MS DAILY BRIEF – Ro – Maritime Security Forum

Șeful NATO, Mark Rutte, afirmă că „mai sunt multe de făcut”, în timp ce unii parlamentari danezi își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Groenlanda pare să fie lăsată deoparte în discuțiile președintelui american

Jonathan Yerushalmy

Joi, 22 ianuarie 2026, ora 03:49 CET

Anunțul lui Donald Trump privind „cadrul unui acord viitor” care ar rezolva problema Groenlandei după săptămâni de amenințări tot mai intense a fost întâmpinat cu profund scepticism de către locuitorii teritoriului arctic, chiar dacă piețele financiare au înregistrat o revenire, iar liderii europeni au salutat amânarea aplicării unor noi tarife.

La doar câteva ore după ce președintele a folosit discursul său de la Forumul Economic Mondial pentru a insista că dorește Groenlanda, „inclusiv drepturile, titlurile și proprietatea”, dar s-a distanțat de amenințările sale mai belicoase de intervenție militară, Trump a recurs la rețelele sociale pentru a anunța „cadrul unui viitor acord cu privire la Groenlanda” după discuțiile cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și a retras amenințarea cu tarife împotriva a opt țări europene. Ulterior, el a numit-o „un concept de acord” când a vorbit cu rețeaua de afaceri CNBC la scurt timp după închiderea Wall Street.

„Ziua s-a terminat mai bine decât a început”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen. „Acum, să ne așezăm la masă și să vedem cum putem aborda preocupările americane în materie de securitate în Arctica, respectând în același timp limitele impuse de Regatul Danemarcei”, a spus el.

Prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, a salutat, de asemenea, decizia lui Trump, dar Rutte, care a negociat acordul de miercuri cu Trump, a emis o notă de precauție, spunând că „mai sunt multe de făcut”.

Când a fost întrebat de Fox News dacă Groenlanda va rămâne parte a Regatului Danemarcei în cadrul acordului, Rutte a răspuns că problema nu a fost abordată și a oferit puține detalii suplimentare despre acord. Purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart, a declarat că discuțiile privind cadrul la care se referea Trump se vor concentra pe asigurarea securității Arcticii „prin eforturile colective ale aliaților”.

Însă unii parlamentari danezi, printre care Sascha Faxe, s-au arătat indignați de excluderea Groenlandei din negocierile de miercuri.

„Nu sunt negocieri reale, ci doar o conversație între doi oameni”, a declarat ea pentru Sky News. „Nu poate exista un acord fără ca Groenlanda să facă parte din negocieri.”

Potrivit relatărilor mass-media, acordul de compromis ar putea acorda SUA suveranitate asupra unor mici zone din Groenlanda unde se află baze militare, iar oficiali anonimi din The Telegraph au comparat propunerea cu bazele militare britanice din Cipru, care sunt considerate teritoriu britanic.

Cadrul ar putea, de asemenea, să permită SUA să exploateze minerale rare, fără a solicita permisiunea Danemarcei, potrivit Telegraph.

Nu este clar dacă Danemarca a semnat acordul, dar miercuri seara, Aaja Chemnitz Larsen, membru groenlandez al parlamentului danez, a declarat că ideea ca NATO să aibă ceva de spus cu privire la suveranitatea teritoriului sau la minerale este „complet exclusă”.

După zile de tensiuni crescânde, care au semnalat cea mai profundă ruptură în relațiile transatlantice din ultimele decenii – și care l-au determinat pe premierul canadian Mark Carney să țină marți un discurs emoționant în apărarea ordinii bazate pe reguli – motivele pentru care Trump pare să fi dat înapoi rămân neclare.

Ministrul suedez al afacerilor externe, Maria Stenergard, a declarat că eforturile aliaților europeni „au avut efect” și a reiterat că aceștia nu vor fi „șantajați”.

Prim-ministrul olandez, Dick Schoof, a calificat decizia lui Trump de a renunța la amenințarea cu impunerea de tarife vamale împotriva aliaților europeni drept un semn de „dezescaladare”, iar liderii UE sunt acum pregătiți să discute opțiunile lor în cadrul unui summit de urgență care va avea loc joi la Bruxelles.

Alții au subliniat fluctuațiile de pe piețele financiare, după ce comentariile mai agresive ale lui Trump cu privire la Groenlanda, marți, au dus la o vânzare masivă pe piețele bursiere americane. Piețele globale și-au revenit miercuri, după ce Trump a anunțat acordul-cadru și a renunțat la amenințarea cu tarifele.

„Piața și-a revenit când a spus că nu vom folosi forța”, a declarat Mark Hackett, strateg șef de piață la Nationwide în Boston, în timp ce analistul financiar Matthew Smart a spus că „incertitudinea tocmai a fost eliminată”.

Alții au remarcat că Trump are un istoric de amenințări tot mai intense, pentru ca apoi să se retragă când piețele financiare încep să scadă. După ce a pus frână războiului comercial global în aprilie anul trecut, în urma unei prăbușiri a piețelor, Financial Times a inventat acronimul „Taco” – „Trump Always Chickens Out” (Trump se sperie mereu) – pentru a descrie fenomenul.

Publicația americană Semafor a raportat că Trump părea frustrat de evoluția piețelor din această săptămână și a remarcat că antagonismul său față de aliații europeni comportă riscuri enorme.

„Țări precum Marea Britanie, Belgia și Franța dețin trilioane de dolari în active americane, cum ar fi titluri de stat. Dacă decid să le vândă, acest lucru ar putea determina o creștere vertiginoasă a ratelor dobânzilor”, a scris reporterul Eleanor Mueller.

Michael McFaul, fost ambasador al SUA în Rusia și critic declarat al lui Trump, a sugerat că schimbarea de ton a fost rezultatul unei serii de presiuni asupra președintelui: „ Europenii uniți, piața, alți politicieni americani, mass-media independentă și opinia publică s-au unit pentru a opri gambitul nebunesc al lui Trump de a invada și anexa Groenlanda.”

În Groenlanda, însă, anunțul lui Trump a fost întâmpinat cu un scepticism profund.

„Minte”, a declarat un locuitor din capitala Nuuk, intervievat de agenția de știri AFP.

Acest sentiment a fost împărtășit și de Anak, un asistent social, care a declarat pentru AFP: „Groenlanda aparține groenlandezilor”.

,,, https://www.theguardian.com/world/2026/jan/22/trump-greenland-framework-future-deal-reactions

Trump renunță la amenințarea cu impunerea de tarife asupra Groenlandei, invocând un „acord” vag asupra teritoriului

Președintele SUA susține că se lucrează la un „cadru” de acord după o întâlnire „foarte productivă” cu secretarul general al NATO

Știrile despre Trump pe scurt: la Davos, președintele divaghează, renunță și promovează un „acord viitor” privind Groenlanda

Lauren Aratani în New York și Andrew Roth

Joi, 22 ianuarie 2026, 04:01 CET

Donald Trump și-a retras amenințarea de a impune tarife americane drastice asupra a opt țări europene, susținând că a convenit asupra „cadrului unui acord viitor” privind Groenlanda.

La patru zile după ce a promis să introducă taxe de import drastice asupra unei serii de aliați ai SUA pentru sprijinul acordat Groenlandei în menținerea statutului de teritoriu autonom danez, președintele a dat înapoi.

SUA nu vor aplica Danemarcei, Norvegiei, Suediei, Franței, Germaniei, Regatului Unit, Țărilor de Jos și Finlandei tarife vamale de 10 % începând cu 1 februarie, a scris Trump pe platforma sa socială Truth Social. În weekend, el a amenințat că va majora tarifele la 25 % începând cu 1 iunie.

Amenințarea a provocat îngrijorare generalizată, critici din partea unor politicieni europeni de rang înalt, care au declarat că „nu se vor lăsa șantajați”, și avertismente din partea economiștilor.

După ceea ce el a numit o întâlnire „foarte productivă” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, miercuri, Trump a afirmat că a stabilit „cadrul” unui acord privind Groenlanda, fără a oferi mai multe informații.

„Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care urmau să intre în vigoare la 1 februarie”, a declarat președintele.

Trump nu a oferit detalii suplimentare despre acord, dar a spus că discuțiile continuă cu privire la un scut antirachetă american care ar fi parțial bazat în Groenlanda.

Acordul va fi în vigoare „pentru totdeauna”, a afirmat el la forumul economic de la Davos, din Elveția. „Avem o idee de acord. Cred că va fi un acord foarte bun pentru Statele Unite, dar și pentru ei”, a declarat Trump pentru CNBC, rețeaua de știri financiare. „Este puțin complex, dar vom explica totul în detaliu.”

Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a declarat: „Discuțiile dintre aliații NATO cu privire la cadrul menționat de președinte se vor concentra pe asigurarea securității Arcticii prin eforturile colective ale aliaților, în special ale celor șapte aliați arctici.

Ea a adăugat: „Negocierile dintre Danemarca, Groenlanda și Statele Unite vor continua cu scopul de a se asigura că Rusia și China nu vor câștiga niciodată un punct de sprijin – economic sau militar – în Groenlanda”.

Dar Rutte, secretarul general al alianței, a dat dovadă de prudență. „Cred că a fost o întâlnire foarte bună în seara aceasta”, a declarat el pentru agenția de știri AFP. „Dar mai sunt încă multe de făcut”.

Ministrul de externe al Danemarcei a declarat că Trump a transmis semnale pozitive, afirmând că nu va folosi forța militară pentru a cuceri Groenlanda.

„Trump a spus că va suspenda războiul comercial. El a declarat: «Nu voi ataca Groenlanda». Acestea sunt mesaje pozitive”, a declarat Lars Løkke Rasmussen pentru televiziunea publică daneză DR.

Trump „a avut, de asemenea, o conversație fructuoasă cu secretarul general al NATO”, a afirmat el, fără a da detalii.

La o reuniune a NATO miercuri, ofițeri militari din statele membre ale alianței transatlantice au discutat un compromis prin care SUA ar primi suveranitatea asupra unor mici zone din Groenlanda, a raportat New York Times, citând trei înalți oficiali anonimi. Doi dintre oficiali au comparat propunerea cu bazele militare britanice din Cipru, care sunt considerate teritoriu britanic, a spus acesta.

Aaja Chemnitz Larsen, membră groenlandeză a parlamentului danez, a scris miercuri seara pe Facebook că, în ciuda afirmației lui Trump că a ajuns la un acord cu NATO privind țara sa natală, alianța militară nu are mandatul de a negocia nimic în legătură cu Groenlanda. „Nimic despre noi, fără noi”, a scris ea.

Pe fondul zvonurilor că Trump și Rutte ar fi discutat la Davos despre un acord privind mineralele, Chemnitz Larsen a calificat ideea că NATO ar avea ceva de spus despre suveranitatea Groenlandei sau mineralele acesteia ca fiind „complet exclusă”.

Sascha Faxe, membru al parlamentului danez, a declarat miercuri seara, într-un interviu acordat Sky News, că acordul pe care Trump susține că l-a încheiat cu NATO în legătură cu Groenlanda „nu este real”.

„Problema este că, în primul rând, nu poate exista un acord fără ca Groenlanda să participe la negocieri”, a spus Faxe.

Ea a continuat făcând referire la comentariile anterioare ale lui Chemnitz Larsen, spunând: „Am auzit de la groenlandezii pe care îi cunosc – avem o deputată groenlandeză în Danemarca – și ea este foarte clară că aceasta nu este o prerogativă a lui Rutte și a NATO; ei nu pot negocia subteranul din Groenlanda sau securitatea Groenlandei fără ca groenlandezii să fie parte a negocierilor.

„Și ei sunt foarte clari: Groenlanda nu este de vânzare, nu este supusă negocierilor”, a adăugat Faxe. „Deci nu sunt negocieri reale, sunt doi oameni care au purtat o conversație”, a spus ea. „Cu siguranță nu este o înțelegere.”

Cu câteva ore înainte de a renunța la tarife, în timpul unui discurs incoerent la Davos, Trump a spus că SUA nu vor folosi forța pentru a cuceri Groenlanda, dar a subliniat că încă intenționează să folosească puterea economică și diplomatică a națiunii sale pentru a o obține – și a lăudat beneficiile tarifelor americane.

Ce ne spune discursul lui Donald Trump de la Davos despre oferta sa pentru Groenlanda – video

„Toți sunteți părtași la ele – în unele cazuri, victime ale lor”, a spus el delegaților adunați din întreaga lume. „Dar, în cele din urmă, este un lucru corect, și majoritatea dintre voi realizați asta.”

Cu toate acestea, președintele SUA a renunțat în repetate rânduri la amenințările sale cele mai extreme privind tarifele – în special în primăvara anului trecut, când a salutat începutul unei noi ere pentru economia SUA, doar pentru a amâna o vastă serie de tarife.

Îngrijorarea față de strategia comercială agresivă a lui Trump nu este doar internațională, ci și internă. Tarifele sale au stârnit în repetate rânduri temeri pentru economia SUA. Wall Street a suferit marți cea mai proastă zi din octombrie, prima zi de tranzacționare după amenințarea lui Trump de a ataca aliații NATO cu tarife vamale asupra Groenlandei.

Președintele SUA acordă o atenție deosebită evoluțiilor pieței bursiere și le-a menționat de mai multe ori în discursul său de miercuri. El și-a asumat meritul pentru faptul că acestea au atins o serie de maxime istorice de când s-a întors la putere, dar a recunoscut că au scăzut săptămâna aceasta „din cauza Islandei”, referindu-se aparent la urmărirea sa asupra Groenlandei.

Obsesia recentă a lui Trump pentru Groenlanda, după ce SUA au răsturnat regimul lui Nicolás Maduro în Venezuela, a neliniștit oficialii din întreaga lume în ultimele săptămâni. Trump susține că Danemarca datorează Groenlanda SUA pentru că a ajutat la apărarea teritoriului în timpul celui de-al doilea război mondial, ceea ce a fost demontat, și că SUA au nevoie de teritoriu din motive de securitate națională.

În discursul său de la Davos, Trump a spus că SUA nu vor folosi forța militară pentru a cuceri Groenlanda, dar a cerut „negocieri imediate”. „Vrem o bucată de gheață pentru protecția lumii, iar ei nu ne-o dau”, a spus Trump. „Nu am cerut niciodată altceva.”

Retragerea sa în privința tarifelor a venit la câteva ore după ce Parlamentul European a suspendat pe termen nelimitat ratificarea acordului tarifar SUA-UE încheiat vara trecută, într-o mișcare care a arătat că politicienii erau, pentru prima dată, dispuși să-l înfrunte pe Trump.

,,, https://www.theguardian.com/world/2026/jan/21/trump-framework-greenland-tariffs-threats

Trump se prezintă ca o mare speranță albă într-un discurs plin de rasism la Davos

David Smith, Washington

Tirada anti-Somalia a președintelui și insultele la adresa liderilor europeni au fost în concordanță cu viziunea asupra lumii a consilierului Stephen Miller

Miercuri, 21 ianuarie 2026, ora 20:16 CET

Donald Trump a apărut la Davos cu un bazooka de insulte. El a batjocorit ochelarii de soare de aviator ai lui Emmanuel Macron, l-a mustrat pe Mark Carney („Canada trăiește datorită Statelor Unite”), a afirmat că elvețienii „sunt buni doar datorită nouă” și a criticat Danemarca pentru că a pierdut Groenlanda „în șase ore” în timpul celui de-al doilea război mondial.

Dar, dincolo de retorica conflictuală, președintele SUA a transmis miercuri un mesaj mai profund, care urmărea să unească Occidentul, mai degrabă decât să-l dezbine. A fost cel mai întunecat, insidios și sinistru proiect al său.

Trump a presupus: Da, s-ar putea să avem certuri interne, dar eu aduc dragoste dură, pentru că suntem cu toții în aceeași barcă. Noi suntem purtătorii steagului civilizației occidentale. Trebuie să rezistăm hoardelor barbare. Trebuie să salvăm omul alb.

Președintele în vârstă, care în 2024 s-a plâns că „avem multe gene rele în țara noastră în acest moment”, a declarat la Forumul Economic Mondial că este „de origine europeană”, și anume: „100% scoțiană, mama mea; 100% german, tatăl meu. Și credem profund în legăturile pe care le împărtășim cu Europa ca civilizație”.

El a deplâns faptul că „anumite locuri din Europa nu mai sunt recunoscute, sincer”, dând vina pe factori precum „migrația masivă necontrolată”. Trump a spus: „Este oribil ce își fac singuri. Se distrug singuri, aceste locuri frumoase, frumoase. Vrem aliați puternici, nu aliați grav slăbiți”.

Ce a urmat a fost pur rasism, pe măsură ce Trump a reflectat asupra imigrației în propria țară, unde a făcut din comunitatea somaleză o țintă specială a retoricii sale privind deportarea, după recentele cazuri de fraudă guvernamentală din Minnesota, în care majoritatea inculpaților aveau origini somaleze.

„Luptăm împotriva unei fraude de peste 19 miliarde de dolari, care a fost furată de bandiți somalezi”, a spus el. „Vă vine să credeți că somalezii au un IQ mai mare decât credeam? Eu spun mereu că aceștia sunt oameni cu un IQ scăzut. Cum au ajuns în Minnesota și au furat toți acești bani?”

Apoi a ajuns la esența problemei: „Situația din Minnesota ne reamintește că Occidentul nu poate importa în masă culturi străine care nu au reușit să construiască o societate de succes. Adică, noi primim oameni din Somalia, iar Somalia este un stat eșuat – nu este o națiune. Nu are guvern, nu are poliție, nu are nimic.” (De fapt, Somalia are un guvern, deși nu este ales democratic.)

El a lansat o tiradă acerbă la adresa lui Ilhan Omar, o congresmenă democrată de origine somaleză, care este cetățean american. Apoi a insistat: „Explozia de prosperitate, realizări și progres care a construit Occidentul nu a venit din codurile noastre fiscale. În cele din urmă, a venit din cultura noastră foarte specială.

Aceasta este moștenirea prețioasă pe care America și Europa o au în comun, și noi o împărtășim. O împărtășim, dar trebuie să o menținem puternică. Trebuie să devenim mai puternici, mai de succes și mai prosperi ca niciodată. Trebuie să apărăm această cultură și să redescoperim spiritul care a ridicat Occidentul din adâncurile evului mediu până la culmea realizărilor umane.”

Discursul lui Trump purta amprenta lui Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe și arhitectul politicii sale draconice în materie de imigrație. Discursul era în concordanță cu întregul discurs al politicii identitare albe care se răspândește în dreapta americană.

Se regăsește în teoria „marelui înlocuire”, o noțiune conspirativă potrivit căreia schimbările demografice sunt orchestrate pentru a înlocui majoritățile albe cu populații non-albe, subminând cultura tradițională. Se regăsește în decizia lui Trump de a acorda azil sud-africanilor albi din cauza unui „genocid alb” fictiv care se spune că are loc în țara lor. Se regăsește în ideologia fanatică care stă la baza atacului brutal al Serviciului de Imigrare și Vamă (ICE) asupra imigranților din Minneapolis.

Acest lucru se regăsește și în viziunea asupra lumii a lui Miller, care promovează de mult timp temerile rasiste legate de înlocuirea demografică a albilor și declinul civilizației. El a devenit editorul care transformă discuțiile de la bar ale lui Trump în scriptura „Make America great again” (Să facem America din nou măreață).

Vorbind la înmormântarea activistului de dreapta Charlie Kirk anul trecut, Miller a spus: „Descendența și moștenirea noastră se întind până la Atena, Roma, Philadelphia și Monticello. Strămoșii noștri au construit orașele. Ei au creat arta și arhitectura. Ei au construit industria. Noi susținem ceea ce este bun, virtuos și nobil.”

Numai Miller putea să-și petreacă Crăciunul trecut urmărind o emisiune TV pentru familie cu Dean Martin și Frank Sinatra din 1967 și să tragă următoarea concluzie: „Imaginați-vă că vă uitați la asta și vă gândiți că America are nevoie de un număr infinit de imigranți din lumea a treia”, a tweetat el. (A existat o reacție imediată din partea utilizatorilor X, care au remarcat că atât Martin, cât și Sinatra erau fii de imigranți.)

Elon Musk, un bărbat alb născut în timpul apartheidului în Africa de Sud și acum cea mai bogată persoană din lume, a amplificat astfel de idei. Feed-ul său de pe X, platforma de socializare pe care o deține, este încă plin de avertismente sumbre despre civilizația albă asediată. La începutul acestei luni, el a retweetat cu o aprobare „100%” o postare care declara că: „Dacă bărbații albi devin o minoritate, vom fi măcelăriți … Solidaritatea albilor este singura cale de supraviețuire.”

Aliații de extremă dreapta ai lui Trump s-au îngrijorat în ultima vreme că acesta a devenit distras de cuceririle globale – Iran, Venezuela, Groenlanda – și că a pierdut din vedere crezul său „America first”. Miercuri, el s-a adresat poate elitelor bogate din Davos, dar, ca întotdeauna, adevărata sa audiență țintă era cea de acasă. Mesajul: eu sunt încă marea speranță albă.

,,, https://www.theguardian.com/business/2026/jan/21/trumps-davos-speech-stephen-miller-white-identity-politics

Știrile despre Trump pe scurt: la Davos, președintele divaghează, dă înapoi și promovează „acordul viitor” privind Groenlanda

Trump le-a spus participanților la Davos că SUA nu vor folosi forța militară pentru a cuceri Groenlanda, dar a cerut „negocieri imediate” – știrile politice importante din SUA de miercuri, 21 ianuarie, pe scurt

Echipa Guardian

Joi, 22 ianuarie 2026, ora 03:00 CET

A fost o zi destul de agitată la Davos.

Donald Trump și-a început participarea la Forumul Economic Mondial miercuri cu un discurs confuz și îmbibat de rasism, în care a atacat liderii europeni și și-a reafirmat cererea de a achiziționa Groenlanda. Dar, câteva ore mai târziu, președintele SUA a dat înapoi și și-a atenuat amenințările de a impune tarife vamale mai multor națiuni aliate, susținând că a ajuns la „cadrul unui acord viitor” privind implicarea SUA în teritoriul danez.

Amenințarea a stârnit îngrijorare generalizată, critici din partea unor politicieni europeni de rang înalt, care au declarat că „nu se vor lăsa șantajați”, și avertismente din partea economiștilor.

Trump a menționat o întâlnire „foarte productivă” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, dar nu a oferit multe detalii despre „acordul” pe care l-a prezentat ca o victorie pentru SUA și interesele sale.

Într-un interviu acordat în aceeași zi postului CNBC, Trump a declarat că acordul ar include implicarea NATO în sistemul său de apărare antirachetă, cunoscut sub numele de „Golden Dome”, precum și „drepturile asupra resurselor minerale” pentru SUA.

Deși detaliile oficiale nu au fost încă dezvăluite, New York Times, citând oficiali de rang înalt anonimi, a raportat că ofițeri militari din statele membre ale alianței transatlantice au discutat un compromis prin care SUA ar obține suveranitatea asupra unor mici porțiuni din Groenlanda.

Ce părere au Danemarca și Groenlanda despre acest lucru? Unii parlamentari au respins povestea lui Trump.

Într-un interviu acordat miercuri Sky News, un membru al parlamentului danez, Sascha Faxe, a declarat că „nu poate exista un acord fără ca Groenlanda să facă parte din negocieri”.

„Deci nu sunt negocieri reale”, a adăugat Faxe. „Sunt doi bărbați care au purtat o conversație.”

Trump renunță la amenințarea cu tarifele pentru Groenlanda, invocând un „acord” vag asupra teritoriului

SUA nu vor aplica Danemarcei, Norvegiei, Suediei, Franței, Germaniei, Regatului Unit, Țărilor de Jos și Finlandei tarife de 10% începând cu 1 februarie, a scris Trump pe platforma sa socială Truth Social.

Obsesia recentă a lui Trump pentru Groenlanda, după ce SUA au răsturnat regimul lui Nicolás Maduro în Venezuela, a neliniștit oficialii din întreaga lume în ultimele săptămâni. Trump susține că Danemarca datorează Groenlanda Statelor Unite pentru că a ajutat la apărarea teritoriului în timpul celui de-al doilea război mondial, ceea ce a fost demontat, și că Statele Unite au nevoie de teritoriu din motive de securitate națională.

_{Citiți articolul complet}

Doge a partajat în mod necorespunzător date sensibile privind securitatea socială

După luni de negări, administrația Trump a recunoscut într-un dosar al curții federale că angajații care lucrau pentru presupusa operațiune de reducere a costurilor a lui Elon Musk au accesat și au partajat în mod necorespunzător date sensibile privind securitatea socială a americanilor.

_{Citiți articolul complet}

Netanyahu se va alătura „consiliului de pace” al lui Trump, în ciuda obiecțiilor anterioare

Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat miercuri că a acceptat să se alăture unui „consiliu de pace” susținut de SUA și propus de Donald Trump, în ciuda faptului că biroul său criticase anterior componența comitetului său executiv.

_{Citiți articolul complet}

O femeie însărcinată în stare de urgență medicală este deportată din SUA, afirmă avocatul

O femeie de 21 de ani, însărcinată în luna a opta și în stare de urgență medicală, este deportată miercuri după-amiază din Atlanta, a declarat un avocat specializat în drepturile omului, solicitând asistență de urgență pentru clienta sa.

„Încercăm să îi asigurăm imediat asistența medicală de care are nevoie”, a declarat Anthony Enriquez, vicepreședinte al departamentului de advocacy și litigii din SUA al Kennedy Human Rights Center, a cărui clientă, Zharick Daniela Buitrago Ortiz, este pe punctul de a fi trimisă în Columbia.

_{Citiți articolul complet}

Fondatoarea Theranos, Elizabeth Holmes, îi cere lui Trump să-i comute pedeapsa cu închisoarea

Fondatoarea Theranos, Elizabeth Holmes, i-a cerut lui Donald Trump să-i comute pedeapsa după ce a fost condamnată pentru înșelarea investitorilor în start-up-ul său de testare a sângelui, acum defunct, care a fost evaluat la un moment dat la 9 miliarde de dolari, potrivit unui anunț publicat pe site-ul Departamentului de Justiție al SUA.

_{Citiți articolul complet}

ICE vizează comunitățile somaleze din Maine în cadrul noii campanii de represiune a administrației Trump

Administrația Trump a început o nouă campanie de represiune împotriva imigrației, trimițând un număr mare de agenți federali în Maine, un stat pescăresc oceanic, în cadrul unui plan denumit de guvern „Operațiunea Captura zilei”.

_{Citiți articolul complet}

Curtea Supremă a SUA pare sceptică față de încercarea lui Trump de a o demite pe Lisa Cook

Judecătorii Curții Supreme a SUA s-au arătat sceptici față de argumentele lui Donald Trump pentru demiterea unui guvernator al Rezervei Federale miercuri, într-un test cheie al puterii președintelui – și al luptei administrației sale pentru a exercita un control mai mare asupra băncii centrale a SUA.

_{Citiți articolul complet}

Curtea SUA permite ICE să aresteze și să folosească spray cu piper împotriva protestatarilor pașnici din Minnesota

Într-o victorie pentru administrația Trump, miercuri, cea de-a opta curte de apel a SUA a aprobat cererea Departamentului de Justiție de suspendare administrativă a unei măsuri preliminare emise vineri trecută de judecătoarea Katherine Menendez.

Această ordonanță ar fi interzis agenților ICE să ia măsuri de represalii împotriva protestatarilor pașnici, să aresteze sau să rețină persoane care participă la proteste pașnice, să utilizeze spray cu piper sau muniții neletale similare și instrumente de dispersare a mulțimii, precum și să oprească sau să rețină șoferi fără un motiv întemeiat.

_{Citiți articolul complet}

Ce s-a mai întâmplat astăzi:

Un judecător american a blocat temporar miercuri procurorii federali să examineze materialele confiscate când FBI a percheziționat locuința unui reporter al Washington Post.

Un fost angajat al Departamentului Securității Interne, care a fost concediat după ce a circulat un videoclip în care îl critica pe șeful agenției, Kristi Noem, a dat în judecată departamentul, susținând că concedierea i-a încălcat drepturile prevăzute în primul amendament.

Partidul Republican din California a cerut Curții Supreme a SUA să blocheze o măsură de redistribuire a circumscripțiilor electorale aprobată de alegători în noiembrie, care ar fi schimbat până la cinci locuri în Camera Reprezentanților în favoarea democraților.

Vorbind despre redistribuirea circumscripțiilor electorale, New York trebuie să-și redesenzeze harta congresului, a decis miercuri un judecător de stat, oferind democraților o altă oportunitate cheie de a câștiga un alt loc în Camera Reprezentanților înainte de alegerile intermediare din toamna acestui an.

Biroul lui Gavin Newsom, guvernatorul Californiei, a declarat că participarea sa la Forumul Economic Mondial de la Davos a fost anulată sub presiunea administrației Trump.

Reprezentanții republicani din Camera Reprezentanților au avansat miercuri o rezoluție pentru a-i acuza pe fostul președinte Bill Clinton și pe fosta secretară de stat Hillary Clinton de sfidarea Congresului în legătură cu ancheta privind cazul Jeffrey Epstein, deschizând perspectiva ca Camera Reprezentanților să aplice pentru prima dată una dintre cele mai puternice sancțiuni împotriva unui fost președinte.

O vastă furtună de iarnă va lovi o mare parte a SUA începând de vineri, aducând zăpadă, gheață și frig extrem pe o distanță de aproape 2.000 de mile, de la sud-vest la coasta de est, afectând peste 200 de milioane de oameni.

Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a apărat recentul transfer al 37 de membri ai cartelului mexican în SUA ca fiind o „decizie suverană”, în contextul în care guvernul său se străduiește să atenueze presiunea administrației Trump de a lua măsuri mai ferme împotriva grupurilor de traficanți de droguri.

https://www.theguardian.com/us-news/2026/jan/21/trump-news-at-a-glance-at-davos-president-rambles-backs-down-and-touts-future-deal-on-greenland

Informare privind războiul din Ucraina: Zelenskyy este așteptat la Davos pentru a se întâlni cu Trump

Nu este clar dacă președinții vor avea ceva de semnat; Mark Rutte îndeamnă NATO să furnizeze stocurile sale de apărare aeriană pentru Ucraina. Ce știm în ziua 1.429

Warren Murray și agenții

Joi, 22 ianuarie 2026, 03:06 CET

Voldymyr Zelenskyy a fost anunțat miercuri seara că se îndreaptă spre Davos, după ce Donald Trump părea să-l fi convocat la Forumul Economic Mondial. Președintele ucrainean declarase cu o zi înainte că nu se așteaptă să participe la conferința din Elveția, deoarece atacurile rusești au aruncat Ucraina într-o criză energetică: „Fără îndoială, în acest caz aleg Ucraina, mai degrabă decât forumul economic, dar totul se poate schimba în orice moment.”
Anunțul lui Trump privind întâlnirea a părut a fi făcut în ultimul moment, întrucât el a spus că aceasta va avea loc miercuri, când omologul său ucrainean nici măcar nu se afla în aceeași țară. După declarația lui Trump, oficialii au clarificat că întâlnirea va avea loc joi. Zelenskyy a declarat anterior: „Întâlnirile cu America ar trebui să se încheie întotdeauna cu rezultate concrete pentru a consolida Ucraina sau pentru a ne apropia de sfârșitul războiului. Și dacă documentele sunt gata, ne vom întâlni.” Discuțiile dintre reprezentanții de rang înalt ai Ucrainei și emisarii lui Trump au continuat de sâmbătă, inclusiv la Davos, dar miercuri seara nu era clar dacă vor exista documente de semnat.
Negociatorul ucrainean de rang înalt Rustem Umerov a declarat că s-a întâlnit cu reprezentanții SUA Steve Witkoff și Jared Kushner la Davos. Umerov a repetat refrenul familiar că discuțiile lor s-au concentrat pe garanții de securitate și redresarea postbelică. Umerov a declarat că o delegație ucraineană s-a întâlnit și cu reprezentanții firmei de investiții americane Blackrock pentru a discuta planurile de reconstrucție.

Vladimir Putin, președintele rus, a declarat între timp că se va întâlni joi cu Witkoff și Kushner, care se îndreptau de la Davos spre Moscova. Interesant este că Putin, citat de agențiile de știri ruse, a declarat că va discuta cu reprezentanții SUA despre posibila utilizare a activelor ruse înghețate. UE s-a certat cu privire la modul de mobilizare a activelor rusești deținute de Belgia, în valoare de aproximativ 300 de miliarde de euro (350 de miliarde de dolari), pentru a ajuta Ucraina să se apere și să se reconstruiască. Putin părea să încerce să împiedice eforturile europene, spunând, potrivit unor surse, că dorește să utilizeze aceste fonduri pentru a restaura „teritoriile afectate în timpul acțiunilor militare”. El nu a precizat dacă acestea ar fi zone ucrainene, rusești sau controlate de Rusia.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a îndemnat miercuri șefii militari să facă presiuni asupra guvernelor naționale pentru a furniza Ucrainei sistemele de apărare aeriană de care are nevoie urgent. „Vă rog să vă folosiți influența pentru a-i ajuta pe liderii politici să facă și mai mult”, a spus Rutte într-un mesaj video adresat înalților oficiali militari reuniți la sediul NATO din Bruxelles. „Căutați în stocurile voastre pentru a vedea ce mai puteți oferi Ucrainei, în special interceptori de apărare aeriană. Acum este momentul.”

Un atac cu drone ucrainene a incendiat rezervoarele terminalului petrolier de la Volna, în regiunea Krasnodar din sudul țării, miercuri, au declarat autoritățile ruse, afirmând că trei persoane au fost ucise și opt rănite. Au existat acuzații și contraacuzații după un incendiu la clădiri rezidențiale din apropierea orașului Krasnodar, în sud-vestul Rusiei. Liderul regiunii a declarat că a fost un atac cu drone ucrainene și că 11 persoane au fost rănite. Partea ucraineană a afirmat că a fost vorba de un foc rătăcit al apărării aeriene ruse. Șeful centrului ucrainean de combatere a dezinformării, Andriy Kovalenko: „O rachetă a apărării aeriene ruse a lovit o clădire rezidențială în orașul Afipsky [din regiunea Adygea].”

,,, https://www.theguardian.com/world/2026/jan/22/ukraine-war-briefing-zelenskyy-expected-in-davos-after-all-to-meet-trump

Starmer își înăsprește retorica față de Trump și condamnă presiunile asupra Groenlandei

Premierul o acuză, de asemenea, pe Kemi Badenoch că susține eforturile președintelui american de a „submina poziția guvernului”

Peter Walker și Alexandra Topping

Miercuri, 21 ianuarie 2026, ora 18:59 CET

Keir Starmer și-a înăsprit în mod vizibil retorica față de Donald Trump, declarând în Camera Comunelor că condamnarea de către președintele SUA a acordului privind Insulele Chagos cu Mauritius a avut scopul de a slăbi hotărârea Regatului Unit în privința Groenlandei.

Într-un schimb de replici uneori furios cu Kemi Badenoch în cadrul sesiunii de întrebări adresate prim-ministrului, Starmer a denunțat utilizarea de către liderul conservator a cuvintelor lui Trump pentru a respinge acordul privind Chagos, afirmând că președintele nu a fost sincer în obiecțiile sale.

„Președintele Trump a folosit ieri cuvinte despre Chagos care erau diferite de cuvintele sale anterioare de bun venit și sprijin”, a spus el, adăugând că liderul american le-a folosit „cu scopul expres de a exercita presiune asupra mea și a Marii Britanii în legătură cu valorile și principiile mele, cu privire la viitorul Groenlandei.

„El vrea să cedez din poziția mea, iar eu nu am de gând să fac acest lucru. Având în vedere că acesta era scopul său expres, sunt surprins că liderul opoziției s-a alăturat mișcării.”

Starmer condamnase deja amenințarea lui Trump din această săptămână de a impune tarife comerciale crescânde asupra a opt țări europene care au trimis trupe în Groenlanda, inclusiv Marea Britanie, dacă acestea refuzau cererea sa ca SUA să preia controlul asupra vastei insule, care este o parte în mare măsură autonomă a Danemarcei.

El a afirmat că tarifele reciproce sau alte represalii directe împotriva SUA ar fi o greșeală, dar limbajul său de miercuri a fost mult mai dur față de un președinte pe care, în general, a încercat să-l flateze sau să-l convingă, mai degrabă decât să-l provoace.

Badenoch și liderii tuturor celorlalte partide principale din Marea Britanie și-au exprimat opoziția față de orice planuri ale SUA privind Groenlanda fără voința poporului său, dar Starmer a susținut că adoptarea de către liderul conservator a comentariilor lui Trump despre insulele Chagos a subminat această poziție.

Vorbind miercuri la Forumul Economic Mondial de la Davos, Nigel Farage a reiterat că suveranitatea Groenlandei trebuie respectată, argumentând în același timp că lumea ar fi mai sigură dacă SUA ar prelua controlul asupra teritoriului.

Liderul Reform UK a declarat: „Nu am nicio îndoială că lumea ar fi un loc mai bun și mai sigur dacă o Americă puternică ar fi prezentă în Groenlanda, din cauza geopoliticii nordului îndepărtat, din cauza topirii calotelor glaciare și din cauza expansionismului continuu al spărgătoarelor de gheață rusești și al investițiilor chinezești.

„Deci, da, ar fi mai bine pentru lume din punct de vedere al siguranței și mai puternic pentru NATO dacă America ar deține Groenlanda? Da, ar fi. Cu toate acestea, dacă credeți în Brexit și dacă credeți în sărbătorirea celei de-a 250-a aniversări a Americii, dacă credeți în statele naționale și nu în structurile globaliste, credeți în suveranitate.

„Și dacă credeți în suveranitate, credeți în principiul autodeterminării naționale.”

Într-o postare pe platforma sa Truth Social, marți noaptea, Trump a inversat sprijinul anterior al SUA pentru acordul de transfer al suveranității Insulelor Chagos către Mauritius, un plan menit să asigure viitorul importantei baze aeriene britanico-americane de pe Diego Garcia, cea mai mare insulă din arhipelagul Oceanului Indian.

„În mod șocant, „briliantul” nostru aliat NATO, Regatul Unit, intenționează în prezent să cedeze insula Diego Garcia, locul unei baze militare americane vitale, către Mauritius, și să facă acest lucru FĂRĂ NICIUN MOTIV”, a scris el, în mijlocul unei avalanșe de postări despre Groenlanda.

„Cedarea de către Marea Britanie a unui teritoriu extrem de important este un act de MARE STUPIDITATE și reprezintă un alt motiv din lunga listă de motive de securitate națională pentru care Groenlanda trebuie achiziționată.”

După ce Badenoch l-a întrebat pe Starmer despre poziția lui Trump, prim-ministrul a spus că ea subminează unitatea politică în privința Groenlandei.

„Am înțeles că poziția ei era aceea de a susține poziția guvernului cu privire la viitorul Groenlandei”, a spus el. „Acum pare să susțină cuvintele președintelui Trump pentru a submina poziția guvernului cu privire la viitorul Groenlandei. A ales oportunismul pur în detrimentul interesului național.”

După ce Badenoch a susținut că nu este cazul, Starmer a reiterat că declarațiile lui Trump privind Insulele Chagos „au avut în mod expres scopul de a mă presa să renunț la principiile mele” privind Groenlanda.

„Ceea ce a spus despre Chagos a fost literalmente în aceeași propoziție cu ceea ce a spus despre Groenlanda”, a spus el. „Acesta a fost scopul său, iar viitorul Groenlandei este o problemă binară care divide lumea în acest moment, cu consecințe materiale.”

,,, https://www.theguardian.com/politics/2026/jan/21/starmer-criticises-trump-pressure-over-greenland

Starmer, întărit, schimbă tactica, întrucât abordarea blândă nu reușește să-l influențeze pe Trump

Pippa CrerarRedactor politic

Prim-ministrul surprinzător de ferm la PMQs în legătură cu schimbarea de poziție a președintelui SUA privind Chagos și refuzul de a renunța la amenințarea cu tarifele vamale asupra Groenlandei

Miercuri, 21 ianuarie 2026, 16:28 CET

Pentru un om care își alege cuvintele cu atâta grijă, nu există nicio îndoială că schimbarea de ton a lui Keir Starmer față de Donald Trump în cadrul sesiunii de întrebări adresate prim-ministrului a fost intenționată.

De la începutul anului, pe măsură ce președintele SUA și-a arătat ambițiile imperialiste, abordarea blândă a prim-ministrului față de prietenul său imprevizibil de la Casa Albă a fost supusă unei presiuni crescânde.

Poziția sa delicată – diplomație în privat și construirea unei relații strânse în speranța unei influențe mai mari – a explodat spectaculos sâmbătă, când Trump a amenințat că va impune tarife de 25% aliaților europeni care se opun preluării Groenlandei de către SUA.

În câteva ore, Starmer a răspuns: „Aplicarea de tarife aliaților pentru că urmăresc securitatea colectivă a aliaților NATO este complet greșită”. În afară de dezacordul cu Trump cu privire la afirmația acestuia că Londra dorea aplicarea legii sharia, este pentru prima dată când premierul îl critică atât de vehement.

Luni, la o conferință de presă organizată în grabă la Downing Street, Starmer a insistat că încă speră să găsească o cale „pragmatică, sensibilă și durabilă” de ieșire din ultima criză – și că ar prefera „discuții calme” în locul „gesturilor politice” care ar putea dăuna relațiilor transatlantice.

Cu toate acestea, mesajul său a devenit și mai dur: că tarifele americane ar dăuna economiei britanice și nu sunt „în interesul nimănui” – în timp ce a menținut (aproape) amenințarea cu tarife de retorsiune. Nu a fost chiar o calmare, așa cum susțin criticii săi cei mai vehemenți.

Donald Trump a declarat că acordul Regatului Unit de a restitui Insulele Chagos Mauritiusului a fost un „act de mare prostie”. Fotografie: Gian Ehrenzeller/AP

„Keir are de obicei o atitudine foarte englezească în privința tuturor acestor lucruri: politicos, civilizat, direct, fără tendințe dramatice. În contextul tuturor acestor lucruri, el a fost de fapt foarte ferm, iar acest lucru va fi remarcat la Washington”, a observat un ministru al cabinetului la scurt timp după aceea.

„S-ar putea să vină un moment în care Keir va trebui să decidă că avem nevoie de o schimbare mai evidentă atât în retorică, cât și în substanță. Dar, deocamdată, trebuie să încerce să-și urmeze calea”.

Această schimbare mai evidentă pare să fi venit mai repede decât se așteptau mulți. Miercuri, în Camera Comunelor, ca răspuns la întrebările liderului Partidului Conservator, Kemi Badenoch, cu privire la schimbarea de opinie a lui Trump cu privire la Chagos, prim-ministrul a insistat că nu va renunța la poziția sa cu privire la Groenlanda.

„Președintele Trump a folosit ieri cuvinte diferite față de cele anterioare de bun venit și sprijin în legătură cu Chagos. A folosit aceste cuvinte cu scopul expres de a exercita presiune asupra mea și a Marii Britanii”, a spus el.

„Vrea să renunț la poziția mea, dar nu o voi face… Nu voi ceda. Marea Britanie nu va renunța la principiile și valorile noastre privind viitorul Groenlandei și amenințările cu tarife vamale”.

Se pare că Starmer consideră că amenințările lui Trump împotriva Regatului Unit, o țară cu care SUA a colaborat atât de strâns – inclusiv ajutând la capturarea unui petrolier sub pavilion rus la începutul acestei luni – sunt complet inacceptabile.

Curajul său a fost întărit, spun surse din interior, de schimbarea bruscă de atitudine a lui Trump în privința acordului Chagos și de ceea ce el consideră oportunismul lui Badenoch și al conservatorilor în această chestiune, în condițiile în care el consideră că, în calitate de lider al opoziției, a pus întotdeauna interesul național mai presus de politică.

Unii dintre membrii Partidului Laburist au părut surprinși să-și audă liderul, de obicei diplomat, vorbind atât de ferm. Cu toate acestea, există și persoane din țară care ar dori ca el să meargă și mai departe.

Printre aceștia se numără liderul liberal-democraților, Ed Davey, care a scris în The Guardian: „Starmer se află acum în fața unei alegeri: să continue strategia sa eșuată de a-l linguși pe Trump sau să îi țină piept, așa cum am face cu orice alt agresor. Agresorii nu se opresc când li se cere: se opresc când sunt forțați să o facă”.

Deocamdată, criticile lui Starmer la adresa lui Trump sunt specifice și limitate. Dar urmăriți acest spațiu: dacă președintele SUA devine mai amenințător, mai agresiv, atunci răspunsul prim-ministrului – deși încă atent analizat – va fi probabil mai pe măsură.

,,, https://www.theguardian.com/politics/2026/jan/21/keir-starmer-pmqs-trump-chagos-greenland-tariff-threat-analysis

Puteri medii se adună? Dezordinea provocată de Trump stârnește discuții despre noi alianțe liberale

Patrick WintourRedactor diplomatic

În timp ce Mark Carney, Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen decid „să trăiască în adevăr”, ce va fi nevoie pentru ca Starmer să-l critice pe Trump?

Miercuri, 21 ianuarie 2026, ora 18:09 CET

Donald Trump a declarat la forumul economic de la Davos că „fără noi, majoritatea țărilor nici măcar nu ar funcționa”, dar, pentru prima dată în ultimele decenii, mulți lideri occidentali au ajuns la concluzia opusă: vor funcționa mai bine fără SUA.

Individual și colectiv, ei au decis „să trăiască în adevăr” – expresia folosită de disidentul ceh Vaclav Havel și menționată de prim-ministrul canadian, Mark Carney, în discursul său foarte apreciat de marți, de la Davos. Ei nu vor mai pretinde că SUA sunt un aliat de încredere sau chiar că vechea alianță occidentală mai există.

Donald Trump și-a retras pe jumătate amenințarea de a invada Groenlanda într-un discurs tulburător și incoerent la Davos. Fotografie: Laurent Gilliéron/Reuters

Amenințarea lui Trump de a invada Groenlanda – retrasă pe jumătate în discursul său derutant și incoerent de miercuri de la Davos – și glorificarea utilizării tarifelor pentru a-și intimida aliații au fost picătura care a umplut paharul. Astfel, la prima aniversare a celui de-al doilea mandat al său, tabuurile legate de negarea rolului său de „lider al lumii libere” par să fi fost sparte.

La fel cum fructarul din povestea lui Havel a dat jos afișul din vitrina magazinului care lăuda imperiul comunist și a început să spună adevărul despre falsitatea în care trăise, așa și liderii unor puteri medii liberale occidentale par hotărâți să renunțe la minciuna colectivă privind valoarea continuă a parteneriatului cu SUA. Dacă această descoperire colectivă a coloanei vertebrale este mai mult decât retorică, timpul va decide.

Carney, poate cel mai elocvent dintre cei care au dat glas acestui sentiment, a jurat că nu va mai trăi într-o stare de nostalgie, așteptând întoarcerea vechii lumi. Aceasta este o ruptură, nu o tranziție, a spus el. Fără a menționa niciodată SUA, el a marcat „sfârșitul unei ficțiuni plăcute și începutul unei realități brutale în care geopolitica marilor puteri nu este supusă niciunei constrângeri”.

Fostul guvernator al Băncii Angliei nu a fost singurul care a diagnosticat că vechea ordine bazată pe reguli profund imperfecte a fost călcat în picioare de Trump. Vorbind miercuri în fața Parlamentului European, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus: „Trăim acum într-o lume definită de puterea brută, fie ea economică sau militară, tehnologică sau geopolitică. Într-o lume din ce în ce mai lipsită de legi, Europa are nevoie de propriile pârghii de putere”.

Președintele francez, Emmanuel Macron, disprețuit și batjocorit în repetate rânduri de Trump în această săptămână, a fost extrem de sincer: lumea se îndreaptă către un sistem „fără reguli”, în care ambițiile imperialiste cântăresc greu asupra multilateralismului; organismele internaționale care odinioară serveau la rezolvarea problemelor sunt slăbite, chiar abandonate; SUA „încearcă în mod deschis să slăbească și să subordoneze Europa”, a spus el.

Președintele finlandez, Alexander Stubb, autorul cărții intitulată „Triunghiul puterii: reechilibrarea noii ordini mondiale”, a susținut că Europa liberală este supusă unei duble presiuni din partea SUA, deoarece Washingtonul nu mai consideră Europa importantă în ierarhia intereselor americane și deoarece este văzută ca un inamic ideologic trezit.

Stubb a declarat: „Oamenii din jurul lui Trump din mișcarea Maga se consideră lideri ai unei mari schimbări, la fel cum au făcut Ronald Reagan și Margaret Thatcher după prăbușirea consensului keynesian.

Ei conduc o mișcare împotriva liberalismului, globalizării și interdependenței.”

Liderul cel mai reticent în a se alătura acestei mărturisiri publice a fost dogmaticul pragmatic Keir Starmer. Fără a menționa Marea Britanie, Carney i-a transmis un mesaj lui Starmer cu privire la defectele poziției sale. „Când negociem doar bilateral cu o putere hegemonică”, a spus el, „negociem din poziție de slăbiciune”. Aceasta nu este suveranitate, a adăugat el, iar singura opțiune pentru țările „intermediare” era să concureze între ele pentru a obține favoruri sau să se unească „pentru a crea o a treia cale cu impact”.

Este de remarcat faptul că Ed Miliband, secretarul britanic pentru energie, a ținut să laude discursul lui Carney, spunând că „situația s-a schimbat” între Starmer și SUA. Remarcile sale reflectă diviziunea crescândă din cadrul conducerii Partidului Laburist cu privire la necesitatea nu doar de a exprima diferențele față de Trump, ci și de a se alătura altora în contestarea întregii ideologii.

Mark Carney i-a trimis un mesaj lui Keir Starmer cu privire la defectele poziției „țărilor intermediare”. Fotografie: Arnd Wiegmann/Reuters

Legat de SUA din cauza relației nucleare și de securitate, diplomații britanici au văzut doar aspectele negative ale unei rupturi cu aliatul său indispensabil. Însă, în ultimul an, Starmer a început să vadă avantajele investiției într-o rețea de alianțe între puteri medii pentru a face față gigantilor China, Rusia și SUA.

Aliații lui Starmer spun că cea mai evidentă cale de urmat este colaborarea cu Macron pentru a relua negocierile blocate privind o alianță de apărare mai strânsă cu Europa, inclusiv accesul la industria europeană de apărare. Aceste negocieri au eșuat din cauza taxei de intrare ridicate pe această piață cerute de UE.

Atât de multe puteri europene împărtășesc acum un diagnostic comun, potrivit căruia realismul bazat pe valori al SUA impune Europei și Regatului Unit să colaboreze mai strâns ca niciodată.

Acest lucru necesită acceptarea lumii așa cum este ea, și nu așa cum ne-am dori să fie, una dintre frazele preferate ale lui Stubb. Înseamnă să încercăm, dacă este posibil, să găsim puncte de acord cu SUA în privința Groenlandei, printr-o eventuală prezență permanentă a NATO, și în privința Ucrainei, prin garanții de securitate. Ce poate fi salvat din această relație trebuie salvat.

Nu înseamnă să ofensezi fără motiv, ci înseamnă, la fel ca legumierul lui Havel, „să numești realitatea”. Așa cum Carney i-a sfătuit pe colegii săi lideri: „Când puterile medii critică intimidarea economică dintr-o direcție, dar rămân tăcute când vine din altă direcție, noi păstrăm semnul în vitrină”.

Pentru Starmer, aceasta ar fi o schimbare radicală, rupând cu 80 de ani de politică externă. Este posibil ca Trump să nu-i fi lăsat altă opțiune.

…. https://www.theguardian.com/business/2026/jan/21/trump-disorder-prompts-talk-liberal-alliances-mark-carney

Trump spune că Canada ar trebui să fie recunoscătoare pentru „cadourile” pe care le primește de la SUA

Președintele SUA îl critică pe Mark Carney la o zi după ce premierul a avertizat că lumea se confruntă cu o „ruptură” geopolitică

Știrile despre Trump pe scurt: la Davos, președintele divaghează, dă înapoi și promovează „acordul viitor” privind Groenlanda

Leyland Cecco în Toronto

Miercuri, 21 ianuarie 2026, ora 21:00 CET

Donald Trump a declarat că Canada ar trebui să fie „recunoscătoare” pentru „cadourile” pe care le primește de la SUA, la o zi după ce prim-ministrul său, Mark Carney, a avertizat că lumea se confruntă cu o „ruptură” geopolitică.

Adresându-se participanților la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial din Elveția, președintele SUA a evidențiat discursul lui Carney, care a criticat dur politica externă a SUA.

„Canada primește multe cadouri de la noi, apropo. Ar trebui să fie recunoscătoare, dar nu este. L-am urmărit ieri pe primul vostru ministru. Nu era prea recunoscător”, a spus Trump audienței. „Canada trăiește datorită Statelor Unite. Ține minte asta, Mark, data viitoare când vei face declarații.”

În discursul său incoerent și iritat, Trump și-a repetat intenția de a prelua controlul asupra Groenlandei pentru a construi sistemul de apărare antirachetă Golden Dome, la care Canada speră să adere. Trump a spus că Golden Dome „va apăra Canada”.

Biroul primului ministru a declarat că nu are intenția de a comenta remarca lui Trump, adăugând că nu există planuri pentru o întâlnire între cei doi lideri.

Loviturile lui Trump la adresa lui Carney au venit la o zi după un discurs urmărit cu atenție, în care primul ministru a deplâns erodarea instituțiilor internaționale și a cerut noi măsuri globale pentru a combate ascensiunea „hegemonilor” care răstoarnă normele globale.

„Puteri medii trebuie să acționeze împreună, pentru că dacă nu ești la masă, ești în meniu. Marile puteri își pot permite să acționeze singure. Ele au dimensiunea pieței, capacitatea militară, pârghia necesară pentru a dicta condițiile”, a spus Carney. „Puteri medii nu au.”

Fără a-l numi pe Trump, Carney a spus că „vechea ordine” a alianțelor și a ordinii bazate pe reguli nu se va mai întoarce. „Nu ar trebui să o jelim”, a spus el. „Nostalgia nu este o strategie.”

Trump și-a folosit al doilea mandat pentru a obține concesii de la națiunile aliate în negocierea acordurilor comerciale și a pus din ce în ce mai mult la îndoială valoarea pe care Canada o are pentru relația lor.

În timpul unei vizite la o fabrică de automobile din Michigan, la mijlocul lunii ianuarie, Trump a declarat că țara sa „nu are nevoie” de produse din Canada, adăugând că acordul de liber schimb USMCA între cele două țări și Mexic – pe care l-a renegociat în primul său mandat – era „irelevant” pentru el.

Canada caută tot mai mult noi acorduri comerciale pentru a-și reduce dependența de SUA.

„Când vorbim despre americani, ei vor rămâne întotdeauna importanți pentru Canada. Geografia noastră nu se va schimba”, a declarat ministrul canadian al comerțului internațional, Maninder Sidhu, reporterilor de la Davos. „Dar dacă ne uităm la cine altcineva vrem să facem afaceri: China este al doilea nostru partener comercial. India va deveni a treia economie ca mărime. Căutăm oportunități în întreaga lume.”

Premierul provinciei Ontario, Doug Ford, care supraveghează cea mai mare economie provincială a țării, a declarat că remarca președintelui SUA la Davos a fost „dezamăgitoare”, dar „tipică” pentru Trump.

„În ultimele zile, am văzut cum președintele Trump a amenințat Groenlanda, a amenințat Canada și a amenințat aliații NATO”, a declarat Ford. „Președintele Trump rămâne neîncetat în campania sa de a crea o lume mai instabilă, mai nesigură și mai incertă.

Nu a existat niciodată un moment mai important pentru echipa Canadei să rămână unită.”

Ford a făcut referire și la o postare a lui Trump pe rețelele de socializare, care conținea o imagine modificată în care steagul SUA acoperea Canada, Groenlanda și Venezuela.

„Este dezamăgitor să-l vedem atacând cu toată forța”, a spus Ford. „A pune steagul american peste Canada, peste Groenlanda, este inacceptabil.”

,,, https://www.theguardian.com/us-news/2026/jan/21/trump-canada-mark-carney

Keir Starmer va vizita China împreună cu lideri ai mediului de afaceri britanic săptămâna viitoare, potrivit unor rapoarte

Călătoria prim-ministrului vine după aprobarea de către guvernul britanic a construirii unei noi ambasade a Chinei la Londra

Ben Quinn și Dan Sabbagh

Miercuri, 21 ianuarie 2026, ora 11:09 CET

Keir Starmer va vizita China săptămâna viitoare, după ce planurile controversate ale Beijingului de a construi o ambasadă vastă la Londra au fost aprobate de guvernul său.

Prim-ministrul britanic va conduce o delegație de companii britanice de prim rang, potrivit Reuters. Aceleași firme, printre care se numără BP, HSBC, Intercontinental Hotels Group, Jaguar Land Rover și Rolls-Royce, ar fi, de asemenea, printre cele care se vor alătura unui „consiliu al directorilor executivi din Marea Britanie și China” reorganizat.

Miercuri dimineață, Downing Street nu a făcut niciun comentariu. Cu toate acestea, Jonathan Powell, consilierul pentru securitate națională, s-a deplasat la Beijing în noiembrie pentru discuții cu diplomatul de rang înalt al Chinei, Wang Yi, înaintea vizitei anticipate a lui Starmer.

Aceste evoluții au loc pe fondul turbulențelor legate de reluarea relațiilor cu China, inclusiv scandalul de anul trecut privind renunțarea la acuzațiile împotriva a doi bărbați acuzați de spionaj pentru Beijing.

Calea pentru vizita lui Starmer a fost, de asemenea, deschisă săptămâna trecută, când secretarul britanic pentru comunități, Steve Reed, a dat permisiunea Chinei să-și construiască noua ambasadă lângă Turnul Londrei, după ce șefii serviciilor secrete i-au spus că riscurile pentru securitatea națională a Regatului Unit pot fi controlate și gestionate.

Cu toate acestea, locuitorii din zona Royal Mint Court au strâns suma de 145.000 de lire sterline necesară pentru a plăti avocații care să conteste decizia de urbanism. Se așteaptă ca aceștia să depună o cerere de revizuire judiciară în următoarele șase săptămâni, cel mai probabil susținând că Reed a luat deja o decizie fără a lua în considerare în mod corespunzător toate dovezile.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei a declarat miercuri că Beijingul a gestionat planificarea unei noi ambasade britanice în deplină conformitate cu practicile diplomatice internaționale și cu legile și reglementările relevante. Furnizarea de sprijin și construirea de sedii diplomatice este o obligație internațională a țării gazdă, a declarat Guo Jiakun reporterilor în cadrul unei conferințe de presă periodice.

Abordarea delicată a Marii Britanii în relațiile cu China vine și pe fondul crizei diplomatice în curs din Groenlanda. Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că teritoriul trebuie să devină american pentru a se proteja împotriva unei amenințări la adresa securității în Arctica din partea Chinei și Rusiei.

Consiliul directorilor executivi din Marea Britanie și China a fost conceput inițial de către Theresa May, prim-ministrul britanic de atunci, și Li Keqiang, premierul chinez de atunci, în 2018, într-o perioadă a relațiilor pe care May și alții au descris-o ca fiind „o eră de aur”.

Partea chineză ar trebui să fie reprezentată de Bank of China, China Construction Bank, China Mobile, Industrial and Commercial Bank of China și altele, a raportat Reuters.

Ultimul prim-ministru britanic care a vizitat China a fost May în 2018. Rachel Reeves, cancelarul, a călătorit în China cu o delegație de afaceri în ianuarie și a dezvăluit o investiție de 600 de milioane de lire sterline. Ed Miliband, secretarul pentru energie, și Peter Kyle, secretarul pentru comerț, au vizitat, de asemenea, China pentru discuții în ultimul an. În aceeași perioadă, înalți reprezentanți ai guvernului chinez au efectuat mai multe vizite în Marea Britanie.

,,, https://www.theguardian.com/politics/2026/jan/21/keir-starmer-visit-china-british-business-leaders

Netanyahu se alătură „consiliului de pace” al lui Trump, în ciuda obiecțiilor anterioare

Prim-ministrul israelian acceptă funcția în cadrul organismului propus de SUA, cu atribuții inițiale de supraveghere a încetării focului în Gaza

Lorenzo Tondo în Ierusalim

Miercuri, 21 ianuarie 2026, ora 12:06 CET

Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat miercuri că a acceptat să se alăture „consiliului de pace” susținut de SUA și propus de Donald Trump, în ciuda faptului că biroul său criticase anterior componența comitetului executiv al acestuia.

Organismul, prezidat de președintele SUA, a fost prezentat inițial ca un forum limitat al liderilor mondiali însărcinați cu supravegherea încetării focului în Gaza. Mai recent, însă, inițiativa pare să se fi extins mult dincolo de acest mandat, tabăra Trump invitând zeci de țări și sugerând că consiliul ar putea evolua într-un instrument de mediere a conflictelor dincolo de Orientul Mijlociu.

Diplomații au avertizat că consiliul ar putea dăuna activității ONU.

Când a fost întrebat marți de un reporter dacă consiliul ar trebui să înlocuiască ONU, Trump a răspuns: „S-ar putea”.

El a spus că organismul mondial „nu a fost foarte util” și „nu și-a atins niciodată potențialul”, dar a adăugat că ONU ar trebui să continue „pentru că potențialul său este foarte mare”.

Biroul lui Netanyahu s-a opus anterior componenței comitetului executiv al consiliului, care include Turcia, un rival regional al Israelului. Într-o scurtă declarație, acesta a afirmat că comitetul a fost format fără coordonarea cu guvernul israelian și că este „contrar politicii sale”, fără a oferi mai multe detalii.

Membrii de extremă dreapta ai coaliției guvernamentale israeliene au respins duminică planul susținut de SUA pentru guvernarea postbelică în Gaza, criticându-l pe Netanyahu pentru că nu a anexat teritoriul palestinian și nu a înființat noi așezări israeliene acolo.

Cu toate acestea, duminică, biroul lui Netanyahu a anunțat că acesta a acceptat invitația președintelui SUA.

Țările care au acceptat deja să participe includ Emiratele Arabe Unite, Maroc, Vietnam, Belarus, Ungaria, Kazahstan și Argentina. Alte țări, printre care Marea Britanie, Rusia și brațul executiv al UE, au confirmat că au primit invitații, dar nu au răspuns încă.

Cardinalul Pietro Parolin, cel mai înalt oficial diplomatic al Vaticanului, a declarat miercuri că și Papa Leo a primit o invitație. „Cred că va fi ceva care necesită puțin timp de reflecție înainte de a da un răspuns”, a declarat el reporterilor.

Un comunicat al biroului prim-ministrului norvegian a anunțat că Norvegia nu se va alătura consiliului, afirmând că propunerea „ridică o serie de întrebări care necesită un dialog suplimentar cu Statele Unite […] Prin urmare, Norvegia nu se va alătura acordurilor propuse”.

Un proiect de cartă trimis către aproximativ 60 de țări de către administrația americană solicită membrilor să contribuie cu 1 miliard de dolari în numerar dacă doresc ca statutul lor de membru să dureze mai mult de trei ani, potrivit unui document consultat de Reuters.

„Fiecare stat membru va avea un mandat de cel mult trei ani de la intrarea în vigoare a acestei carte, cu posibilitatea de reînnoire de către președinte”, se arată în document, raportat pentru prima dată de Bloomberg News. „Mandatul de trei ani nu se aplică statelor membre care contribuie cu peste 1.000.000.000 de dolari în numerar la consiliul de pace în primul an de la intrarea în vigoare a cartei.”

Diplomații au avertizat că „consiliul de pace” propus pare să vizeze instituțiile internaționale existente, inclusiv ONU. Consiliul cartei afirmă că comitetul trebuie să aibă „curajul de a se îndepărta de abordările și instituțiile care au eșuat prea des”.

Trump a criticat de mult timp ONU și, la începutul acestei luni, a anunțat că SUA se vor retrage din 66 de organizații și tratate internaționale, dintre care aproximativ jumătate sunt afiliate sistemului ONU.

Conform proiectului de cartă, calitatea de membru al consiliului ar fi limitată la statele invitate de președinte. Președintelui i s-ar acorda, de asemenea, puteri extinse, inclusiv autoritatea de a exclude state membre – sub rezerva unui veto de două treimi din partea consiliului – și de a numi un succesor în cazul plecării sale.

Associated Press a contribuit la acest raport.

,,,, https://www.theguardian.com/world/2026/jan/21/benjamin-netanyahu-to-join-trump-board-of-peace-despite-previous-israel-objections

Strategia maritimă revizuită a NATO și securitatea Mării Nordului

În octombrie 2025, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a publicat Strategia Maritimă revizuită Maritime Strategy; o declarație politică menită să descurajeze adversarii, în timp ce să liniștească națiunile aliate și publicul acestora. Inevitabil, comentatorii au acordat o atenție deosebită contribuției elementelor maritime ale alianței la descurajarea și apărarea intereselor statelor membre în cazul unui conflict de amploare între egali. De la descurajarea continuă nucleară pe mare (CASD) până la forțele convenționale care se bazează pe atributele unice ale forțelor maritime, Strategia Maritimă revizuită este clară: forțele NATO bazate pe mare sunt “mereu în gardă – gata de luptă”.

Rusia primește prioritate ca sursă a amenințărilor maritime cu care se confruntă NATO. În plus, terorismul și organizațiile criminale internaționale care utilizează mediul maritim pentru profit atrag atenția. Republica Populară Chineză (RPC), deși reprezintă o amenințare mai îndepărtată datorită poziției sale în Indo-Pacific, este de asemenea prezentă în strategie.

Accentul pe care strategia îl pune pe amenințările de securitate non-tradiționale, sub prag, este semnificativ, cu referințe la acestea pe tot parcursul documentului. Acțiunile destabilizatoare și disruptive care vizează infrastructura țărilor libere și deschise, alături de traficul de droguri și arme și traficul de persoane, atrag atenția – la fel ca și “flota din umbră” operată de state care evită sancțiunile.

Semnificația securității Mării Nordului

Marea Nordului a servit timp de secole ca un mijloc vital de comunicare și comerț. Astăzi, este o sursă crucială de energie – și, implicit, de bunăstare – pentru cetățenii Europei de Vest prin vastele sale rezerve de petrol și gaze. Deși acestea rămân surse esențiale de energie, Marea Nordului are o importanță strategică în viitorul energetic al Europei și în tranziția către sustenabilitate. Găzduiește unele dintre cele mai mari sisteme de energie eoliană offshore din lume, care la rândul lor oferă potențial pentru producția de hidrogen, iar geologia locală oferă potențial pentru stocarea carbonului offshore.

Pentru comunitățile din jurul Mării Nordului, producția de energie a generat zeci de mii de locuri de muncă în tehnologie, inginerie și construcții – la fel de multe onshore cât și offshore. Într-o eră tot mai volatilă, energia furnizată de regiunea Mării Nordului este esențială pentru securitatea societății a Europei.

Atât acum, cât și în viitor, sistemul energetic al Mării Nordului se bazează pe sisteme integrate complexe. Platformele petroliere și de gaze, turbinele eoliene offshore și comunicațiile pe internet necesită o gamă largă de cabluri și conducte subacvatice, noduri offshore și locuri de aterizare. Așa cum se vede în Cutia 1, acest lucru nu este mai evident decât în estuarul Humber:

Cutia 1: Studiu de caz al estuarului Humber

Situat în centrul litoralului Mării Nordului al Regatului Unit (UK), estuarul Humber este cel mai mare complex portuar din Marea Britanie și un nod pentru comunicațiile maritime din Marea Nord. Are o industrie vibrantă și vitală a surselor regenerabile offshore, ceea ce a dus la faptul că este cunoscută drept “Estuarul Energetic” al Regatului Unit. Găzduiește terminale petroliere și depozitare, feriboturi și transport de marfă alături de centre de debarcare pentru cabluri subacvatice și conducte conectate la rețeaua energetică a Mării Nordului.

În total, 25% din necesarul energetic al Marii Britanii trece anual prin regiunea Humber. Centrala Drax, situată lângă Selby, este cea mai mare centrală electrică din Marea Britanie și sursă de surse regenerabile, generând 5% din energia Marii Britanii și 10% din sursele regenerabile ale Marii Britanii. Fără portul de la Immingham, însă, nu ar fi putut funcționa.

Estuarul Humber oferă, de asemenea, acces către porturi mai adânci în interior decât orice alt râu din Marea Britanie. În centrul vastului complex estuarin se află Kingston-upon-Hull; un oraș cu o istorie maritimă bogată. Universitatea din Hull împărtășește această istorie și astăzi o adaugă prin ambiția de a crea un viitor mai echit, mai luminos și neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon pentru toți, prin securitate maritimă și energetică durabilă.

Pe lângă faptul că sunt puncte de tranzit pentru mărfuri și persoane, porturile din Marea Nordului oferă nave de sprijin acestei infrastructuri maritime. Totuși, aceste porturi și infrastructura energetică critică sunt extrem de vulnerabile la perturbări provocate de adversarii Marii Britanii.

Amenințarea sub-prag

Prin intermediul Direcției Principale de Cercetare în Adâncuri (GUGI), Rusia are una dintre cele mai sofisticate operațiuni de mare adâncime, permițând activități continue și persistente în și în jurul Mării Nordului. Dedicat colectării sub acoperire a informațiilor în adâncime și sabotajului, GUGI dispune de capacități tehnologice excelente, în special în submersibilele de mare adâncime, precum și de o gamă capabilă de nave de sprijin de suprafață. Totuși, nu este singura – și nici probabil principala – amenințare la adresa infrastructurii offshore.

În ultimii ani, atacurile sub prag asupra infrastructurii offshore au crescut în întreaga Europă. Poate cel mai notabil este pagubele aduse conductelor Nord Stream 1 și 2 în septembrie 2022. Cu toate acestea, Marea Baltică, în special, a fost supusă mai multor alte atacuri disruptive, inclusiv asupra conductei Balticconnector în octombrie 2023 ; interconectarea BCS dintre Suedia și Lituania și C-Lion1 între Finlanda și Germania în noiembrie 2024 ; cablul Estlink 2 între Finlanda și Estonia în decembrie 2024; și cablul TV și radio în largul coastei Gotland în ianuarie 2025 .

În plus, în februarie 2025, au fost descoperite noi daune la legătura C-Lion discovered, iar după ce nava din flota umbră Boracay a fost abordată de forțele franceze în octombrie 2025, a venit o întorsătură suplimentară odată cu activitatea extinsă a dronelor, care a dus la închiderea aeroporturilor daneze. În ciuda acestor exemple – și acestea nu sunt exhaustive – flota din umbră reprezintă un potențial nerealizat.

În niciuna dintre activitățile menționate nu a existat un suspect real dovedit conform vreunui standard legal. Negabilitatea plauzibilă este esențială pentru acțiunea sub prag.

Există mii de nave din flota umbră care operează sub steag fals, manipulând Sisteme Automate de Identificare (AIS) prin redenumire și înregistrare falsă. Concepute teoretic pentru a evita sancțiunile – în special în transportul petrolului – ele oferă o gamă largă de alte atribute, inclusiv mișcarea încărcăturilor ilicite precum droguri și arme, precum și mișcarea persoanelor, militare sau nu.

Rusia operează cea mai mare flotă umbrelă globală, dar nu o face singură. Se suspectează că majoritatea perturbărilor menționate anterior au fost realizate de nave chineze, folosind o relație în care navele ruse acționează reciproc pentru RPC în largul coastei Taiwanului și în alte părți.

Este important de menționat că “suspectat” este cuvântul cheie aici. În niciuna dintre activitățile menționate nu a existat un suspect real dovedit conform vreunui standard legal. Negabilitatea plauzibilă este esențială pentru acțiunea sub prag.

NATO în Marea Nordului

La lansarea Strategiei Maritime revizuite a NATO, Safe Seas – o rețea de cercetare de top dedicată securității maritime și guvernanței oceanice – a raportat că alianța a realizat cea mai largă diseminare a strategiei în rândul părților interesate din comunitatea securității maritime. De asemenea, a menționat că NATO se bazează tot mai mult pe datele generate de industrie.

Acest lucru este semnificativ. Dacă trebuie generată inteligența necesară pentru a atribui atacuri disruptive, este necesară o abordare la nivelul întregii industrii. La cel mai de bază nivel, acordul intersubiectiv este necesar pentru a stabili ce trebuie protejat, cum ar trebui protejat și de către cine. Deși operatorii comerciali dețin aceste informații, nu se ajunge întotdeauna la un acord intersubiectiv – așa cum este evidențiat într-un raport al Comitetului Comun pentru Strategia de Securitate Națională.

Tehnologia va fi esențială pentru generarea de informații și date pentru infrastructura offshore și subacvatică. Totuși, este important de menționat că, atunci când luăm în considerare activitatea de suprafață în jurul infrastructurii subacvatice critice – precum și porturilor și infrastructurii critice terestre – informațiile umane tradiționale rămân vitale.

Scopul final al NATO în spatele unei astfel de abordări este obținerea unei conștientizări situaționale maritime persistente; cerința de bază pentru orice structură eficientă de securitate maritimă. În acest sens, implicarea alianței cu părțile interesate ar trebui contextualizată cu acțiunile sale în alte părți, cum ar fi înființarea Celulei de Coordonare a Infrastructurii Submarine Critice la sediul NATO din Belgia și a Centrului pentru Infrastructuri Subacvatice Critice la Comandamentul Maritim Aliat (MARCOM) din Marea Britanie. O altă acțiune importantă este dezvoltarea proiectului “Mainsail“, care urmărește să cultive conștientizarea situațională maritimă persistentă, vitală pentru generarea informațiilor maritime necesare.

Aici apare o problemă. Prea des, personalul de la locul de muncă nu știe ce să caute și pe cine să informeze când apar discrepanțe. Mari porțiuni de porturi și alte facilități sunt deschise, cu securitate limitată. Pentru personalul de securitate și poliția însărcinată cu protejarea infrastructurii de la uscat, crearea unor rețele sigure și fiabile pentru generarea și procesarea informațiilor este vitală pentru colectarea informațiilor necesare care să descurajeze și să împiedice atacurile perturbatoare.

Toate acestea necesită o abordare la nivelul întregii industrii privind securitatea și colectarea informațiilor. Factorii de decizie britanici nu se pot concentra exclusiv pe problemele offshore și subacvatice. Liminalitatea este o caracteristică cheie a problemelor de securitate maritimă; A considera securitatea maritimă ca o problemă offshore izolată este inutil.

Dr. Christopher Martin este lector principal în Studii de Război și Securitate Contemporană la Școala de Criminologie, Politică și Drept a Universității din Hull. A primit Premiul Julian Corbett pentru Cercetare în Istoria Navală Modernă în 2005, iar cartea sa The UK as a Medium Maritime Power in the 21st Century a fost nominalizată pe lista scurtă pentru Premiul Mountbatten al UK Maritime Foundation în 2017.

Acest articol este publicat în asociere cu Universitatea din Hull, ca parte a Conferinței Internaționale de Putere Maritimă 2025.

Sursa: aici

O transformare radicală a navelor maritime autonome de suprafață (MASS)

Credit: Saildrone

Dezvoltarea rapidă a navelor maritime autonome de suprafață (MASS) transformă radical mediul maritim global și afectează viabilitatea practic a fiecărei funcții de la bordul navei, de la comunicații și navigație până la viteză și evitarea coliziunilor.

Navele complet autonome utilizează procese tehnologice pentru a controla navigația, propulsia și alte funcții critice fără a fi nevoie de intervenție umană, în timp ce sistemele automate ale navei pot colecta pur și simplu date despre împrejurimile navei și pot ajuta echipajul uman să ia decizii.

În octombrie 2021, prima călătorie autonomă și comandată de la distanță a unei nave comerciale pe mare din lume, de peste 1.000 de mile nautice, a fost finalizată cu succes. Călătoria navei Nellie Bly a acoperit 1.027 mile, dintre care 97% din această distanță a fost parcursă sub control complet autonom, utilizând un sistem autonom de navă SM300 activat de AI, dezvoltat de Sea Machines Robotics.

Aproximativ 31 de manevre de evitare a coliziunilor și separarea traficului au fost efectuate pe parcursul călătoriei de 13 zile — numită Odiseea Mașinăriei — care a început și s-a încheiat în Hamburg, Germania, și s-a încheiat în 129 de ore operaționale distribuite pe parcursul a 13 zile, fiind monitorizată constant de marinari autorizați în Boston, la aproximativ 3.000 de mile distanță.

În iunie următor, transportorul de GNL Prism Courage a sosit în Coreea de Sud după ce a finalizat un tranzit de 33 de zile și 12.500 de mile din Freeport, Texas, folosind navigație autonomă, prima utilizare a unei astfel de tehnologii.

Călătoria transoceanică a fost supravegheată de American Bureau of Shipping (ABS) și Korea Register of Shipping (KR) și a implicat utilizarea tehnologiei de navigație dezvoltată de subsidiara HD Hyundai, Avikus, pentru aproximativ jumătate din călătorie.

Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) operează în prezent a doua cea mai mare flotă guvernamentală de cercetare din lume, inclusiv o flotă în creștere de sisteme fără echipaj care susțin misiunile de bază ale agenției de cartografiere nautică, cercetare pescuită, oceanografie și explorare a adâncimii de-a lungul întregii coaste a națiunii. Agenția a adoptat o poziție proactivă în integrarea tehnologiilor autonome în operațiunile sale.

Astfel de sisteme fără echipaj “servesc ca multiplicatori de forță pentru NOAA, îmbunătățind metodele tradiționale de colectare a datelor și permițându-ne să colectăm date în regiuni greu accesibile sau rareori explorate”, spune Lisa Nakamura, director interimar al Centrului de Operațiuni pentru Sisteme Neechipate al NOAA, adăugând că agenția utilizează sisteme fără echipaj “pentru a crește productivitatea, siguranța și longevitatea eforturilor noastre de cercetare.”

De exemplu, agenția menține o flotă de cinci nave drone autonome “uragane” care sunt desfășurate în Oceanul Atlantic în sezonul uraganelor, colectând date non-stop pentru a ajuta la înțelegerea proceselor fizice ale uraganelor și pentru a îmbunătăți prognoza furtunilor.

Ambarcațiunile — Explorer SD 1045 — sunt rezultatul unui parteneriat între NOAA și designerul-dezvoltator Saildrone, cu sediul în Alameda, California.

În septembrie 2021, într-o operațiune pentru prima dată, una dintre ambarcațiuni a fost direcționată în mijlocul uraganului Sam, un uragan de categoria 4. Luptând cu valuri de 50 de picioare și vânturi de peste 120 mph, a colectat și transmis cu succes date științifice critice și observații video în timp real către laboratoarele de cercetare NOAA.

În plus, Garda de Coastă a SUA avansează cu planurile de a integra tehnologia MASS în strategiile sale operaționale, odată cu crearea recentă a unui nou Birou Executiv pentru Robotică și Sisteme Autonome.

Biroul va servi drept “o componentă cheie” a planului Force Design 2028 al Serviciului și “este pregătit să fie cea mai transformatoare îmbunătățire a capacității de la începutul aviației” cu misiunea principală de a “accelera dezvoltarea, achiziția, implementarea și menținerea capabilităților robotice și sistemelor autonome în întreaga Pază de Coastă”, conform Sediului Gărzii de Coastă din Washington. D.C.

Pe măsură ce tehnologiile MASS evoluează, dezvoltarea sa rapidă este oarecum încetinită de necesitatea unor parametri de reglementare și operațional mai bine definiți.

“Asigurarea siguranței tehnologiilor autonome în medii maritime diverse și dinamice rămâne principala provocare”, spune Michael Kei, vicepreședinte pentru tehnologie la American Bureau of Shipping.

Principalele preocupări, spune el, “includ performanța senzorilor și fiabilitatea în condiții meteo nefavorabile, reziliența în securitatea cibernetică și interacțiunile eficiente dintre sistemele umane și cele autonome. Mediul de reglementare pentru operarea sistemelor fără echipaj, spune Nakamura de la NOAA, “este încă în dezvoltare, ceea ce poate face operaționalizarea sistemelor dificilă într-un peisaj în schimbare.”

În timp ce DNV, societatea de clasificare, a compilat noile sale notații privind Navele Autonome și Operate de la Distanță pentru a stabili un cadru privind modul în care navele auto-remote pot obține o siguranță echivalentă sau mai mare comparativ cu navele convenționale, Organizația Maritimă Internațională (IMO) dezvoltă în prezent un cadru de reglementare pentru navele autonome aflate în operare comercială în apele internaționale.

Conceput pentru a aborda probleme transversale precum siguranța, instruirea și răspunderile legale, cadrul este, în general, de așteptat să fie adoptat de țările membre pe o bază neobligatorie până la sfârșitul acestui an și să fie pus în vigoare obligatoriu pentru țările membre în 2032, prin modificarea unei convenții existente a IMO.

Ca punct de plecare, organizația a emis recomandări privind ce nave sunt cele mai potrivite pentru operarea complet autonomă, propunând în mod specific ca tehnologia autonomă operațională generată de IA să fie utilizată în proiectarea navelor de cercetare folosite pentru colectarea de date meteorologice și științifice; nave specializate proiectate pentru răspuns la dezastre, cum ar fi monitorizarea scurgerilor de petrol sau stingerea incendiilor la bord; transportoare de marfă mici și mijlocii implicate în tranzitul râurilor sau al interiorului căi navigabile; și feriboturi de pasageri pe distanțe scurte folosite pe rute interioare, fluviale sau de coastă.

Într-o notă finală, IMO a spus că toate navele autonome “ar trebui să aibă un om la conducere fie la bord, fie într-o locație izolată, sau care să poată prelua controlul când este necesar.”

Sursa: aici

TTB 2026: Regulile de securitate cibernetică ale USCG cresc miza pentru operatorii de nave

Amenințările de securitate cibernetică și supravegherea tot mai accentuată a Gărzii de Coastă a SUA vor fi în centrul atenției la Tugs, Towboats & Barges (TTB) 2026, unde liderii din industrie vor examina modul în care operatorii de ambarcațiuni nepregătiți sunt tot mai expuși riscurilor operaționale, de reglementare și financiare.

Panelul, Cybersecurity Not Is Optional: USCG Rules & the Cost of Being Not Prepared, va avea loc în cadrul Conferinței TTB 2026 , programată între 10–11 martie 2026, la Mobile, Alabama.

Pe măsură ce incidentele cibernetice care vizează operațiunile maritime continuă să crească, industria tractării se confruntă cu așteptări tot mai ridicate din partea autorităților de reglementare pentru a demonstra o gestionare mai puternică a riscurilor cibernetice. Sesiunea va explora modul în care evoluează cerințele de securitate cibernetică ale USCG și ce trebuie să facă operatorii de nave pentru a rămâne conformi, protejând în același timp sistemele operaționale critice.

Paneliștii confirmați includ pe Amanda Wallace, analist de sisteme de afaceri la Hines Furlong Line, cu sediul în Paducah, Kentucky Hines Furlong Line, care va oferi perspectiva unui operator asupra gestionării riscurilor de securitate cibernetică în cadrul unei flote de tractare, și Frank Boyland , director național de conturi la Civient, care va aborda amenințările emergente, așteptările de reglementare și abordările practice pentru consolidarea apărării cibernetice atât în mediile IT, cât și în cele tehnologice operaționale. Alți vorbitori, inclusiv un membru al Gărzii de Coastă, vor fi anunțați în curând.

Paneliștii vor discuta implicațiile reale ale vulnerabilităților cibernetice, inclusiv posibilele perturbări ale navelor, provocările de conformitate și consecințele financiare, precum și măsurile pe care operatorii le pot lua acum pentru a îmbunătăți pregătirea.

TTB 2026 va reuni operatori de remorchere, remorcare și barje, furnizori și părți interesate din industrie pentru a aborda cele mai presante probleme operaționale și de reglementare cu care se confruntă industria tractării.

Sursa: aici

Comandamentul de Transport Maritim Militar al Marinei SUA 2025 în prezent

Personalul Institutului Naval al SUA

21 ianuarie 2026, 9:45 AM

Următoarea este recapitularea Comandamentului de Transport Maritim Militar al Marinei SUA pentru 2025.

Din Raport

În calitate de furnizor de logistică maritimă al Departamentului de Război, Military Sealift Command oferă soluții logistice agile, persistente și inovatoare pentru Marina și Forțele Comune, generând efecte pe întregul spectru al operațiunilor militare în competiție strategică, criză și conflict.

MSC echipează, antrenează, echipează și operează peste 140 de nave deținute și închiriate de guvern și comercial pentru a sprijini direct comandanții flotei Marinei și servește ca Componentă Navală a Comandamentului de Transport al SUA.

Flota MSC include nave de marfă, petroliere, nave auxiliare navale și o varietate de nave cu misiuni speciale. Navele MSC sunt în mișcare în întreaga lume pentru a deservi luptătorii comuni și pentru a face escală în porturi de pe fiecare continent, inclusiv în Antarctica.

Comandamentele de zonă MSC oferă expertiză și perspectivă operațională comandanților flotei navale din întreaga lume. Comandamentele de zonă sunt axate operațional și aliniate cu personalele logistice ale Flotei Numerotate în teatrele lor respective: MSC Atlantic în Norfolk, Virginia; MSC Pacific în San Diego; MSC Europa și Africa la Napoli, Italia; MSC Central în Manama, Bahrain; și MSC Extremul Orient în Singapore.

Funcțiile de întreținere și sprijin ale navelor sunt integrate în șase centre de întreținere sub comandamentul de zonă în următoarele locații: Napoli, Italia; Manama, Bahrain; Singapore; Yokohama, Japonia; San Diego și Guam.

MSC este o organizație de 5 miliarde de dolari pe an, care oferă servicii Marinei, Armatei, Forțelor Aeriene, Corpului Marinei, Gărzii de Coastă, Forțelor Spațiale, Comandamentului de Transport al SUA, Agenției pentru Apărare Antirachetă și altor agenții guvernamentale ale SUA.

Operațiunile la nivel mondial sunt finanțate prin două fonduri de capital de lucru, completate de finanțarea Marinei pentru Operațiuni și Mentenanță pentru a sprijini Mentenanța și Reparațiile. Fondul de Capital de Lucru al Marinei este folosit pentru a sprijini comandanții flotei navale și alte entități ale Departamentului de Război. Fondul de Capital de Lucru pentru Transport este folosit pentru a sprijini serviciile de transport maritim.

MSC primește fonduri directe din partea Marinei pentru Mentenanță și Reparații. Clienții MSC transferă fondurile pentru nevoile lor către MSC în fondul corespunzător de capital de lucru, iar MSC retrage din acest fond pentru a plăti operațiunile de comandă. Practic, MSC este finanțată în principal prin achiziții de la clienții săi.

Spre deosebire de industria privată, care bugetează pentru a obține profit, scopul Fondului de Capital de Lucru este de a atinge echilibrul, adică taxele aplicate clienților egalează cheltuielile MSC și nu mai mult.

Înființată în 1949, MSC, numită atunci Serviciul Militar de Transport Maritim, a devenit agenția unică de gestionare pentru nevoile de transport maritim ale Departamentului de Război. MSC a fost prezentă în fiecare conflict major de la Al Doilea Război Mondial încoace, oferind sprijin logistic și operațional vital Marinei și Forțelor Comune ale SUA din întreaga lume.

MSC se concentrează pe continuarea succesului maritim într-un mediu logistic contestat, prin dezvoltarea de noi tehnologii și strategii. Următorul deceniu va aduce livrarea de nave noi cu sisteme modernizate și capabilități emergente precum conectori noi, reaprovizionare aeriană fără echipaj și reîncărcare a munițiilor expediționare pentru a susține mai bine logistica maritimă distribuită și susținerea misiunii fără eșecuri.

Documentul: https://www.documentcloud.org/documents/26498556-mscannual25/

Sursa: aici

USNI News Fleet and Marine Tracker: 20 ianuarie 2026

Grafică de știri USNI

Sursa: aici

Portavionul Lincoln părăsește Marea Chinei de Sud, USS Tripoli este din nou pe mare

USS Abraham Lincoln (CVN-72) a trecut pe lângă Singapore pe 18 ianuarie 2026, chiar înainte de miezul nopții, ora locală. Fotografie de Lim Zerui, Benjamin, folosită cu permisiune

Această postare a fost actualizată cu fotografii ale USS Abraham Lincoln navigând prin Strâmtoarea Malacca.

Grupul de Atac al Portavionului Abraham Lincoln (CSG) a intrat în Strâmtoarea Malacca duminică târziu, ora locală, în drum spre Oceanul Indian, potrivit observatorilor navei.

Portavionul USS Abraham Lincoln (CVN-72) cu la bord Carrier Air Wing (CVW) 9 și distrugătoarele USS Frank E. Petersen, Jr . (DDG-121), USS Spruance (DDG-111) și USS Michael Murphy (DDG-112) au intrat în Strâmtoarea Malacca în jurul orei 23:00, ora locală, după ce au părăsit Strâmtoarea Singapore, arată Traficul Marine. O fotografie postată pe rețelele sociale de un observator local de nave a confirmat urma.

Portavionul a trecut rapid pe lângă Singapore chiar înainte de miezul nopții, cu un număr minim de lumini, conform fotografiilor furnizate USNI News de către observatorii locali ai navelor.

Luni, AIS a arătat Lincoln navigând prin ultima porțiune a Strâmtorii Malacca.

Rapoartele media din ultima săptămână, citând surse anonime, susțin că grupul de luptă Abraham Lincoln a fost trimis în Orientul Mijlociu, deși Pentagonul și Marina SUA au refuzat să comenteze aceste rapoarte, atunci când au fost contactați de USNI News săptămâna aceasta.

În prezent, nu există grupuri de atac de portavioane ale Marinei SUA desfășurate în Orientul Mijlociu. Doar două CSG-uri sunt în misiune – Abraham Lincoln CSG și Gerald R. Ford CSG, operând în Caraibe.

Urmărirea AIS a USS Abraham Lincoln (CVN-72) pe 19 ianuarie 2026

Abraham Lincoln a plecat pe 21 noiembrie din San Diego , California, ajungând la două luni de misiune. CSG a operat în Marea Filipinelor înainte de o escală în port la Guam pe 11 decembrie. Grupul de atac al portavioanelor a operat în Marea Chinei de Sud după vizita la Guam, conform imaginilor publicate de Marina.

Aceasta marchează a treia oară când un grup de atac desfășurat în Indo-Pacific a fost redirecționat spre Orientul Mijlociu din cauza instabilității din regiune. Desfășurarea Grupului de Atac Abraham Lincoln în Indo-Pacific din 2024 a dus la redirecționarea portavionului către Orientul Mijlociu, iar grupul de atac Nimitz a fost trimis în iunie în regiune.

Abraham LincolnPlecarea recentă a lui Abraham Lincoln din Marea Chinei de Sud lasă doar USS George Washington (CVN-73), aflat în față, ca singurul portavion american din regiune. George Washington se află în prezent într-o perioadă de mentenanță în Yokosuka, Japonia. Aripa Aeriană de Portavion 5 desemnată trebuia să efectueze antrenamente de calificare pe portavion înainte de a fi certificată pentru o navigație.

Între timp, nava de asalt amfibie Tripoli (LHA-7), bazată în Japonia Tripoli, este în patrulare pe baza imaginilor publicate de Pentagon. Nava amfibie a fost pe mare vineri cu Escadrila de Vânătoare și Atac a Marinei (VMFA) 121 și Escadrila de Luptă Maritimă cu Elicoptere (HSC) de 25 t.

Tripoli a încheiat prima sa patrulare de la relocarea sa în Japonia, în ultima săptămână a lunii decembrie. Tripoli a operat anterior ca Grupul de Lovitură Expediționar Tripoli (ESG) împreună cu elemente îmbarcate ale Unității 31 Expediționare a Marinei (MEU) și crucișătorul USS Robert Smalls (CG-62) și distrugătorul USS Rafael Peralta (DDG-115). Nu este clar dacă nava de asalt amfibiu efectuează o patrulare solo sau dacă ulterior va îmbarca 31st MEU cu baza în Okinawa și se va alătura altor nave pentru a forma un grup de atac expediționar sau un grup amfibiu pregătit.

Patrula actuală a navei Tripoli a fost programată, conform unei întâlniri publice desfășurate pe 30 decembrie 2025.

Tripoli a sosit în iunie 2025 la Sasebo, Japonia, înlocuind nava de asalt amfibiu USS America (LHA-6) ca navă amfibie cu punte mare desfășurată în față.

Sursa: aici

TAIS din Turcia semnează un acord de fregate de 1 miliard de dolari cu Barzan din Qatar pentru Indonezia

Șantierele navale TAIS din Turcia a semnat un acord de achiziție de 1 miliard de dolari cu Barzan Holding din Qatar pentru a construi două fregate pentru Marina Indoneziană.

Acordul acoperă o pereche de fregate din clasa Istanbul și a fost semnat în marja Expoziției Internaționale de Apărare Maritimă DIMDEX 2026 din Doha, Qatar.

Un acord preliminar pentru aceste nave fusese semnat anterior signed între TAIS și Indonezia în iulie, marcând prima comandă de export pentru designul de fregată din clasa Istanbul.

Potrivit rapoartelor media, cel mai recent acord reflectă un cadru mai larg care implică partajarea riscurilor, aranjamentele de finanțare și coordonarea industrială, mai degrabă decât un contract convențional de construcție navală între cumpărător și constructor.

Această achiziție face parte din efortul mai larg de modernizare navală al Indoneziei, care urmărește consolidarea capacităților de luptă de suprafață și extinderea parteneriatelor industriale interne și internaționale.

La începutul lunii iulie, Marina Indoneziană a introdus prima dintre cele patru fregate din clasa Thaon di Revel construite de constructorul naval italian Fincantieri.

În paralel, țara din Asia de Sud-Est construiește constructing două fregate interne bazate pe designul Arrowhead 140 dezvoltat de firma britanică Babcock.

Fregata clasa Istanbul

Dezvoltată în cadrul programului MİLGEM al Turciei, clasa Istanbul reprezintă o evoluție mărită și mai capabilă a corvetelor din clasa Ada și este destinată să înlocuiască fregatele îmbătrânite din clasa Yavuz.

Designul are o carenă de 113,2 metri (371 de picioare) și o lățime de 14,4 metri (47 de picioare) cu un deplasament de aproximativ 3.150 de tone.

Propulsată de un sistem combinat de propulsie diesel și pe gaz, fregata poate atinge viteze ce depășesc 29 de noduri (54 kilometri/33 mile pe oră) și are o autonomie de aproximativ 5.700 mile marine (10.556 kilometri/6.559 mile) la o viteză de croazieră de 14 noduri (26 kilometri/16 mile pe oră).

Construite la Șantierul Naval din Istanbul, navele sunt echipate cu arme și senzori dezvoltați în Turcia, inclusiv racheta antinavă ATMACA a Roketsan și sistemul de lansare verticală MİDLAS, sistemul de armament apropiat Gökdeniz al ASELSAN, radarul CENK-S AESA și sistemul de management al luptei ADVENT al HAVELSAN.

Fregatele sunt proiectate să desfășoare o gamă largă de misiuni, inclusiv supraveghere maritimă, operațiuni de patrulare, inspecția zonelor economice exclusive și detectarea și descurajarea potențialelor amenințări.

Sursa: aici

Demonstrațiile HII au coordonat operațiunile USV-UUV folosind software de autonomie

Sistemul de Control Autonom Odyssey este software-ul HII pentru operațiuni coordonate USV și UUV, având o singură interfață de misiune și colaborare între mai multe vehicule.

Un USV ROMULUS 7 care traversează valurile alături de un UUV REMUS în timpul testelor coordonate de autonomie maritimă. Imagine: HII

HII a demonstrat cum vehiculele de suprafață fără pilot (USV) și vehiculele subacvatice fără pilot (UUV) pot opera ca echipe coordonate sub o arhitectură de control unică.

În timpul unui test recent, compania a demonstrat colaborarea autonomă prin conectarea ROMULUS 7 USV cu un UUV REMUS.

Ambele vehicule funcționau pe sistemul de control autonom Odyssey (ACS) al HII, care permitea planificarea, monitorizarea și gestionarea misiunilor printr-o singură interfață.

Vehicul subacvatic fără pilot REMUS scufundat într-un mediu marin de un albastru închis. Imagine: HII

În timpul demonstrației, USV a folosit cele două compartimente de încărcare utilă împreună cu arhitectura modulară a REMUS UUV pentru a permite colaborarea suprafață–subteran.

Un obiectiv principal a fost utilizarea USV-ului ca un gateway mobil de suprafață, oferind UUV-ului conectivitate în timp real către un centru de operațiuni și susținând transferul rapid de date.

Testul a evaluat, de asemenea, sistemul de comunicații și senzori al USV, inclusiv legături acustice, camere, Wi-Fi, conectivitate Starlink, radiouri mesh și GPS.

Conform HII, demonstrația a fost un succes, USV-ul operând în tandem cu UUV și validând eficacitatea autonomiei coordonate la suprafață și subteran.

Autonomia Odiseei

Odyssey ACS este proiectat pentru a transforma platformele existente în sisteme robotice inteligente, capabile de luare a deciziilor avansate și operațiuni coordonate pe mai multe vehicule.

Software-ul oferă control asupra senzorilor, navigației, propulsiei, sistemelor vehiculelor și încărcăturilor, permițând platformelor să opereze cu un grad ridicat de autonomie.

Un grafic al Sistemului de Control Autonom Odyssey care arată icoane pentru un USV, UUV, un vehicul terestru și o dronă pe fundalurile mării, nisipului și cerului. Imagine: HII

Dispune de o interfață intuitivă pentru planificarea și monitorizarea misiunii, conștientizare situațională îmbunătățită și monitorizare a sănătății la bord pentru a urmări performanța sistemului.

Sistemul suportă, de asemenea, navigația sigură alături de alte nave și include o bibliotecă de comportamente cu agent unic și multi-agent pentru construirea unor scenarii complexe de misiune.

Sursa: aici

Textron dezvăluie un USV de a cincea generație cu dublă încărcătură utilă și acoperire extinsă

MMUSV este nava de suprafață multi-misiune fără echipaj de a cincea generație a Textron Systems, cu autonomie extinsă, capacitate mai mare de încărcătură utilă și flexibilitate multi-misiune.

Textron Systems își extinde oferta navală autonomă cu o a cincea generație Multi-Mission Unmanned Surface Vessel (MMUSV), proiectată să transporte mai multe, să meargă mai departe și să opereze într-o gamă mai largă de misiuni navale.

Construită pe designul obișnuit al companiei pentru vehicule de suprafață fără pilot (CUSV), noua navă transportă aproximativ de două ori încărcătura utilă față de modelele anterioare, cu o capacitate de până la 5.900 kilograme (13.000 de livre).

Această portanță suplimentară, împreună cu o autonomie mai mare și o rază de acțiune extinsă, poate susține, se pare, roluri ce acoperă războiul de suprafață, contramăsuri împotriva minelor, informații, supraveghere și recunoaștere (ISR) și informații de semnalizare.

Un vehicul comun de suprafață fără pilot (CUSV), care servește drept coloană vertebrală pentru designul MMUSV, navighează pe mare deschisă. Imagine: Textron Systems

Proiectat pentru medii maritime contestate și dificile, MMUSV poate opera pe mări agitate și cu încărcături de remorcare care depășesc 1.800 de kilograme (4.000 de livre). Este poziționat ca un sistem cu costuri reduse, rapid produs pentru operațiuni navale.

“Expertiza noastră în proiectare, integrare și punere în teren a oferit constant o forță maritimă fără egal marinei și aliaților săi”, a declarat David Phillips , vicepreședinte senior pentru Sisteme Aeriene, Terestre și Maritime la Textron.

“Scalabilitatea sistemelor noastre asigură că MMUSV, următorul progres din gama noastră, oferă capabilități de misiune îmbunătățite rapid și eficient.”

Dezvăluirea urmează acordului acordat de Textron pentru Soluția Maritimă Fără Echipaj cu Cost Redus din august 2025, care a pregătit terenul pentru dezvoltarea, testarea și livrarea MMUSV.

Coloana vertebrală a MMUSV

Platforma CUSV se laudă cu o autonomie de peste 20 de ore și poate fi lansată din porturi, punți de apă și chiar nave de luptă litorale.

Integrează sisteme autonome de navigație și prevenire a coliziunilor și suportă încărcături utile modulare adaptate diferitelor seturi de misiuni.

Vedere laterală a vehiculului comun de suprafață fără pilot (CUSV), care servește drept coloană vertebrală pentru designul MMUSV, navighează prin mare deschisă. Imagine: Textron Systems

Echipat cu arhitectura de comandă și control a Textron, CUSV este deja folosit pentru operațiuni de contramăsuri de mine, inclusiv detectare, dragare și neutralizare.

Se pare că respectă standardele NATO și este compatibil cu legătura de date SeaLancet, suportând totodată comunicațiile prin satelit și respectând protocolul Joint Architecture for Unmanned Systems.

Sursa: aici

Analiza celui de-al 15-lea Plan Cincinal al Chinei și impactul său așteptat asupra modernizării militare a Chinei

Pe măsură ce China intră în cel de-al 15-lea Plan Cincinal (2026–2030), Beijingul semnalează accelerarea eforturilor sale de modernizare militară de lungă durată. Centenarul Armatei Populare de Eliberare (PLA) din 2027 va include probabil demonstrații timpurii ale capabilităților avansate, în special în senzorii cuantice, inteligența artificială (AI) și tehnologiile contra-hipersonice. Chiar dacă aceste sisteme nu sunt pe deplin mature, prezentarea prototipurilor sau integrărilor parțiale ar reflecta intenția Chinei de a evidenția progrese vizibile pe măsură ce se îndreaptă spre obiective mai largi de mijloc de secol.

Context

Planurile Cincinale ale Chinei funcționează ca foi strategice care traduc obiectivele naționale în sarcini etapizate și realizabile. Cel de-al 15-lea Plan Cincinal continuă teme centrale pentru consolidarea autosuficienței tehnologice, extinderea capacității de inovație indigenă și cultivarea unei forțe de muncă tehnice interne. Aceste priorități susțin nu doar dezvoltarea civilă, ci și eforturile continue ale Chinei de a-și moderniza armata, alături de obiective naționale mai largi.

Aniversarea a 100 de ani a APL în 2027 adaugă urgență și greutate simbolică acestor ținte de dezvoltare. Planul discută tehnologii emergente precum operațiunile activate de inteligență artificială, capacitățile cibernetice și sistemele la altitudine joasă, reflectând convingerea că puterea militară modernă este inseparabilă de progresul rapid în știință și tehnologie. Prin accentul pe cercetarea practică și construirea unor canale solide de talente, China urmărește să aducă mai rapid progresele științifice la statutul operațional militar.

Drumul Chinei către obiectivele Centenarului PLA din 2027

Centenarul reprezintă un punct de cotitură major pentru Liberul Popular de Liberare, iar actualul Plan Cincinal al Chinei desemnează anul 2027 ca primul reper major pentru modernizarea pe termen scurt. Analiștii continuă să evalueze dacă China poate atinge acest prag. Având în vedere accentul planului pe atragerea inginerilor, oamenilor de știință și profesioniștilor tehnici , China pare să se poziționeze deliberat pentru a demonstra progrese semnificative până la aniversare. Este rezonabil să ne așteptăm la o formă de prezentare a capacității sau o expoziție de modernizare aliniată cu sărbătoarea din 2027.

În același timp, persistă provocări structurale . Corupția, remanierea politică și presiunea instituțională pot încetini sau complica implementarea. O evaluare din 2024 realizată de Departamentul Apărării al SUA a menționat că campaniile anticorupție ale președintelui Xi și schimbarea conducerii asociată ar fi putut perturba progresul APL către țintele sale pentru 2027.

Obiective de dezvoltare pe termen lung

Dincolo de 2027, calendarul modernizării Chinei se extinde până în 2035 și, în cele din urmă, până în 2049. Aceste obiective pe termen lung includ transformarea PLA într-o forță de clasă mondială, avansată tehnologic. Potrivit unui raport al Congresului din 2024 , obiectivul pentru 2035 se concentrează pe atingerea unor niveluri mai ridicate de inovație, descoperiri tehnologice majore și leadership în industrii cheie. Până în 2049, marcând centenarul Republicii Populare Chineze (RPC), China își propune să se poziționeze în fruntea industriei globale și a sistemelor industriale avansate.

Pentru a susține aceste repere, RPC urmează un plan de modernizare în doi pași . Prima fază (2020–2035) urmărește realizarea unei modernizări socialiste fundamentale, inclusiv consolidarea capacităților științifice și tehnologice și creșterea puterii naționale. A doua fază (2035–2049) urmărește să finalizeze transformarea Chinei într-o țară socialistă modernă puternică și avansată. Aceste obiective servesc drept cadrul mai larg care ghidează eforturile de modernizare militară aliniate cu dezvoltarea națională.

Eforturi actuale de integrare în tehnologii cuantice, AI și hipersonice

China urmărește mai multe tehnologii avansate ca parte a efortului său mai larg de a-și moderniza armata în cadrul termenului așteptat, cercetarea cuantică și inteligența artificială fiind principalele domenii de interes. O linie majoră de dezvoltare implică gravimetrele cuantice , care ar putea îmbunătăți semnificativ capacitățile de detectare și urmărire necesare pentru contracararea amenințărilor maritime.

O inovație cheie din spatele acestui efort este gravimetrul atomic absolut . Acest dispozitiv folosește lasere pentru a manipula atomii care cad într-o cameră de vid, creând modele de interferență care pot fi analizate pentru a extrage măsurători precise ale accelerației gravitaționale. Astfel de instrumente stau la baza eforturilor Chinei către tehnologii de detecție cuantică mai performante.

Pe lângă cercetarea cuantică, China dezvoltă și sisteme de inteligență artificială concepute pentru a contracara vehiculele planatoare hipersonice. Studii publicate în 2022 au evidențiat modele AI capabile să prezică traiectoria de zbor a armelor hipersonice, chiar și atunci când acestea manevrează imprevizibil la altitudini joase. Conform acestor descoperiri, tehnologia ar putea permite sistemelor defensive să genereze un răspuns într-o fereastră de trei minute, reducând semnificativ avantajul tactic pe care vehiculele planatoare hipersonice sunt proiectate să le oferă.

Cel de-al 15-lea Plan Cincinal și centenarul din 2027 sunt puțin probabil să reprezinte o schimbare strategică majoră. În schimb, ele sunt concepute pentru a întări așteptările unui progres constant și continuu. Evidențierea progreselor incrementale în forțele de rachete și în detectarea cu ajutor AI permite Beijingului să întărească descurajarea atât pe plan intern, cât și în străinătate, rămânând totodată aliniat cu obiectivele sale de modernizare pe termen lung.

Alături de sistemele ofensive de elită, China pare tot mai concentrată pe capabilități de contracarare și reziliență. Investițiile în detecția cuantică și urmărirea bazată pe inteligență artificială sugerează un accent tot mai mare pe avertizarea timpurie, detecția de precizie și apărarea împotriva amenințărilor avansate, inclusiv armele hipersonice. Această orientare contrastează cu abordările de modernizare care tind să pună accentul pe capacitățile de atac mai mult decât pe detectare și reziliență.

Deși integrarea completă a tehnologiilor cuantice și AI rămâne un obiectiv pe termen lung, finanțarea susținută și o forță de muncă tehnică în expansiune indică progrese incrementale continue până în 2030. Până la sfârșitul perioadei planului, China ar putea deține un avantaj relativ în anumite domenii de detecție și contra-hipersonice, depășind potențial concurenții ale căror eforturi de modernizare rămân mai concentrate pe sistemele ofensive.

Sursa: aici

Pentagonul mobilizează o bază industrială pentru scutul antirachetă “Golden Dome” cu un premiu SHIELD de 151 miliarde de dolari

16 ianuarie 2026 – de Richard Pettibone

Domul de Aur. Imagine – Adobe Stock (AI)

Agenția Americană pentru Apărarea Antirachetă (MDA) a finalizat o nouă rundă de premii în cadrul contractului său Scalable Homeland Innovative Enterprise Layered Defense (SHIELD) cu livrare pe termen nelimitat/cantitate indefinită (IDIQ), un vehicul flexibil de achiziție cu un plafon total de 151 miliarde de dolari, conceput pentru a susține capabilități stratificate de apărare națională. Această ultimă extindere ridică numărul total de furnizori calificați la peste 2.400 de entități .

Contractul SHIELD este un acord pe 10 ani cu livrare și cantitate nelimitată (IDIQ), conceput pentru a servi drept principal cadru de achiziție pentru inițiativa de apărare antirachetă “Golden Dome” SHIELD, care permite Departamentului Apărării și altor entități federale să concureze comenzile într-o gamă largă de domenii de misiune. Programul a fost acordat în segmente eșalonate: inițial 1.014 companii au fost selectate pe 2 decembrie 2025, urmate de 1.086 de furnizori pe 18 decembrie 2025.

Plafonul de 151 de miliarde de dolari este împărțit între toți beneficiarii. Vehiculul permite MDA și altor componente ale Departamentului Apărării să concureze rapid cu comenzile de sarcini în domenii tehnice largi, inclusiv inteligență artificială, inginerie digitală și energie direcționată.

Până în prezent, agenția a adăugat mii de companii în vehiculul contractual, permițându-le să concureze pentru comenzi și comenzi de livrare pe durata perioadei de comandă a contractului, care s-ar putea extinde până în decembrie 2035 dacă toate opțiunile sunt exercitate.

Laureați ai Contractorilor (Lista Reprezentativă)

Programul SHIELD include peste 2.400 de furnizori. Următoarea listă identifică câțiva dintre principalii participanți din industrie confirmați în primele trei serii de premii:

Aerospațial & Primes de Apărare	Spațiu & Tehnologie Emergentă	Servicii de Informații și IT
Lockheed Martin	Anduril	Booz Allen Hamilton
Northrop Grumman	Informații Maxar	Permisiune
Raytheon (RTX)	Sierra Nevada Corp.	International
Boeing	Spațiul Sidus	Oracle America
Tehnologiile misiunii HII	Virtualitica	SAIC
IT General Dynamics	Firefly Aerospace	LMI
BAE Systems	Spațiul Axiom	Casă de ghid

Extinderea contractului SHIELD IDIQ reflectă strategia Departamentului Apărării de a cultiva o bază industrială largă și competitivă pentru tehnologii avansate de apărare a teritoriului. Prin calificarea a mii de furnizori, MDA încearcă să se protejeze împotriva vulnerabilităților lanțului de aprovizionare și a învechirii rapide a echipamentelor de apărare. Plafonul de 151 de miliarde de dolari reflectă amploarea uriașă a inițiativei Golden Dome, care urmărește integrarea senzorilor și interceptoarelor în toate domeniile — uscat, maritim, aerian, spațial și cibernetic — pentru a contracara amenințările emergente de rachete hipersonice și de croazieră. Această strategie de achiziție “wide-front” este concepută pentru a accelera iterația tehnică prin competiții frecvente și mai mici, mai degrabă decât printr-un singur ciclu de dezvoltare de un deceniu.

Sursa: aici

Nava de război olandeză tocmai a doborât un roi de drone de atac în largul coastei Regatului

În ianuarie 2026, fregata de apărare aeriană a Marinei Regale Olandeze HNLMS Evertsen s-a alăturat exercițiului NATO Sharpshooter la poligonul Aberporth, Marea Britanie, la aproximativ 20 de mile de coasta Țării Galilor. Pe parcursul a trei zile, nava s-a confruntat cu atacuri coordonate folosind ținte aeriene Banshee Whirlwind ale QinetiQ, nave de suprafață fără echipaj Hammerhead și amenințări virtuale. Marina Olandeză a declarat că Evertsen a distrus cinci drone aeriene și a neutralizat două ținte de suprafață, evidențiind provocarea de a învinge un număr mare de sisteme cu costuri reduse.

O rachetă interceptoare Standard Missile-3 (SM-3) Block 1B este lansată de pe crucișătorul cu rachete ghidate USS Lake Erie (CG 70) în timpul unui test al Agenției de Apărare Antirachetă și al Marinei SUA în Pacificul mijlociu. SM-3 Block 1B a interceptat cu succes o rachetă țintă lansată de la Pacific Missile Range Facility de la Barking Sands, Kauai, Hawaii. Lake Erie a detectat și urmărit ținta cu radarul său AN/SPY-1 de la bord. Evenimentul a fost al treilea test consecutiv de interceptare reușit al rachetei SM-3 Block IB. (Fotografie a Marinei SUA/Lansată)

O fregată olandeză doboară un roi de drone în exercițiu NATO cu foc real

În ianuarie 2026, o fregată a Marinei Regale Olandeze frigate a efectuat un angajament cu foc real împotriva mai multor ținte fără pilot în timpul unui exercițiu NATO în largul coastei Țării Galilor, marcând una dintre cele mai clare demonstrații publice de până acum despre cum marinele europene se pregătesc pentru proliferarea rapidă a utilizării dronelor pe mare.

Lancet Drone. Credit imagine: Russian State Media.

Fregata de apărare aeriană HNLMS Evertsen a participat la exercițiul Sharpshooter la poligonul de testare Aberporth al Ministerului Apărării al Marii Britanii, operând la aproximativ 20 de mile de larg în Marea Irlandei, potrivit contractorului britanic de apărare QinetiQ, care desfășoară exercițiul în baza unui acord pe termen lung cu guvernul britanic.

“Pe parcursul a trei zile la MOD Aberporth, nava olandeză HNLMS Evertsen, situată la 20 de mile de coasta Țării Galilor, a fost ținta unor atacuri simulate cu drone. Ținta dronă aeriană a QinetiQ, Banshee Whirlwind, și vehiculul de suprafață fără echipaj al companiei, Hammerhead, au fost folosite, precum și atacuri virtuale cu drone”, se arată într-un comunicat.

În timpul exercițiului, Evertsen a avut sarcina de a detecta și distruge o combinație de drone aeriene și de suprafață reale, concepute pentru a simula atacuri coordonate. QinetiQ a confirmat că fregata a angajat ținte aeriene Banshee Whirlwind – drone mici, cu reacție, folosite frecvent pentru a replica amenințări rapide și zboare joase – precum și nave de suprafață fără echipaj Hammerhead, menite să intimideze bărcile încărcate cu explozibili.

Marina Regală a Țărilor de Jos a declarat că nava a distrus cu succes cinci drone aeriene și a neutralizat două ținte de suprafață pe parcursul mai multor zile de activitate susținută.

Exercițiul a fost remarcabil nu doar prin utilizarea țintelor reale, ci și pentru că a fost prima dată când o navă de război NATO non-britanică a participat la Sharpshooter, care combină angajamente reale cu drone cu amenințări generate de calculator, precum rachete simulate de croazieră și aeronave ostile.

Momentul este, de asemenea, semnificativ: atacurile cu drone au devenit o caracteristică obișnuită a conflictelor moderne – de la Ucraina la Marea Roșie – în timp ce China a afirmat recent că implementează un nou sistem de microunde de mare putere, cunoscut sub numele de Uraganul 3000 , conceput special pentru a dezactiva roiurile de drone.

Cum învață navele de război NATO să lupte cu dronele

HNLMS Evertsen face parte din clasa De Zeven Provinciën a Marinei Olandeze – un grup de fregate proiectate la începutul anilor 2000, în principal pentru apărarea aeriană și escorta flotei.

Navele au fost construite inițial pentru a urmări și angaja aeronave și rachete, folosind sisteme radar avansate și rachete ghidate, mai degrabă decât pentru a contracara un număr mare de drone mici și ieftine drones – și tocmai de aceea exercițiile precum Sharpshooter contează cu adevărat.

Imagine: Creative Commons.

Roiul de drone ale armatei SUA. Imagine: Creative Commons.

Drone precum Banshee Whirlwind costă o fracțiune din rachetele tradiționale și pot fi lansate în număr mare, forțând apărătorii să răspundă în mod repetat și la costuri ridicate. QinetiQ spune că Whirlwind a fost ales deoarece poate zbura la altitudine joasă și viteze mari, asemănând foarte mult cu tipurile de aeronave fără echipaj văzute acum în zonele de luptă.

Dronele de suprafață Hammerhead (nave automate), între timp, adaugă un strat suplimentar de presiune vaselor. Bărci similare fără echipaj au fost folosite în atacuri reale în Marea Neagră și Marea Roșie , unde au vizat atât nave de război, cât și nave comerciale – iar combinând amenințările aeriene și de suprafață, Sharpshooter a testat cât de repede pot echipajele să detecteze, să identifice și să răspundă la atacuri care vin din mai multe direcții simultan.

QinetiQ a descris, de asemenea, cum integrarea amenințărilor sintetice (atacuri generate de calculator cu rachete și aeronave) în scenarii permite marinelor să exerseze luarea deciziilor sub presiune fără costul lansării rachetelor reale pentru fiecare atac simulat.

Războiul cu drone ridică miza

Exercițiul vine în urma unei schimbări majore în războiul naval. În Ucraina, dronele au fost folosite nu doar pentru supraveghere, ci și pentru atacuri directe asupra navelor și infrastructurii, inclusiv lovituri asupra navelor rusești în Marea Neagră. În Marea Roșie, forțele Houthi au lansat drone și rachete asupra rutelor maritime internaționale, forțând marinele occidentale să se desfășoare aproape zilnic în operațiuni defensive.

Aceste dinamici schimbătoare au arătat clar tuturor armatelor de pe planetă că sistemele tradiționale de apărare aeriană nu mai sunt suficiente și nu pot face față atacurilor constante de drone la joasă altitudine. A generat interes pentru diverse alternative, de la lasere, bruiaj electronic și arme cu microunde.

Industria de apărare de stat a Chinei susține acum că sistemul Hurricane 3000 este operațional și poate dezactiva dronele la distanțe de peste trei kilometri prin deteriorarea electronicelor acestora, în loc să le doboare individual.

Dacă astfel de sisteme funcționează conform promovărilor, ar putea schimba echilibrul de putere dintre atac și apărare, permițând unei singure arme să afecteze mai multe drone simultan – teoretic eliminând avantajul obținut de țări precum Ucraina prin creșterea rapidă a capacității de fabricare a dronelor.

Marinele occidentale, însă, rămân prudente; majoritatea nu au desfășurat încă sisteme cu microunde pe mare, bazându-se în schimb pe apărări stratificate care combină radar, tunuri, rachete și război electronic – dar aceste tactici vor trebui, în cele din urmă, să se schimbe odată ce dronele vor deveni standardul, nu excepția.

Sursa: aici

Nava stealth futuristă a marinei în valoare de 8 miliarde de dolari iese din port cu recipiente de arme hipersonice

Jack Buckby

Publicat

Acum 2 ore

Distrugător al Marinei SUA din clasa Zumwalt. Credit imagine: Creative Commons.

Distrugătoarele Zumwalt au în sfârșit o misiune: rachete hipersonice (rezumat și puncte cheie)

-Marina SUA se deplasează pentru a oferi celor trei distrugătoare din clasa Zumwalt un rol de luptă definit, reechipându-le pentru a purta arma hipersonică Conventional Prompt Strike.

-Inițial concepută ca o platformă de sprijin de foc naval stealth, clasa și-a pierdut scopul principal după ce programul de muniție al Advanced Gun System s-a prăbușit din cauza costurilor crescute pe cartuș.

-Cu doar trei carene construite, Marina pariază acum că până la 12 rachete hipersonice pe navă pot transforma Zumwalt-urile în active valoroase de atac pe distanțe lungi—mai ales pentru situații de urgență în Pacific.

-Conceptul promite un atac adânc supraviețuit, greu de interceptat, dar rămân întrebări legate de maturitatea rachetelor, termenele de integrare, cost și dacă trei nave pot avansa strategic

De la nava de luptă stealth la shooter hipersonic: Reboot-ul Zumwalt al Marinei

Marina SUA avansează cu planurile de a înarmata cele trei distrugătoare din clasa Zumwalt cu rachete hipersonice – o decizie menită să ofere navelor de război mult timp tulburate un rol operațional mai clar după ani de incertitudine.

Clasa Zumwalt, cel mai mare distrugător de pe Pământ astăzi.

Clasa Zumwalt. Credit imagine: Creative Commons.

210421-N-FC670-1062 PACIFIC OCEAN (21 aprilie 2021) Distrugătorul cu rachete ghidate din clasa Zumwalt USS Michael Monsoor (DDG 1001) participă la Problema Integrată de Luptă a Sistemelor Fără Pilot (UxS IBP) a Flotei Pacificului a SUA pe 21 aprilie. UxS IBP 21 integrează capabilități cu personal și fără pilot în scenarii operaționale provocatoare pentru a genera avantaje de luptă. (Fotografie a Marinei SUA realizată de specialistul șef în comunicații în masă Shannon Renfroe)

SAN DIEGO (8 decembrie 2016) Distrugătorul cu rachete ghidate USS Zumwalt (DDG 1000) sosește în noul său port de bază din San Diego. Zumwalt, cea mai avansată tehnologic navă de suprafață a Marinei, va începe acum instalarea sistemelor de luptă, testarea și evaluarea și integrarea operațiunilor cu flota. (Fotografie a Marinei SUA realizată de subofițerul clasa a 3-a Emiline L. M. Senn/Eliberată)

Planul, care implică reamenajarea navelor pentru a transporta arma hipersonică Conventional Prompt Strike a Marinei (Conventional Prompt Strike), este acum în desfășurare ca parte a unui efort mai amplu al armatei SUA de a disloca capacități de atac pe distanțe lungi pentru potențiale conflicte viitoare – în special în Pacific.

Și, de fapt, recent, USS Zumwalt a fost văzut părăsind portul pentru prima dată în ani, îndreptându-se spre teste pe mare cu noi capabilități pregătite pentru testingtestare.

Odată concepută ca viitorul războiului de suprafață, clasa Zumwalt a petrecut mare parte din existența sa fiind analizată cu atenție.

Proiectate cu un corp stealth unghiular, un sistem integrat de propulsie electrică și un nivel ridicat de automatizare, distrugătoarele au fost inițial destinate să ofere sprijin avansat de foc naval în apropierea țărmului. În schimb, costurile în creștere rapidă, o producție scurtată și prăbușirea armei emblematice a programului – Advanced Gun System și proiectilul său scump Long Range Land Attack – au lăsat navele fără un scop real.

Doar trei carene au fost construite vreodată, în ciuda faptului că au fost investite miliarde de dolari în program – iar acum, Marina pariază că armele hipersonice – capabile să călătorească cu viteze peste Mach 5 și să lovească ținte la sute sau chiar mii de mile distanță – pot transforma clasa Zumwalt într-un atu strategic semnificativ. Dacă acest nou rol se va dovedi în cele din urmă a fi decizia care va face distrugătoarele Zumwalt relevante va fi în curând.

De la nava de luptă stealth la lansatorul hipersonic

Când programul Zumwalt a fost lansat pentru prima dată la începutul anilor 2000, urmărea să producă 32 de distrugătoare avansate capabile să susțină debarcările amfibii și să ofere o capacitate precisă de foc naval. Totuși, depășirile bugetare și schimbările priorităților strategice au redus ordinea mai întâi la șapte și, în cele din urmă, la trei carene: USS Zumwalt (DDG-1000), USS Michael Monsoor (DDG-1001) și USS Lyndon B. Johnson (DDG-1002).

Arma emblematică originală a clasei, Advanced Gun System (AGS), care trăgea proiectilul Long Range Land Attack – nu s-a apropiat niciodată de a-și atinge potențialul. Dezvoltarea proiectilelor a fost în cele din urmă anulată deoarece costurile au crescut atât de mult – ajungând la sute de mii de dolari pe rundă – făcând sistemul operațional și financiar nepractic. Fără un alt tip de muniție disponibil, distrugătoarele au navigat practic fără arma lor ofensivă principală.

Aceste eșecuri au fost un punct central al criticilor la adresa platformei. Zumwalt a fost descris în mare parte ca o greșeală și un experiment costisitor care nu a reușit să ofere un atu cu un rol clar de luptă. Unele estimări estimează costul navei la aproximativ 8 miliarde de dolari – o cifră semnificativ mai mare decât a multor alte nave de luptă de suprafață pe bază de carenă.

Aici intervin armele hipersonice: fiecare distrugător poate transporta până la 12 rachete hipersonice , oferind o capacitate de lovitură adâncă care completează sistemele sale existente de lansare verticală ce deja găzduiesc rachete de croazieră Tomahawk. Noile arme fac parte dintr-o schimbare strategică mai amplă pentru Marina SUA către implementarea armelor de atac de precizie cu rază lungă de acțiune, pe măsură ce competiția dintre marile puteri cu China și Rusia se intensifică.

Ce urmează?

Decizia de a face Zumwalt-urile existente capabile pentru operare hipersonică a fost primită cu laude. Navele acoperă, probabil, un gol critic în arsenalul de atacuri pe distanțe lungi al Marinei SUA arsenal.

Armele hipersonice ca acestea – care pot manevra în zbor la viteze mai mari de Mach 5 – sunt mai greu de detectat și interceptat decât rachetele balistice sau de croazieră tradiționale. Această nouă capacitate va permite comandanților să lovească mult dincolo de raza apărării antiaeriene inamice, permițând astfel Zumwalților să descurajeze agresiunea în teatre cu miză mare, precum Indo-Pacificul .

Zumwalt-urile vor fi folosite ca baze avansate pentru rachete hipersonice, posibil alături de submarine la fel de capabile, în hub-uri precum Hawaii.

Totuși, rămân câteva întrebări semnificative. Rachetele hipersonice sunt încă în dezvoltare, iar testele sunt în desfășurare. Un test hipersonic reușit al Marinei CPS la Cape Canaveral la mijlocul anului 2025 a arătat progrese – dar integrarea completă în sistemele de luptă este încă la ani distanță. Costul achiziționării și întreținerii rachetelor hipersonice este, de asemenea, substanțial, unele estimări sugerând că va costa zeci de miliarde de dolari pe parcursul decadelor dacă va fi implementată la scară largă.

Distrugătorul cu rachete ghidate din clasa Arleigh Burke USS Ralph Johnson (DDG 114) și crucișătorul cu rachete ghidate din clasa Ticonderoga USS Princeton (CG 59) navighează în formație în timpul operațiunilor cu două portavioane cu grupurile de atac ale portavioanelor Nimitz și Theodore Roosevelt (CSG). Operațiunile cu două portavioane unifică puterea tactică a două grupuri de atac individuale, oferind comandanților flotei o forță de luptă credibilă, unificată și neegalată, capabilă să opereze la nesfârșit. CSG-urile sunt în misiuni programate în Indo-Pacific.

190731-N-ED185-1017 MAYPORT, Fla. (31 iulie 2019) Distrugătorul cu rachete ghidate din clasa Arliegh Burke USS Paul Ignatius (DDG 117) se pregătește să acosteze la Stația Navală Mayport. Paul Ignatius, cel mai nou distrugător din clasa Arleigh-Burke al Marinei, a fost pus în serviciu la Fort Lauderdale, Florida, pe 27 iulie 2019 și va considera Stația Navală Mayport noua sa casă. (Fotografie a Marinei SUA realizată de Specialist în Comunicații în Masă, clasa I Brian G. Reynolds/Eliberată)

(14 ianuarie 2018) Distrugătorul cu rachete ghidate din clasa Arleigh Burke, USS Ross (DDG 71), lansează tunul său de 5 inch în timpul unui exercițiu naval de sprijin de foc de suprafață cu Marina Regală Marocană, ca parte a exercițiului African Sea Lion. Printre obiectivele African Sea Lion se numără testarea și evaluarea capacității SUA și Marocului de a desfășura exerciții coordonate și combinate de sprijin naval de foc la suprafață pe poligonul de tragere Tan Tan. Ross, dislocată înainte la Rota, Spania, se află în a șasea patrulare în zona de operațiuni a Flotei a 6-a a SUA, în sprijinul aliaților și partenerilor regionali și al intereselor de securitate națională ale SUA în Europa și Africa. (Fotografie a Marinei SUA realizată de specialistul în comunicații în masă clasa I Kyle Steckler/Eliberată)

Mai mult, nu sunt mulți Zumwalts cu care să lucrezi: doar trei. Acest număr limitat de nave ridică întrebări despre cât de semnificativ sau semnificativ pot avea aceste nave impactul asupra forței generale, mai ales în comparație cu distrugătoarele mai mari din clasa Arleigh Burke ale Marinei și cu viitoarele nave de război planificate.

Capacitatea de stealth și sistemul avansat de energie electrică al fiecărui Zumwalt sunt realizări tehnologice, dar sunt mai utile atunci când sunt folosite în număr mai mare – mai ales în caz de scenariu de luptă.

Noua capacitate hipersonică s-ar putea să nu salveze programul Zumwalt, ci să decidă cea mai bună modalitate de a folosi o greșeală costisitoare.

Cu doar trei nave aflate în serviciu și fără planuri pentru noi nave, includerea noilor rachete hipersonice ar putea deschide calea pentru viitoare nave și platforme echipate cu arme hipersonice.

Sursa: aici

Noul submarin stealth al Rusiei din clasa Amur, rezumat într-un singur

Christian Orr

Publicat

Acum 2 ore

Rachete BrahMos pe machetă de submarin non-nuclear din clasa Lada. MAKS-2009.

Submarin din clasa Amur: Ce trebuie să știi

Submarinul de atac din clasa Amur al Rusiei este comercializat ca o evoluție orientată spre export a familiei de proiecte Lada/Kilo, cu două variante destinate misiunilor diferite. Amur-950 mai mic pune accent pe o platformă compactă cu celule de lansare verticală pentru salve rapide de rachete, în timp ce Amur-1650 mai mare este prezentat ca o opțiune cu rază mai lungă. Avantajele promise includ rezistența cu AIP, sisteme moderne de război electronic și semnături acustice reduse. Totuși, problema principală a programului este credibilitatea: nu au fost construite bărci Amur, linia Lada s-a confruntat cu întârzieri și probleme de performanță, iar alternativele din Europa de Vest oferă istorii dovedite de livrare — complicând orice speranță de export, inclusiv interesul presupus din Maroc.

Submarinul “clasa Amur” al Rusiei are 10 celule VLS — și încă nu este construit

Râul Amur face parte din granița dintre nord-estul Chinei și sud-estul Siberiei. Această mare întindere de apă a dat numele unui vechi cântec militar de propagandă din epoca sovietică, ” Cântecul Partizanilor”, cunoscut și ca “Cântecul Partizanilor Râului Amur”.

Și chiar dacă râul Amur este, evident, un corp de apă dulce, Marina Rusă nu a avut nicio reținere să numească o clasă de nave de război cu apă sărată în onoarea sa: submarinul de atac din clasa Amur.

Premisă și promisiune

Amururile nu au fost încă construite; dacă vor fi în cele din urmă asamblate și puse în serviciu, vor fi nave de generația a patra, cele mai noi submarine de atac din Marina Federației Ruse. Asta îi face automat o problemă importantă.

Acestea sunt prezentate ca o versiune de export a submarinului din clasa Proiect 677 Lada , care la rândul său este o versiune modificată a omniprezentelor Proiecte 877 Paltus, sau bărci din clasa Kilo . Viitorul constructor este Biroul Central de Proiectare Rubin pentru Inginerie Maritimă, Șantierul Naval Amiralității, în orașul Sankt Petersburg .

Până acum au fost planificate unsprezece nave din clasa Amur. Există două variante: Amur-1650 este mai mare și destinat misiunilor mai lungi, iar Amur-950 este echipat cu un sistem de lansare verticală (VLS) pentru lansarea rapidă a rachetelor către mai multe ținte.

Specificații tehnologice și statistici vitale de clasă Amur

Cu amabilitatea lui GlobalMilitary.net :

– Deplasament: 950 tone

– Lungimea carenei: 58,8 metri

-Pescaj: 6,5 metri

– Lățimea lățimii: 5,65 m – Propulsie: 2 x motoare diesel AIP (propulsie independentă de aer) cu o putere de 5.400 CP – 1 elice

-Viteză maximă: 20 de noduri

-Adâncimea maximă: 250 m

-Rază: 600 kilometri

-Autonomie: 45 de zile de funcționare autonomă

– Echipaj: 18 ofițeri comisionați și marinari înrolați

– Armament: 4 x torpile de 533mm cu 16 torpile în magazin + 10 celule VLS.

Potrivit lui Baird Martime , acele 10 celule VLS vor folosi rachete de croazieră BrahMo .

Ambele variante vor folosi sisteme avansate de război electronic (EW) și vor avea avantajul unor semnături sonar reduse comparativ cu Kilopredecesorii lor din clasa Kilo — așa-numitele submarine “Gaură Neagră”.

Calea de urmat pentru submarinul din clasa Amur?

Aceste nave de război sunt destinate în principal exportului, iar rapoartele de la începutul anului 2025 indicau că Marocul ar putea fi un client pentru mult lăudatele submarine diesel-electrice Amur-1650 ale submarinesRusiei. Unele publicații sugerează că națiunea nord-africană evalua oferte alături de ofertele constructorilor navali europeni, în timp ce urmărește achiziționarea primelor sale submarinessubmarine.

O vânzare către Maroc ar putea crea unele tensiuni cu Statele Unite. Marocul este cel mai vechi prieten al Americii , neoficial datând din decembrie 1777 (în mijlocul Războiului de Independență) și oficial formalizat prin Tratatul de Pace și Prietenie din 1786.

Aceasta a stabilit calea pentru ceea ce a devenit cea mai lungă relație bilaterală formală din istoria SUA. În spiritul acestei prietenii, te-ai putea întreba dacă Washingtonul i-ar oferi lui Rabat un acord pentru a contracara Moscovei.

Submarin clasa Kilo. Credit imagine: Creative Commons.

Submarin clasa Kilo.

În imagine este un submarin rus din clasa Kilo în Canalul Mânecii. Imaginea a fost realizată de pe elicopterul Wildcat HMA2 al Marinei Regale din Escadrila Aeriană Navală 815. Clasa Kilo este denumirea de raportare NATO pentru submarinul de atac diesel-electric.

Oricum, există câteva mici probleme cu perspectivele de vânzări internaționale ale Amurs—fie către Maroc, fie către orice alt potențial cumpărător. În primul rând, după cum s-a menționat deja, niciunul dintre ele nu a fost construit încă; acest lucru le face extrem de greu de vândut în fața modelelor concurente din Europa de Vest, precum clasa Scorpène din Franța și seria Type 214/A din Germania.

Mai mult, clasa Amur se bazează pe clasa Lada — iar programul Lada a întâmpinat întârzieri repetate și probleme de performanță problems.

Potrivit Global Military, nu se așteaptă ca Amur să fie comisionați până în 2030. Timpul va arăta.

Sursa: aici

SUA capturează un alt petrolier în contextul transferului petrolului venezuelean către depozitarea Caraibelor

Încărcăturile venezuelene de țiței destinate anterior Chinei, aflate în flota umbră, se îndreaptă acum către centrele de stocare din Caraibe
Blocada continuă să prindă tonaj sancționat; SUA au confiscat aframax Sagitta în Caraibe marți dimineață
Pe măsură ce tot mai mult țiței venezuelean ajunge în SUA, tot mai mult țiței canadian și/sau american ar fi introdus pe piața de export

Este încă foarte devreme, dar planul îndrăzneț al Americii de a controla exportul de țiței din Venezuela dă semne de progres în contextul sfidării continue a blocadei americane. Proprietarii de tonaj conform petrolierelor au de câștigat

Sursa: EGT – stock.adobe.com Mai multe încărcături au fost expediate către hub-uri din Caraibe. În imagine: facilități de depozitare din Curaçao.

Preluarea de către SUA a exporturilor de țiței ale Venezuelei este în plină desfășurare, promițând o schimbare a volumului de la petroliere din flota umbră la tonaj conform.

Exporturile de țiței venezuelean către SUA prin Chevron licența Chevron continuă, nafta americană se îndreaptă spre Venezuela pentru a fi folosită ca diluant, iar țițeiul venezuelean autorizat se mută în facilitățile de depozitare din Caraibe, unde este comercializat spre vânzare de casele comerciale Trafigura și Vitol.

Totuși, încă mai există petroliere care încearcă să spargă blocada americană. SUA caută să facă tranziția către o piață în care controlează fluxurile de export venezuelene, urmărind simultan mărfurile pe care încă nu le controlează.

Comandamentul Sudic al SUA a anunțat că a confiscat aframax Sagitta ( IMO: 9296822 ) autorizat în Caraibe marți dimineață. A fost a șaptea confiscare de la instaurarea blocadei luna trecută.

“Prinderea unui alt petrolier care operează în contradicție cu carantina instituită de președintele Trump pentru navele sancționate din Caraibe demonstrează hotărârea noastră de a ne asigura că singurul petrol care părăsește Venezuela va fi cel coordonat corespunzător și legal”, a declarat Southcom.

Trecerea la depozitarea în Caraibe

“Titlul principal aici este reapariția Caraibelor ca o sursă cheie,” a spus Claire Jungman, director de risc și informații maritime la Vortexa, în timpul unei prezentări online Vortexa marți, înainte de anunțul Southcom.

De la începutul blocadei americane asupra exporturilor venezuelene pe 10 decembrie, “aproximativ 20% din exporturile maritime de țiței ale Venezuelei s-au mutat către destinații din Caraibe, inclusiv Bahamas, Curaçao și Saint Lucia”, a spus ea.

“Schimbul ăsta nu e despre cererea de sfârșit; Este vorba despre curățare și logistică sub presiune. Casele comerciale au primit și mutat țițeiul venezuelean în facilitățile de depozitare din Caraibe în această lună, ca parte a activităților de comerț licențiat și repoziționare, în concordanță cu noile aranjamente de export aflate sub supravegherea SUA.

“Caraibele funcționează ca o zonă de pregătire și așteptare. Încărcăturile se mută în hub-urile din Caraibe pentru a câștiga timp, fie că este vorba de așteptarea unor cumpărători în aval sau oportunități de revânzare, fie de o claritate mai mare privind aplicarea sancțiunilor și condițiile de licențiere, având în vedere contextul reglementărilor în continuă evoluție,” a explicat ea.

Vortexa urmărește atât petrolul venezuelean de pe apă, cât și procentul confiscat de SUA. Petrolul de pe apă rămâne ridicat, în jur de 70 de milioane de barili, în timp ce ponderea confiscată a crescut de la 5% la mijlocul lunii decembrie la aproape 9% în prezent.

“Chiar și cu confiscările, marea majoritate a petrolului de pe apă rămâne neconfiscată, lăsând volume semnificative fie expuse interdicției suplimentare, fie pregătite pentru reexport sau mișcare legitimă odată ce va apărea o claritate mai mare a politicilor.

“Luate împreună, imaginea de aici nu este una a fluxurilor care se opresc; Este una de redirecționare a fluxurilor. Caraibele au devenit punctul central pentru că oferă opționalitate sub presiune, chiar și pe măsură ce aplicarea legii se înăsprește.”

Este încă la începutul tranziției, iar incertitudinea rămâne ridicată, așa cum a evidențiat confiscarea Sagittei de marți.

“Combinația dintre creșterea nivelului de petrol pe apă, creșterea confiscărilor și creșterea nivelului în Caraibe sugerează volatilitate continuă și risc de execuție, mai degrabă decât stabilizare în afara Venezuelei”, a spus Jungman.

Mișcările petrolierelor din Venezuela

Datele privind poziția navelor din Seasearcher de la Lloyd’s List Intelligence și datele despre încărcături de la Vortexa arată o serie de mișcări recente legate de strategia tranzitorie de stocare din Caraibe.

Aframax Volans (IMO: 9422988 ) a încărcat 558.285 de barili de țiței Merey în Venezuela pe 24 decembrie; nava a rămas ancorată până pe 17 ianuarie, când s-a mutat la Curaçao.

Aframax Jamaica ( Jamaica IMO: 9230098 ) a încărcat 453.470 de barili în Venezuela pe 1 ianuarie și a descărcat în Curaçao pe 18 ianuarie.

Foarte marele portavion de brut Kelly ( IMO: 9191400 ) a încărcat butoaie de 1,8 m pe 14 decembrie, a rămas ancorat după instaurarea blocadei americane și a plecat pe 13 ianuarie, ajungând în Saint Lucia pe 18 ianuarie.

VLCC Marbella ( IMO: 9222455 ) a încărcat butoaie de 1,6 milioane pe 11 ianuarie și a ajuns în Bahamas pe 19 ianuarie; în prezent este în curs de descărcare.

VLCC Rene ( în opinia mea: 9250622 ) a încărcat butoaie de 1,3 m pe 31 decembrie și se îndreaptă spre Bahamas; în prezent trece prin Pasajul Windward dintre Cuba și Hispaniola.

Sursa: aici

Miză mare în Nordul Înalt

De la începutul anului, tensiunile legate de Groenlanda au crescut ca urmare a cererilor reînnoite din partea lui Donald Trump, președintele Statelor Unite (SUA), de a prelua controlul asupra celei mai mari insule din lume de la Danemarca – un aliat al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Regatul Unit (UK), Danemarca și alte șase țări europene se confruntă acum face cu tarife de 10% din partea Washingtonului, ca urmare a sprijinului lor vocal pentru autodeterminarea Groenlandei.

Ca răspuns la această evoluție, Sir Keir Starmer, prim-ministru, a susținut un discurs pe 19 ianuarie, în timpul căruia a cerut “discuții calme între aliați” și a remarcat că amenințarea tarifelor împotriva aliaților este “complet greșită”, subliniind apoi că Marea Britanie și SUA sunt “aliați apropiați și parteneri apropiați”. Acea relație contează profund.”

Amenințați militar de regimul lui Vladimir Putin, președintele Rusiei; confruntați cu provocări geoeconomice tot mai mari din partea Republicii Populare Chineze (RPC); și acum, cu aparatul de apărare transatlantic vechi de decenii sub presiune, Marea Britanie și aliații săi europeni au o nevoie urgentă de a crește cheltuielile pentru apărare și de a-și întări societățile pentru a-și asigura securitatea într-o nouă eră de fragmentare și competiție geopolitică.

Marea Britanie și Ucraina au marcat prima aniversare a parteneriatului lor de 100 de ani prin anunțarea mai multor inițiative noi axate pe consolidarea securității Ucrainei. Aceasta include un pachet de 20 de milioane de lire sterline pentru sprijin pentru infrastructura energetică pentru a consolida securitatea energetică a Ucrainei, în urma intensificării atacurilor rusești asupra sectorului energetic ucrainean și extinderea unui program de înfrățire școlară. La aniversare, Yvette Cooper, ministrul de externe, a declarat:

Sprijinul nostru pentru Ucraina în continuarea rezistenței războiului barbar al lui Putin este neclintit, iar sprijinul nostru continuu pentru securitatea și reziliența energetică va ajuta la menținerea luminilor aprinse și la încălzirea locuințelor ucrainene atunci când civilii vulnerabili au cea mai mare nevoie.

Sir Keir s-a întâlnit cu Karol Nawrocki, președintele Poloniei, pe 13 ianuarie, la numărul 10 Downing Street, pentru a discuta relațiile bilaterale dintre Marea Britanie și Polonia. Ei au convenit că ambele națiuni își vor aprofunda relația, inclusiv cooperarea în domeniul securității în domenii precum inițiativele de “instruire îmbunătățită” și un acord de a “explora dezvoltarea și achiziția de noi capabilități pentru a contracara o gamă largă de amenințări aeriene”. Referindu-se la Ucraina, cei doi lideri au convenit asupra importanței asigurării unei păci juste și durabile și vor continua discuțiile privind garanțiile de securitate pentru Kiev ca parte a Coaliției celor Disponibili.
Ministerul Apărării (MOD) a anunțat announced că noile facilități de cazare și de instruire specializată la Duke Gloucester Barracks vor aduce beneficii Regimentului 13 Transmisiuni, care desfășoară operațiuni cibernetice defensive pentru Armata Britanică. Contractul de 279 de milioane de lire sterline va prevede, de asemenea, ca cazarma să găzduiască Centrul de Operațiuni Cibernetice, Informatice și de Securitate al Armatei, care va proteja rețelele de amenințările cibernetice – atât pe plan intern, cât și în străinătate, în timpul exercițiilor și operațiunilor.

Regatul Unit și Suedia sunt pregătite să intensifice cooperarea bilaterală în domeniul apărării în Marea Baltică și Nordul Extins pentru a combate riscurile tot mai mari de securitate din ambele regiuni. Într-un discurs din 13 ianuarie, John Healey, Secretarul de Stat pentru Apărare, a prezentat amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru ambele țări și a evidențiat activitățile Marii Britanii și Suediei pentru a contracara aceste provocări. Acestea includ eforturi de sprijin pentru Ucraina, creșterea activității Forței Expediționare Comune (JEF) și aderarea Suediei la NATO în martie 2024.
Secretarul de externe a făcut o declarație privind Groenlanda și securitatea mai largă a Arcticii în fața Camerei Comunelor pe 19 ianuarie. În discursul său, a subliniat poziția Guvernului Majestății Sale (HM), în primul rând că viitorul Groenlandei este o chestiune pentru “groenlandezi și danezi… singuri’, și în al doilea rând că amenințarea tarifelor împotriva aliaților este nejustificată și contraproductivă. În final, Cooper a afirmat că securitatea arctică este o “preocupare comună și o responsabilitate comună pentru ambele părți ale Atlanticului”, care poate fi abordată și menținută doar prin “cooperare între aliații transatlantici”.
Săptămâna trecută, Departamentul pentru Securitate Energetică și Net Zero (DESNZ) a anunțat un “record” de 8,4 gigawați (GW) de capacitate eoliană offshore, obținută în cadrul “celei mai mari licitații de energie eoliană offshore din Europa”. Această rundă de licitații, cunoscută sub numele de Contracte pentru Diferență AR7, va asigura suficientă electricitate curată pentru a alimenta echivalentul a 12 milioane de locuințe.

Cum încadrează concurenții Marea Britanie

Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, a făcut o declarație în care a susținut că poziția Regatului Unit față de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina este “de natură distructivă”. Aceasta în legătură cu rapoartele conform cărora Franța, Germania și Italia doresc să “reia dialogul cu Rusia privind Ucraina.” Doar acțiunile Rusiei pot fi descrise ca fiind distructive prin natură, deoarece Kremlinul a declanșat un război de cucerire împotriva vecinului său.
TASS a relatat despre o declarație făcută de Andrey Kelin, ambasadorul Rusiei în Marea Britanie, în care susținea că “planurile britanice de a intercepta nave rusești reprezintă efectiv o revenire la epoca pirateriei. Kelin a avertizat că Regatul Unit “a încetat de mult să mai fie “conducătorul mărilor” și acțiunile sale nu vor rămâne nepedepsite.” Rusia are doar de vină pentru acțiunile întreprinse de Marea Britanie și aliații și partenerii săi, iar Kremlinul are un istoric continuu de interferență în activitățile altor state.

Arată-mi banii

Pe 12 ianuarie, mareșalul principal al aerului (ACM) Sir Richard Knighton, șeful Statului Major al Apărării, a fost interogat de Comitetul Select al Apărării. Una dintre temele cheie ale sesiunii a fost problema finanțării apărării, apărută în urma rapoartelor privind un decalaj de finanțare de 28 de miliarde de lire sterline în următorii patru ani. În timp ce mulți dintre aliații europeni ai Regatului Unit și-au prezentat planurile fiscale pentru a atinge 3,5% din cheltuielile Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare până în 2035, Marea Britanie încă nu a reușit acest lucru. Planul de Investiții în Apărare trebuia să fie publicat în toamna anului 2025, dar continuă să fie întârziat din cauza mai multor factori.

În ciuda acestor probleme, este important de menționat un lucru: pentru prima dată în decenii, planificatorii din Forțele Armate Britanice pot lucra pe presupunerea unor investiții mai mari în viitor. Cheltuielile pentru apărare au crescut deja (deși nu foarte mult), cu așteptarea că vor atinge 2,6% din PIB în 2027.

Totuși, aceste creșteri incrementale nu se potrivesc contextului strategic cu care se confruntă Regatul Unit. Poate că acum un deceniu erau adecvați, dar acum Marea Britanie trebuie să meargă mai departe și mai repede pentru a-și restabili capacitățile de putere puternică.

În cadrul NATO european, Marea Britanie riscă să piardă poziția de influență pe care a deținut-o tradițional, deși arsenalul său nuclear asigură că acest lucru poate cădea doar până la un punct. Cu doar câțiva ani în urmă, Marea Britanie era al doilea cel mai mare cheltuitor pentru apărare în NATO-ul european ca procent din PIB. Acum, nici măcar nu mai este în top zece. În timp ce aliații europeni se extind rapid și își adâncesc capacitățile, Forțele Armate Britanice se confruntă cu numeroase lacune de capabilități , care par să persiste pentru moment.

ACM Knighton s-a confruntat cu o provocare dificilă în a explica întârzierile și a adus multe puncte bune. În special, a remarcat că este mai important ca Planul de Investiții în Apărare să fie bun decât să fie publicat cât mai curând posibil și că planificatorii de apărare pot cheltui doar ceea ce Guvernul Majestății Sale este dispus să le oferă.

Având în vedere toate șocurile geopolitice de până acum, este greu de imaginat ce fel de dezastru ar fi nevoie pentru ca Trezoreria Majestății Sale să-și schimbe părerea privind bugetele alocate.

Sursa: aici

Sensul “America First” este în schimbare

MAGA va trebui să facă față diviziunilor în abordarea sa față de politica externă

Odinioară, oamenii credeau că Donald Trump era, în esență, un izolaționist sau un “reținer”, un fel de izolaționist ușor. Loviturile aeriene din Orientul Mijlociu din primul său mandat ar putea fi puse pe seama neoconservatorilor din jurul său. Apoi președintele s-a întors la putere și a atacat Venezuela, Nigeria, Iran, Irak, Siria, Somalia și Yemen. El lansează o campanie de presiune pentru Groenlanda , despre care spune că este “psihologic necesară pentru succes”. Teoreticienii relațiilor internaționale îl compară acum cu un realist din secolul al XIX-lea care caută resurse naturale. Alții văd un om care se bucură de dominație și de exercitarea unilaterală a puterii de dragul puterii.

Domnul Trump acționează după instinct, nu după ideologie. Este meschin și preferă să-și vadă numele pe clădiri și hărți. Dorința sa pentru Groenlanda provine parțial din faptul că a fost trecut cu vederea pentru un premiu Nobel pentru pace și parțial din dorința de a rivaliza cu achiziția Louisianei de către Thomas Jefferson. Faptul că ar putea torpila NATO în acest proces este de ordinul secund. Totuși, pentru gânditorii MAGA mai metodici, acesta este un proiect central.

De fapt, flexibilitatea domnului Trump ascunde faptul că în cadrul MAGA mișcării MAGA există ideologii coerente — unele concurente — despre modul în care America ar trebui să exercite puterea în lume. J.D. Vance, vicepreședintele său, este mai serios în privința reținerii și mai disprețuitor față de democrațiile liberale europene. Alți consilieri — Marco Rubio, Stephen Miller — arată încă reflexe diferite. Merită analizați pentru că vor rezista mai mult decât domnul Trump. Ideile lor au o descendență și un viitor dincolo de personalismul președintelui.

“America First” a însemnat odată agresivitate față de China; dispreț față de organizațiile multilaterale; și dezinteres față de Ucraina, care poate semăna mult cu rusofilia. Acestea sunt încă principii. Dar aria de acțiune s-a schimbat. Acum, America First înseamnă și dominarea emisferei vestice prin distrugerea cartelurilor, revendicarea mineralelor rare ale Groenlandei și confiscarea petrolului venezuelean. Această ultimă piesă este complet nouă. În timpul campaniei, domnul Trump a fost foarte interesat de oamenii din America Latină care au trecut USgranița SUA-Mexic, dar deloc de America Latină în sine, notează Julian Waller de la Universitatea George Washington. În Europa, administrația Trump dorește tot mai mult să folosească influența sa pentru a “reforma” (adică a forța forța) guvernele liberale să devină mai MAGA .

Domnul Trump spune că America First înseamnă orice decide el și singura lui constrângere este “propria sa moralitate”. Are convingeri: o antipatie față de războaiele veșnice, construirea națiunii, deficitele comerciale și aliații care profită de mers. Dar în rest este flexibil. Vrea să întoarcă spatele Cinei, dar ar vrea să câștige un premiu pentru pace și să nu fie perceput ca un ratat. Este impulsiv: a bombardat militanți islamiști în Nigeria după ce a urmărit un segment la Fox News despre creștinii asediați. Controlul său asupra partidului republican îi face pe alegătorii săi să se adapteze la inconsecvențele sale.

Oricine caută o viziune asupra lumii mai coerentă poate privi către consilierii săi. Strategia de Securitate Națională ( NSS ), publicată în decembrie, a articulat prioritățile acestora. Documentul a fost atât încercarea lor de a justifica instinctele șefului, cât și de a susține o ideologie, dar și de a-și promova propriile cauze. Acesta conținea două declarații remarcabile: Corolarul Trump (ulterior numit Doctrina Donroe), care afirmă primatul american în emisfera vestică, și un avertisment despre “ștergerea civilizațională” a Europei.

Doctrina Donroe a avut primul său succes prin înlăturarea lui Nicolás Maduro în Venezuela. Fețele acelei operațiuni erau domnul Rubio, secretarul de stat, și domnul Miller, un consilier dur. Domnul Rubio este un republican tradițional și fiul unor emigranți cubanezi. Interesul său pentru răsturnarea dictaturilor comuniste din regiune și pentru a semăna democrația acolo este profund și personal. El amintește de evanghelizarea belicoasă a unui neoconservatorul — ceea ce a fost în cei 14 ani petrecuți în Senat.

Interesul domnului Miller pentru emisfera vestică este animat de imigrație. Acasă, el a orchestrat mașinăria de deportare a administrației, cu teatralitatea și presupusa ei concentrare pe infractori. Acest lucru ajută la explicarea atacurilor cu bărci din Caraibe și a desemnării cartelurilor ca organizații teroriste străine. De fapt, campania din Venezuela a marcat o “externalizare” a unei agende interne care aduce putere militară în combaterea drogurilor și a imigrației, spune Jennifer Kavanagh de la Defence Priorities, un think-tank. Scopul este dominația peste tot, inclusiv în orașele americane.

După eliberarea NSS , unii au interpretat administrația Trump ca adoptând o abordare bazată pe sfere de influență. Aceasta ar implica preeminența americană în emisfera vestică, lăsând China și Rusia să facă ce doresc în curțile lor. Aceasta este o interpretare greșită, spune Patrick Porter, profesor de geopolitică la Universitatea din Birmingham, Marea Britanie, deoarece ar implica o împărțire reciprocă a globului. De fapt, administrația încă vrea să proiecteze putere în Europa și să oprească expansionismul rus.

Restricționatorii au fost frustrați. Anul trecut, administrația Trump a obținut un angajament din partea țărilor europene de a cheltui 5% din PIB pentru apărare, ceea ce trebuie realizat cu unele trucuri bugetare. Aceasta nu este o victorie, spune doamna Kavanagh, o reținere. Tabăra ei vrea ca America să părăsească Europa, punct.

În schimb, administrația Trump stabilește condiții privind protecția americană și sugerează că se va retrage de la NATO , o bază a strategiei de securitate a țării de la Războiul Rece încoace. Domnul Vance le-a susținut la München anul trecut într-un discurs plin de dispreț față de guvernele europene. El a spus că Europa va trebui să confrunte “dușmanul din interior”, adică elite woke, cenzure, care cenzurează discursul, susțin granițe deschise și refuză să guverneze în coaliție cu populiștii de extremă dreaptă. NSS reia aceste teme. Avertizează că Europa va fi “de nerecunoscut” peste 20 de ani, dacă nu se redresează. Administrația Trump o împinge. După lansarea strategiei, Departamentul de Stat a impus o interdicție de viză unui fost comisar al UE și arhitectul Digital Services Act, o lege europeană care impune moderarea conținutului de către firmele tehnologice. MAGA îl învinovățește pentru suprimarea punctelor sale de vedere.

Domnul Vance este cel mai dedicat MAGA gânditor MAGA din administrație. El reflectă vibrațiile intelectuale ale noii drepte. Perspectiva lor este adesea influențată de catolicism și poate fi profund pesimistă și încărcată de anxietate culturală. Nathan Pinkoski de la Centre for Renewing America, un think-tank de dreapta nouă, spune că rivalitatea strategică cu China a cristalizat o “criză de identitate” în rândul persoanelor MAGA . S-au uitat în jur și au văzut un Vest slăbit de migrația în masă și de wokery. “Dacă vrem să putem face față rivalilor noștri geopolitici, trebuie să ne rezolvăm propriile probleme”, spune el. El anticipează o utilizare mai agresivă a instrumentelor economice împotriva europenilor ori de câte ori “percepem că se îndepărtează de moștenirea lor civilizațională”.

Desigur, există contradicții aici, pe care MAGA încă nu le-a clarificat. Antagonizarea europenilor cu tarife, sancțiuni și interdicții de vize nu va ajuta în competiția dintre marile puteri și China. America nu poate renunța la apărarea europeană și, în același timp, să oblige europenii să guverneze în stilul MAGA . “Schimbarea poverii și politica civilizațională nu merg mână în mână”, spune Sumantra Maitra, care susține prima abordare și îi numește pe susținătorii celei de-a doua “practic neoconservatori”. El prezice o luptă viitoare care va “înghiți” practic mișcarea MAGA . Este ușor de înțeles pentru ce sunt democrații, spune el. Sunt internaționaliști. Cealaltă parte? Nerezolvat. ■

Rămâi la curent cu politica americană cu The SUA pe scurt , newsletterul nostru zilnic cu analize rapide ale celor mai importante știri politice, și Checks and Balance , o notă săptămânală care analizează starea democrației americane și problemele care contează pentru alegători.

Sursa: aici

Ucraina primește drona de la suprafața de ceață a Letoniei

Ucraina a primit drona de suprafață Fog (USV) de la firma letonă NEWT21. Această mică navă este destinată în principal misiunilor de patrulare și supraveghere, căutare și salvare și are o potențialitate ofensivă. Este comercializat atât pentru utilizare pe mare, cât și pe râu, precum și pentru misiuni ofensive și defensive.

Echipat cu o gamă largă de senzori, poate efectua recunoaștere autonomă și supraveghere atât la suprafață, cât și subacvatică. Sarcina sa este destul de modestă, dar ar putea fi folosită în rol anti-navă, conform tipurilor ucrainene Magura și Sea Baby.

Aparatul are dimensiuni generale similare cu clasicul Magura V5 USV ucrainean, dar este ceva mai mic din cauza lățimii mai înguste a corpului din fibră de carbon. Sponsonul mare, asemănător aripilor, la pupa îi conferă însă o doradă generală similară cu Magura.

Specificații
Lungime: 4,5 m
Lățime: 1,5 m
Greutate goală: 135 kg
Sarcina utilă: până la 200 kg
Viteză: 27 de noduri (50 km/h) la croazieră, maxim 42 de noduri (78 km/h
Putere: Motor de 90 CP care acționează un jet de apă, cu 30-200 litri de combustibil
Autonomie la viteza de croazieră: până la 485 mile marine (900 km)

NEWT21 a construit, de asemenea, catamaranul electric ‘Rey ‘ USV, folosit pentru sprijin logistic în medii riverane, care se pare că este de asemenea în serviciu ucrainean.

Sursa: aici

UE îngheață aprobarea acordului comercial al SUA din cauza amenințărilor lui Trump față de Groenlanda

(Bloomberg) — Un acord comercial între SUA și Uniunea Europeană este suspendat după ce Parlamentul European a decis să înghețe votul de ratificare ca răspuns la amenințările tot mai mari ale președintelui Donald Trump de a cuceri Groenlanda.

Comisia pentru comerț a Parlamentului a amânat miercuri votul pe termen nelimitat, punând la îndoială dacă pactul va ajunge vreodată la linia de sosire.

Acordul a fost adus în criza tot mai profundă dintre UE și SUA legată de Groenlanda, ceea ce a adus alianța transatlantică la un pas de ruptură. Trump promite în prezent să impună tarife mai multor țări europene până când i se va permite să cumpere insula, un teritoriu danez.

“Prin amenințarea integrității teritoriale și suveranității unui stat membru al UE și folosind tarifele ca instrument coercitiv, SUA subminează stabilitatea și predictibilitatea relațiilor comerciale UE-SUA”, a declarat Bernd Lange, președintele comisiei pentru comerț a Parlamentului, într-un comunicat.

“Nu ne-a rămas altă alternativă decât să suspendăm lucrările” asupra acordului comercial, a adăugat Lange, “până când SUA vor decide să se reangajeze pe calea cooperării, nu a confruntării.”

Amenințarea tarifelor, făcută de Trump în weekend, i-a determinat pe parlamentarii UE să reconsidere votul lor de ratificare privind acordul comercial cu SUA, încheiat cu Washingtonul în iulie anul trecut. Acordul a stabilit un tarif de 15% pentru majoritatea bunurilor UE în schimbul angajamentului de a elimina toate tarifele pe bunurile industriale americane și unele produse agricole. Pactul a fost parțial implementat, dar are încă nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a fi finalizat.

La acea vreme, concesiile UE erau văzute ca un efort de a evita un război comercial total cu Trump și de a menține garanțiile de securitate ale SUA pentru continent, în timp ce Rusia își purta războiul în Ucraina. Redă videoclipul

Însă ultimatumul președintelui american privind Groenlanda a amplificat criticile europene de lungă durată, potrivit cărora pactul a dezvăluit prea mult, determinând chiar susținătorii să spună că aprobarea finală ar trebui suspendată pentru moment. Trump a declarat că un tarif de 10% va intra în vigoare la 1 februarie pentru opt țări europene, crescând la 25% în iunie, cu excepția cazului în care obține un acord pentru “cumpărarea Groenlandei”.

Decizia de miercuri era așteptată după ce parlamentari de rang înalt din cele mai mari grupuri politice ale Parlamentului au propus o amânare sâmbătă, după anunțul tarifelor făcute de Trump.

Manfred Weber, liderul celui mai mare grup al Parlamentului, Partidul Popular European de centru-dreapta, a declarat miercuri că “pentru noi, ca PPE, și cred că pentru toți parlamentarii, este clar că nu va exista nicio ratificare, niciun tarif de vamale zero la UE pentru produsele americane până nu vom clarifica problema fiabilității.”

Liderii UE se vor reuni apoi la Bruxelles joi pentru a discuta răspunsul lor la agresiunea lui Trump. Opțiunile luate în considerare includ contratarife pentru bunuri americane în valoare de 93 miliarde de euro (109 miliarde de dolari) și posibila implementare a așa-numitului instrument anti-constrângere, care permite blocului să limiteze investițiile în UE și să impună mai multe taxe și tarife.

“Europa preferă dialogul și soluțiile — dar suntem pe deplin pregătiți să acționăm, dacă este necesar, cu unitate, urgență și hotărâre”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, principalul executiv al UE, pentru parlamentarii UE miercuri dimineață.

Chiar înainte de zdrăngănirea lui Trump despre Groenlanda, acordul comercial UE-SUA se confrunta cu un drum dificil în Parlament. Un grup de parlamentari ai UE s-a opus acordului încă de la început, iar criticile au crescut după ce SUA au extins un tarif de 50% pentru metale pentru sute de produse suplimentare. SUA au cerut apoi modificări ale regulilor tehnologice ale UE în schimbul reducerii tarifelor extinse, stârnind și mai multă furie din partea opozanților.

Sursa: aici

Avioanele cisternă ale Forțelor Aeriene SUA traversează Atlanticul spre Golf, semnalând o nouă fază de întărire

În ultimele ore, un număr notabil de aeronave de realimentare aeriană ale Forțelor Aeriene ale SUA au traversat Atlanticul din Statele Unite spre Europa și apoi spre Orientul Mijlociu, zburând fie direct spre regiunea Golfului, fie rutând prin NAS Rota în Spania, unde mai multe dintre ele se află și astăzi la sol. Amploarea și momentul acestor mișcări indică un efort coordonat de întărire, mai degrabă decât un trafic de rutină de tancuri.

Imaginea arată doar o selecție a aeronavelor implicate peste noapte, dar chiar și această fotografie parțială evidențiază densitatea activității KC-135R de-a lungul axei sud-europene. Mai multe petroliere au urmat trasee similare vest-est peste Atlantic, convergând peste Peninsula Iberică, sudul Franței și Italia, înainte de a continua spre estul Mediteranei și dincolo de ea. Astfel de tipare sunt tipice pentru operațiuni mari de feribot sau de sprijin, mai degrabă decât pentru rotații izolate.

În această etapă, nu este posibil să se confirme dacă aceste tancuri escortau sau sprijineau direct desfășurările avioanelor de vânătoare. Totuși, contextul mai larg este semnificativ. În ultimele zile, cel puțin șase avioane de vânătoare F-15 au ajuns direct în Golf din Statele Unite continentale, prin ruta RAF Lakenheath. Această mișcare singură a necesitat un sprijin semnificativ de realimentare aeriană și se potrivește bine cu valul de combustibil observat noaptea trecută.

Este important de menționat că activitatea petrolierelor se desfășoară alături de alți indicatori ai unei ajustări mai largi a posturii SUA în regiune. În același timp, sisteme suplimentare de apărare antirachetă și echipamente de suport pentru aeronave sunt repoziționate în Orientul Mijlociu, o evoluție care probabil explică traficul intens de C-17A Globemaster III înregistrat peste noapte. Transportul strategic aerian și fluxurile de tancuri tind să se deplaseze în paralel în fazele de întărire rapidă, mai ales când sunt implicate active de apărare aeriană și aviație de luptă.

Din perspectivă operațională, combinația dintre creșterea tancurilor, sosirea avioanelor de vânătoare și transportul aerian greu indică mai degrabă pregătirea decât reacția. Cisternele nu sunt desfășurate în astfel de numere decât dacă se anticipează operațiuni aeriene susținute, fie pentru patrule aeriene de luptă, sprijin de atac sau deplasarea continuă a forțelor pe distanțe lungi.

Deși niciun zbor individual nu poate fi considerat decisiv de unul singur, imaginea de ansamblu care apare astăzi este clară: Statele Unite își consolidează capacitatea de a proiecta și susține puterea aeriană în Orientul Mijlociu. Mișcările tancurilor de noapte nu sunt o anomalie izolată, ci fac parte dintr-o acumulare mai largă, pe mai multe niveluri, a cărei semnificație strategică constă atât în pregătire, anduranță și semnalizare, cât și în nevoi operaționale imediate.

Sursa: aici

Marina Franceză lansează proiectul DANAE pentru a achiziționa rapid o dronă de suprafață înarmată

După cum și-a amintit în timpul unei audieri în Senat din noiembrie anul trecut, șeful Statului Major al Marinei Franceze [CEMM], amiralul Nicolas Vaujour, are aceeași ambiție ca omologul său britanic, și anume “să droneze ori de câte ori este posibil și să mențină “locuit” ceea ce este necesar”.

Totuși, deși acest lucru nu reprezintă probleme insurmontabile pentru domeniul aerian, același lucru nu este valabil pentru dronele navale, fie sub apă, fie la suprafață.

“Evaluarea unui sistem de dronă înseamnă evaluarea rezistenței și angajabilității lor operaționale. Dronele aeriene de astăzi pot rezista de douăzeci și patru de ore fără probleme: din punct de vedere tehnologic, se dobândește robustețe operaționale. Dronele subacvatice, pe de altă parte, nu au încă această robustețe… Totuși, o dronă subacvatică trebuie să poată rezista mult timp pe mare – o zi, două zile, trei zile”, a declarat amiralul Vaujour în timpul acestei audieri. Și se întreabă: “Suntem capabili să mergem mai departe?”

Acest lucru se aplică și dronelor de suprafață [USV]. “Folosirea unei drone pentru câteva ore e ușoară: unele durează chiar câteva zile. Dar este o dronă de escortă capabilă să navigheze autonom timp de câteva luni? Nu. Poate dura câteva săptămâni? Nici acum. O săptămână? Poate. Dar dacă drona încetează să mai funcționeze după o săptămână, cum procedezi? Capacitatea de autonomie este o problemă reală”, a explicat CEMM.

De asemenea, dorința Marinei Franceze de a acționa rapid în “dronizare” este zădărnicită de lipsa de maturitate a sistemelor propuse. “Robustețea nu este încă complet acolo,” a insistat amiralul Vaujour.

De aici importanța proiectului – fără precedent – care, finanțat de Agenția pentru Inovație în Apărare [AID], tocmai a fost lansat de Marina Franceză la Saint-Mandrier [Var], cu sprijinul centrului de expertiză și testare “Tehnici Navale” al Direcției Generale de Armament [DGA].

Numit DANAE [de la Naval Autonomous Surface Drone with an On-Board Armament Capability], este un proiect de accelerare a inovației [PAI] care își propune să ofere Marinei Franceze drone de suprafață capabile să protejeze bazele navale și să escorteze navele.

“Un IAP este destinat să accelereze inovația alături de ecosistemul civil. Aceste proiecte specifice urmăresc să capteze inovația de pe piața civilă pentru a le implementa cât mai curând posibil,” spune AID.

Acest proiect va avea loc în trei faze. Prima, care abia a început, implică șapte companii din Baza Industrială și Tehnologică de Apărare [BITD], și anume Keys4sea, Exail, SeaOwl Group, Marine Tech, Thales, SIREHNA [o subsidiară a Naval Group] și SEAir. Sistemele pe care le-au propus vor fi evaluate și testate “în ceea ce privește performanța navigației, rezistența și autonomia decizională [detectarea și gestionarea amenințărilor]”, explică AID.

La finalul acestei prime faze, vor fi selectate cele trei drone de suprafață cu cele mai bune capacități [și/sau cel mai mare potențial]. Apoi, prototipurile vor fi dezvoltate conform nevoilor exprimate de Marina Franceză. Proiectul DANAE se va încheia cu selecția unui model USV pentru producția în serie.

În fața senatorilor, amiralul Vaujour a descris proiectul DANAE drept “crucial”.

“Vreau să testăm aceste lucruri, pentru că trebuie să fim siguri de ceea ce facem: nu ar trebui să cheltuim bani inutil. Trebuie, așadar, să facem progrese în acest domeniu dacă dorim să putem folosi astfel de drone în operațiuni de supraveghere și informații, pe lângă alte resurse – bărci de patrulare, drone de suprafață, drone submarine planor – și să îmbunătățim protecția acceselor maritime,” a spus el.

Sursa: aici

După atacul dronelor navale, CPC este nevoit să demonteze acostarea cu punct unic din portul Novorossiysk

În perioada 20-21 ianuarie 2026, Nikolay Gorban, Director General al Consorțiului de Conducte Caspice, a efectuat o vizită de lucru la facilitățile Terminalului Maritim de lângă Novorossiysk.

A fost efectuată o inspecție privind starea facilităților terestre și a parcului de rezervoare al terminalului, potrivit site-ului rus Media Deck.

S-a acordat o atenție deosebită măsurilor finale pentru repararea ancorului cu un singur punct SPM CPC-3. Se menționează că acest dispozitiv înlocuiește parțial furtunurile subacvatice și furtunurile subacvatice ale sistemului de marfă începând cu mijlocul lunii noiembrie 2025.

A fost monitorizat și progresul lucrărilor de restaurare a flotabilității și pregătirea pentru demontarea SPM-ului CPC-2. Amintiți-vă că la 29 noiembrie 2025, acest dispozitiv a fost avariat după un atac al unei nave fără echipaj.

Sursa: aici

Un reprezentant al Rosatom la sesiunea IMO a prezentat o hartă a Rusiei cu teritoriile ocupate ale Ucrainei

Un reprezentant al corporației de stat ruse pentru energie atomică, Rosatom, a folosit o hartă cu granițele invalide ale Rusiei în prezentare.

Incidentul a avut loc în marja celei de-a 12-a sesiuni a Subcomitetului pentru Proiectarea și Construcția Navale al Organizației Maritime Internaționale (IMO), a declarat șeful Administrației pentru Transport Maritim, Mykola Kravchuk, scrie USM .

El a adăugat că Serviciul de Stat pentru Transportul Maritim și Navigabil Interior al Ucrainei condamnă ferm utilizarea unei hărți cu granițe invalide ale Federației Ruse în prezentarea “Aspecte ale reglementării siguranței navelor cu reactoare nucleare și unități de putere plutitoare”, susținută de reprezentantul Rosatom.

Așa cum a confirmat Adunarea Generală a ONU, precum și rezoluțiile IMO A.1183(33) și MSC.519(106), Republica Autonomă Crimeea, orașul Sevastopol, Donețk, Zaporizhzhia, Luhansk și regiunile Herson, împreună cu apele interne și marea teritorială, fac parte integrantă a teritoriului suveran al Ukrainei.

Orice încercare a Rosatom de a-și schimba statutul recunoscut internațional în timpul agresiunii armate ruse împotriva Ucrainei — prin afișarea unor hărți false, confiscarea reactorului de cercetare IR-100 din Sevastopol sau desfășurarea unor activități neautorizate, extrem de periculoase, la centrala nucleară Zaporizhzhia — este nulă, a notat departamentul.

Administrația pentru Transport Maritim este convinsă că discuțiile tehnice privind utilizarea combustibililor alternativi în transportul comercial nu ar trebui să aibă loc cu prețul păcii, siguranței nucleare globale și principiilor fundamentale ale dreptului internațional.

Sursa: aici

Bundeswehrul se pregătește pentru o achiziție majoră: trei nave de război pentru flota germană

Fregata AL-QAHHAR a Marinei Egiptene, din clasa Meko 200, ajunge în portul Kiel, din Germania, pentru exerciții pe mare, pe 17 noiembrie 2022. FOTO: Martin Witte / Alamy / Profimedia

Armata germană se pregătește să achiziționeze cel puțin trei fregate din clasa MEKO A-200 de la constructorul german de nave de război TKMS, fiecare dintre acestea având un preț de aproximativ 1 miliard de euro (sau 1,17 miliarde de dolari), potrivit unor surse familiarizate cu proiectul, scrie miercuri agenția de presă Reuters.

Aceste surse au precizat că parlamentul german a fost informat cu privire la un acord preliminar, iar contractul formal de achiziție este în curs de pregătire în cadrul guvernului de la Berlin.

TKMS ar putea livra prima fregată până în 2029, așa cum a cerut Bundeswehrul (armata germană), iar livrările următoare ar urma să fie făcute în mai puțin de un an, conform surselor.

Comisia privind bugetul a aprobat anul trecut 7,8 miliarde de euro pentru o strategie alternativă de achiziții, după o întârziere de mai mulți ani în achiziționarea fregatelor F126 planificate inițial.

Publicația de specialitate Hartpunkt a fost prima care a scris despre aceste planuri ale armatei germane.

Ministerul Apărării din Germania nu a făcut până acum precizări despre acest subiect.

Sursa: aici

3 comentarii la „MS DAILY BRIEF – Ro”

Rusu Constantin noiembrie 10, 2024 la 9:54 am

Răspunde

NAVE DE CONTRAMĂSURI ÎMPOTRIVA MINELOR.
Articol foarte interesant și bine documentat.
Marina nostră, ce preocupări are în acest domeniu?
Credeți că achiziția a celor două nave vânătoare de mine rezolvă, integral, problema?
Rusu Constantin decembrie 29, 2025 la 8:24 pm

Răspunde

Materiale foarte interesante.
Felicitări realizatorilor.
Referitor la “Ocupația blândă”.
China nu uită că Stalin a ocupat Nordul Manciuriei “eliberând” teritoriul de ocupanții japonezi.
Ion Custură ianuarie 4, 2026 la 7:32 pm

Răspunde

Frumoase și realiste analizele postate! Aceeași impresie am avtu-o și eu după întâlnirile din Alaska și de la Bejing, ceva cam ca întrun cântec rapp american: “Bad guys, bad guys, what you gonna do,/ What you gonna do, if they come for you?”. Cei mai tari din CS al ONU care trebuiau să garanteze ordinea mondială și legile internaționale s-au hotărât să ne arate că “au pofte” și fac ceea ce poftesc. Despre celelate state, doar “monede de schimb” pentru momentul în care “poftele” se ciocnesc. Un An Nou 2026 cu bine pentru toți!

MS DAILY BRIEF – Ro

Trump’s Davos Speech in 3 Minutes

MS Daily brief – 22 Ianuarie 2026

CITITI SI ARTICOLUL

3 comentarii la „MS DAILY BRIEF – Ro”

Lasă un răspuns Anulează răspunsul