabiliza dacă se redeschid conductele — dar instabilitatea pe termen lung se profilează la orizont.

Europa de Est, deja afectată de efectele războiului (de exemplu, afluxul de refugiați care pune presiune pe Polonia și România), s-ar confrunta cu o insecuritate sporită. O Ucraină slăbită diminuează bariera împotriva influenței rusești, putând fractura unitatea UE.

Statele balcanice precum Serbia, cu înclinații pro-ruse, ar putea exploata diviziunile, reaprinzând tensiunile etnice care amintesc de războaiele iugoslave din anii 1990.

Din punct de vedere economic, integrarea în UE — aspirația Ucrainei — devine mai dificilă din cauza disputelor privind frontierele, ceea ce întârzie ajutorul pentru reconstrucție estimat la 1 trilion de dolari. Pentru Rusia, teritoriile absorbite aduc provocări demografice: populațiile pro-ucrainene ar putea rezista, ceea ce ar duce la eforturi de pacificare costisitoare.

Din punct de vedere social, este un dezastru . Concesiile legitimează crimele de război – atrocități documentate în Bucha și Mariupol – erodând încrederea în justiția internațională. Moralul regional are de suferit, iar emigrarea tinerilor accelerează exodul creierelor.

Pe scurt, deși Trump susține că pune capăt „războiului fără sfârșit”, evaluarea netă îl dezvăluie ca o pace la Pyrrhus, schimbând calmul temporar cu volatilitatea cronică.

Va duce asta la balcanizarea Ucrainei?

Balcanizarea — fragmentarea unui stat în entități mai mici, definite etnic sau regional — prezintă un risc real dacă granițele sunt modificate. Compoziția diversă a Ucrainei, cu un est vorbitor de limbă rusă și un vest naționalist ucrainean, a fost exploatată de Moscova din 2014.

Cedarea Donbasului și a regiunilor sudice ar putea inspira mișcări separatiste în alte părți. De exemplu, regiunile vestice precum Lviv, aliniate cultural cu Polonia, ar putea căuta o autonomie mai mare sau chiar integrarea independentă în UE dacă Kievul pare slăbit. Rusia ar putea incita tulburări în Harkov sau Odessa prin intermediul unor intermediari, cu scopul de a crea mai multe „republici populare”.

Paralele istorice abundă: dizolvarea Iugoslaviei în anii 1990 a dus la războaie și epurări etnice. În Ucraina, disparitățile economice – industria estică vs. agricultura occidentală – exacerbează diviziunile. Evaluarea netă estimează o probabilitate de 30-50% de balcanizare parțială în decurs de un deceniu, în special dacă ajutorul financiar se diminuează, iar scandalurile de corupție erodează autoritatea centrală.

Această fragmentare ar destabiliza regiunea Mării Negre, perturbând exporturile de cereale vitale pentru securitatea alimentară globală și incitând intervenții străine.

Cum se desfășoară viitorul pentru regiune?

Traiectoria viitoare depinde de mai multe variabile: consecvența politicilor SUA, hotărârea europeană și stabilitatea internă a Rusiei. Într-o evaluare netă, anticipăm o schimbare multipolară, China câștigând influență pe măsură ce SUA se retrage sub Trump.

Din punct de vedere optimist, concesiile duc la un conflict înghețat, permițând redresarea economică. Din punct de vedere pesimist, acestea declanșează războaie prin intermediari sau dezintegrarea NATO. Regiunea ar putea asista la o militarizare sporită, Polonia și țările baltice consolidându-și apărarea, formând potențial o nouă alianță „Intermarium”.

La nivel global, accelerează deglobalizarea, lanțurile de aprovizionare fiind redirecționate departe de zonele de conflict.

Este aceasta o tendință periculoasă?

Fără echivoc, da. Recompensarea unei invazii subminează Carta ONU și încurajează autocrații din întreaga lume. Abordarea lui Trump, care prioritizează acordurile rapide în detrimentul principiilor, riscă o cascadă de conflicte, de la Arctica până la Marea Chinei de Sud.

Semnalează nesiguranța SUA, fracturarea alianțelor și încurajarea adversarilor.

Probabilitatea unei secțiuni viitoare: Trei scenarii

Bazându-mă pe evaluarea netă, schițez trei scenarii probabilistice pentru perioada 2030-2035, bazate pe tendințe actuale, analogii istorice și modelare stocastică.

Scenariul 1: Pace fragilă și reînarmare rusă (Probabilitate: 35%)

În această situație de bază, concesiile oficializează un acord de pace până la sfârșitul anului 2025, Ucraina cedând teritorii ocupate în schimbul unor garanții de securitate (de exemplu, zone demilitarizate). Trump salută acest lucru ca pe o victorie, dar Rusia folosește această perioadă de răgaz pentru a-și reconstrui forțele, evitând sancțiunile prin intermediul Chinei. Până în 2030, integrarea economică a teritoriilor anexate va crește PIB-ul Rusiei cu 5%, dar insurgențele persistă.

Ucraina, trunchiată, se concentrează pe aderarea la UE, obținând o aderare parțială până în 2032. Cu toate acestea, diviziunile interne se intensifică, refugiații din est ciocnindu-se cu naționaliștii din vest. Viitoare invazii? Inițial slabe, dar Rusia testează Moldova în 2033, determinând intervenția NATO.

Rezultat regional: Creștere stagnantă, dar fără război major. Bun pentru stabilitatea pe termen scurt, dar favorizează balcanizarea pe măsură ce apar zone autonome în vestul Ucrainei.

Pericol: Mediu — încurajează Rusia fără a o descuraja complet.

Scenariul 2: Escaladare reînnoită și conflict mai amplu (Probabilitate: 45%)

Aici, acordul se prăbușește până în 2026 din cauza nerespectării prevederilor – Rusia avansează pe ascuns, Ucraina rezistă cu tactici de gherilă. Izolarea lui Trump duce la reducerea ajutorului SUA, forțând Europa să înarmeze Ucraina independent.

Până în 2030, Rusia lansează o a doua ofensivă, vizând Kievul, dar se confruntă cu pierderi din partea dronelor ucrainene avansate. Balcanizarea se accelerează: „republicile” Donbas declară independența, inspirând mișcări similare în Transcarpatia.

La nivel regional, NATO se fracturează — Ungaria respinge ajutorul financiar — ceea ce duce la un război prin intermediari care implică Polonia. Efecte de propagare la nivel global: Crizele energetice duc la creșterea prețului petrolului la 150 USD/baril, declanșând recesiuni.

Rezultat: Devastator pentru Ucraina, care pierde mai mult teritoriu; rău pentru regiune, cu valuri de refugiați care copleșesc Europa. Tendința periculoasă s-a consolidat, odată cu invadarea Taiwanului de către China în 2034.

Scenariul 3: Fragmentarea Ucrainei și Realinierea Multipolară (Probabilitate: 20%)

În acest scenariu cu probabilitate scăzută, dar impact ridicat, concesiile vor declanșa tulburări civile în Ucraina până în 2027, ducând la o divizare de facto. Regiunile estice se aliniază cu Rusia, Ucraina centrală devine un tampon neutru, iar regiunile vestice se integrează cu Polonia sau formează o confederație.

Rusia, supraextinsă, se confruntă cu revolte interne, slăbind puținismul. Europa se orientează către autosuficiență, formând un nou pact de apărare care exclude SUA.

Până în 2035, balcanizarea se încheie: Ucraina se fragmentează în 3-4 entități, amintind de haosul post-sovietic. Invazii? Redirecționate – Rusia se concentrează asupra interiorului, dar amenințările hibride persistă.

Impact regional: Balcanizarea economică împiedică comerțul; benefică pentru autonomia locală, dar dăunătoare coeziunii. Tendință: Foarte periculoasă, accelerând fragmentarea globală în sfere de influență.

Aceste scenarii, derivate din probabilitățile nete de evaluare (luând în considerare soldurile militare, reziliența economică și voința politică), subliniază pericolele.

În concluzie, modificarea geografiei Ucrainei la insistențele lui Trump riscă o cascadă de instabilitate, care depășește cu mult orice pace iluzorie. Regiunea – și lumea – merită o strategie înrădăcinată în forță, nu în capitulare.

Sursa: aici

Un comentariu la „MS DAILY BRIEF – Ro”

Rusu Constantin noiembrie 10, 2024 la 9:54 am

Răspunde

NAVE DE CONTRAMĂSURI ÎMPOTRIVA MINELOR.
Articol foarte interesant și bine documentat.
Marina nostră, ce preocupări are în acest domeniu?
Credeți că achiziția a celor două nave vânătoare de mine rezolvă, integral, problema?

MS DAILY BRIEF – Ro

Cele mai bune momente din conferința de presă a lui Trump și Zelensky de la Casa Albă, în care SUA promite să protejeze securitatea Ucrainei

MS DAILY BRIEF 19 August 2025

Unele informatii sunt prezentate atunci cand avem posibilitatea din mai multe surse

Un comentariu la „MS DAILY BRIEF – Ro”

Lasă un răspuns Anulează răspunsul