Webinar

Conferința privind Securitate Mării Negre/ 1st Black Sea Security Conference

Ucraina și România au organizat prima Conferință privind Securitate Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea, desfășurată la București, în perioada 12-13 aprilie, la Cercul Militar Național.

Va invitam miercuri 19 Aprilie la ora 18.30 la un webinar online in cadrul caruia se vor dezbate subiectele abordate in cadrul conferintei. FSM

Rezilienta României-rezilienta maritima-idei,modele si perspective de abordare,

În data de 23 martie 2023 s-a desfășurat în format online, activitatea Forumului Securității Maritime care a debutat cu prezentarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență – E-ARC din subordinea Ministerului de Externe de către  dl. Cristian Ghiță.

Subiectele prezentate au permis identificarea unor probleme de interes comun pentru cele două structuri și au reliefat obiectivele de studiu din domeniul rezilienței în domeniul maritim, specifice României.

Bucurându-se de o participare selectă, discuțiile purtate au permis extragerea unor idei și opinii deosebit de valoroase și utile continuării studiului și aprofundării subiectului rezilienței maritime a României, la nivel național, precum și al integrării acesteia în NATO și UE.

Concluziile generale au subliniat necesitatea elaborării unei Politici Maritime a României, a unei Strategii Maritime, precum și a planurilor specifice, în concordanță cu interesele acesteia și au reliefat nevoile și modelele specifice de abordare ale subiectului.

Printre subiectele discuțiilor s-au aflat cele referitoare la modalitățile reale de evaluare a gradului de reziliență în concordanță cu cel dorit, aceste fiind de altfel necesar nu numai la nivel macro/național, ci și la nivelul structurilor și entităților de nivel inferior.

Crearea unui mecanism de orientare strategică națională este definitoriu pentru elaborarea strategiilor sectoriale și intersectoriale, mecanism bazat pe interdisciplinaritatea domeniului, corelat cu alte sectoare, cum sunt, printre altele, cele ale economiei, juridic, sănătate, afaceri interne și externe.

A fost sesizată nevoia de a actualiza Strategia Națională de Securitate, dar și Strategia Militară de Apărare a României, printre altele, pentru a le adapta la condițiile create de apariția și desfășurarea războiului din Ucraina, precum și a noilor tendințe multipolare pe plan mondial. Așa cum fac și alte state!

Concluzia rezultată privind mecanismul de realizare și evaluare a gradului de reziliență, nu numai în domeniul maritim, va trebui să includă în viitor și o mai amplă contribuţie a elementelor din afara spațiului guvernamental, cu referire la implicarea sub diverse forme a organizațiilor neguvernamentale, dar și a componentelor economice și sociale civile.

Sesizarea aspectului legat de importanța tot mai mare a Mării Caspice care oferă Rusiei un loc din care acționează protejat, nu face decât să crească tot mai mult importanța Mării Negre, cu specificul său legislativ generat de prevederile Convenției de la Montreux. Singura metodă de contracarare posibilă este cea a dotării corespunzătoare a țărilor real democratice riverane Mării Caspice cu echipamente navale credibile.

Elementele de dotare, precum și mecanismul de asigurare a lor, reprezintă un subiect foarte actual. România trebuie să adopte soluții inteligente prin dezvoltarea capacităților proprii, dar în același timp, să ia în calcul factorii legați de termenele de realizare și nevoia realizării într-un timp util. Și aici avem multe nerealizări!

Există dorința comună diferitelor organe și organisme guvernamentale și de altă natură de a contribui la îndeplinirea obiectivelor de realizare a rezilienței României. Rolul coordonator revine desigur structurilor guvernamentale, dar o mai strânsă cooperare cu domeniul academic, economic sau ce structurile neguvernamentale, ar avea un rezultat tot mai eficient și realist.

Multe dintre subiectele dezbătute, vor reveni în cadrul activităților FSM și a colaboratorilor săi, sub forma unor dezbateri dedicate acestora.

Rezilienta României-rezilienta maritima-idei,modele si perspective de abordare, joi 23 martie, ora 17.00 va invitam la activitatea organizata de Forumul Securitatii Maritime in colaborare cu Centrul Euro-Atlantic pentru rezilienta(E-ARC) din subordinea Ministrului Afacerilor Externe. Cei interesati pot trimite datele de contact si adresa de mail pentru a putea primi invitatia de participare la adresa de mail: contact@ forumulsecuritatiimaritime.ro

Conferința Doctrinară a Forțelor Navale Adaptarea Doctrinei Forțelor Navale la noul cadru strategic de apărare

Conferința Doctrinară a Forțelor Navale s-a desfășurat, în perioada 24-25 noiembrie, la sediul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” din Constanța. Tema centrală a acestei conferințe doctrinare a fost „Alinierea documentelor din domeniul doctrinar la noul cadru strategic de apărare la nivel național, NATO și UE”, iar scopul acesteia a fost de a asigura un forum de discuții și de dezbateri a temelor de interes pentru Forțele Navale Române și a principalelor strategii, doctrine, manuale, proceduri şi norme, care au intrat în vigoare în perioada 2019-2022, și au implicații asupra activității Forțelor Navale.
Acest cadru nou doctrinar a determinat actualizarea Doctrinei Forțelor Navale și pe parcursul anului 2022

Prin efortul conjugat al ofițerilor din comanda și din statele majore ale marilor unități și a divizioanelor de nave, a fost revizuit documentul fundamental al Forțelor Navale și a fost realizat un proiect care a fost dezbătut în cadrul actualei conferinte de la Constanța.
Conferința Doctrinară din acest an și-a propus să demonstreze faptul că numai prin aplicarea unui fundament conceptual-doctrinar unitar și indivizibil, Forţele Navale Române, împreună cu celelalte categorii de Forțe Armate ale României și cu structurile similare din ţările membre NATO și UE, pot genera un nivel ridicat de interoperabilitate şi eficacitate operațională, atât de necesare în aplicarea uniformă a tacticilor, tehnicilor şi procedurilor comune naționale și ale NATO.
La ediția din acest an a conferinței, Forumul Securității Maritime/Clubul Amiralilor a fost reprezentat în calitate de invitați speciali: amiral (rtr) dr. Aurel Popa, Președinte al Forumului Securitatii Maritime; viceamiral (r) Alexandru MÎRȘU, președinte al Asociației „Clubul Amiralilor”, contraamiral (rtr) dr. Constantin Ciorobea, Vicepreședinte al Asociației „Clubul Amiralilor”; contraamiral de flotilă (rtr) dr. Sorin Learschi, Senior expert asociat în cadrul New Strategy Center; contraamiral de flotilă (rtr) dr. Ion Custură, Membru în Consiliul Director al Asociației „Clubul Amiralilor”; comandor dr. Lucian Valeriu Scipanov, Conferențiar universitar și Șef Comisie didactică, Departamentul forţe navale, Facultatea de comandă şi stat major, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I si expert al FSM.

Conferința „Gândirea Militară Românească”

15 -17 NOV 2022, București, Cercul Militar Național

Sinteza realizata de dr. Constantin Ciorobea

TEMA: Dinamica arhitecturii de securitate în zona extinsă a Mării Negre, in  contextul conflictului din Ucraina și al noului concept strategic NATO

CLUBUL AMIRALILOR a fost prezent, prin FORUMUL SECURITĂȚII MARITIME, miercuri, 16 noiembrie,  la conferința internațională „Gândirea Militară Românească”, eveniment cu tema „Dinamica arhitecturii de securitate în zona extinsă a Mării Negre, in  contextul conflictului din Ucraina și al noului concept strategic NATO”. În calitate de partener al conferinței organizate de Statul Major al Apărării, Forumul securității maritime a organizat panelul intitulat „Informație și securitate”, moderat de Cam (Rz) Constantin CIOROBEA și Cdor (Rz) Ioan CRĂCIUN, membrii în conducerea Forumului Securității Maritime. La conferință a participat și Cam Fl (r) Ion CUSTURĂ

În cadrul acestui panel au prezentat lucrări: Olga R. CHIRIAC / Centrul pentru Studii Strategice, Școala Națională de Studii Politice de Apărare București,  Plamen BOGDANOV / Universitatea de Biblioteconomie și Tehnologii Informaționale, Sofia, Bulgaria, Șerban GRIGORAȘ-STĂNESCU /Universitatea Națională de Apărare “Carol I”, București, Mario MARINOV /Universitatea de Biblioteconomie și Tehnologii Informaționale, Sofia, Cdpr (Rz) Ioan CRĂCIUN / Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, Laurențiu-Paul MÂNDRAȘ / Ministerul Apărării Naționale București. Discuțiile din cadrul panelului s-au concentrat asupra  relației dintre informații și conceptul de securitate (națională și internațională) pentru a explica și promova politicile comune de apărare, rezultate din deciziile adoptate nu numai în cadrul Summit-urilor NATO din ultimul deceniu, ci și la nivelul Uniunii Europene. Instabilitatea societății moderne, noua cursă a înarmărilor, amenințările asimetrice, securitatea cibernetică sau impactul inteligenței artificiale asupra securității sunt doar câteva dintre aspectele care au avut ca rezultat revizuirea priorităților actorilor internaționali din domeniul securității și apărării. Conflictul din Ucraina este cea mai recentă provocare la adresa mediului de securitate, iar amploarea crizei va declanșa, fără îndoială, efecte semnificative asupra securității la nivel global. Cum vor gestiona marii actori efectele crizei a fost o întrebare la care participanții cu expertiză în diferite domenii au încercat să răspundă.

Temele prezentate în cadrul panelului au fost:

1. Olga R. CHIRIAC/ Centre For Strategic Studies, National University Of Political Studies And Public Administration, Bucharest, Romania

„Perception, Cognitive Dissonance And Nuclear Deterrence In The Information Age, Possible Implications For The Euro-Atlantic Security Architecture In The Context Of A New Nato Strategic Concept”

• Plamen BOGDANOV/ University Of Library Studies and Information Technologies Sofia, Bulgaria

„The Role of the National Security Strategy in the National Security of the United States of America”

• Șerban GRIGORAȘ-STĂNESCU/ “Carol I” National Defence University, Bucharest, Romania

„General Characteristics of the Kaliningrad Region”

• Mario MARINOV/ University Of Library Studies and Information Technologies, Sofia, Bulgaria

„The Strategic Nuclear Treaty Regime at a Crossroads. The (Im)Possible Search for a New Point of Balance?”

• Ioan CRĂCIUN / National Institute For Research & Development In Informatics – Ici, Bucharest, Romania

„The Black Sea’ Strategic Importance And NATO’s Role In Countering The Kremlins’ Military Sea”

• Laurențiu-Paul MÂNDRAȘ/ Ministry of National Defence, Bucharest, Romania

„The Digital Era and Its Implications on the International Security Environment. Digital Confrontations in Cyber Space and Real Space”

RMT Conference 2022, Day 2, Academic panel Intelligence and Security – (892) RMT Conference 2022, Day 2, Academic panel Intelligence and Security, live streaming – YouTube

https://gmr.mapn.ro/pages/conferinta2022-acasa

Conferința Gândirea militară românească 2022 a fost organizată de Statul Major al Apărării, în contextul împlinirii a 163 de ani de la înființarea Statului Major al Apărării.

KEYNOTE SPEAKERS

1. GEN Daniel PETRESCU – Chief of Defence Staf
2. H.E. Bogdan Lucian AURESCU – Minister of Foreign Affairs
3. Florin Marian SPĂTARU – Minister of Economy
4. H.E. Mircea GEOANĂ – NATO Deputy Secretary General
5. David MUNIZ – Chargé dʼAffaires, US Embassy in Romania
6. Iulian CHIFU – State Advisor to the Romanian Prime Minister for Foreign Relations, Security & Strategic Affairs
7. H.E. Sorin DUCARU – Director, European Union Satellite Centre

CONTEXT

Paradigma de securitate globală și, cu precădere, regională s-a schimbat dramatic după 24 februarie 2022, ziua în care Federația Rusă a invadat Ucraina. Evenimentul a afectat pacea și a alterat sever mediul de securitate, generând instabilitate generalizată și intensificarea concurenței strategice și sistemice, implicând aspectele operaționale ale apărării și descurajării, consolidarea capabilităților, analiza tehnologiei și a industriei, ordinea internațională bazată pe reguli și redefinirea strategiei multilaterale. În acest context, Conceptul Strategic NATO 2022, adoptat la 29 iunie, la summit-ul NATO de la Madrid, identifică Federația Rusă drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților, precum și la adresa păcii și stabilității în zona euroatlantică, deoarece aceasta folosește mijloace convenționale, cibernetice și hibride pentru a submina ordinea internațională bazată pe reguli. De aceea, NATO va continua să răspundă amenințărilor și acțiunilor ostile ale Rusiei într-un mod unitar și responsabil, adoptând o abordare de tip 360 de grade a descurajării și apărării, care implică nu numai un mix de capabilități, inclusiv cele spațiale și cibernetice, ci și abordări de tip multi-regiune sau multi-domeniu. În aceste circumstanțe, Republica Populară Chineză este considerată un concurent sistemic. Prin urmare, întrucât provocările au un caracter global din ce în ce mai pronunțat, NATO trebuie să se adapteze pentru a putea răspunde respectivelor provocări. Conceptul Strategic menționează securitatea maritimă ca având o importanță capitală pentru pace și prosperitate, aliații exprimându-și hotărârea de a consolida postura și conștientizarea situațională pentru a descuraja și a se apăra împotriva tuturor amenințărilor din domeniul maritim, a susține libertatea de navigație, a securiza rutele comerciale maritime și a proteja principalele linii de comunicaţii. Având în vedere aspectele menționate mai sus, regiunea Mării Negre, împreună cu cele ale Mării Baltice și Mediterane, sunt zone de interes strategic pentru NATO. De aceea, Alianța este hotărâtă să se asigure că postura de descurajare și apărare rămâne credibilă, flexibilă, adaptată și sustenabilă, ceea ce implică forțe solide în teren, multi-domeniu, pregătite pentru luptă, aranjamente îmbunătățite de comandă și control, echipamente prepoziționate. România, ca țară din regiunea Mării Negre, precum și stat membru al NATO și UE din flancul estic, trebuie să rămână un pilon al stabilității și un furnizor de securitate în regiune. Noul Concept Strategic reafirmă că scopul cheie al NATO este de a asigura apărarea colectivă a membrilor săi, pe baza unei abordări de tip 360 de grade și în conformitate cu cele trei misiuni esențiale (descurajare și apărare, prevenirea și managementul crizelor și securitate prin cooperare). Mai mult, obiectivul Busolei Strategice a UE este de a face din Uniune un furnizor de securitate mai puternic și mai capabil, în măsură să își protejeze cetățenii și să contribuie la pacea și securitatea internațională. În acest context, Conceptul Strategic și Busola Strategică ar trebui să fie coordonate pentru a putea garanta securitatea euroatlantică, inclusiv prin inițiative de dezvoltare a capabilităților. Au fost făcuți pași concreți în ceea ce privește consolidarea descurajării și a poziției de apărare în flancul estic, în special după invazia Ucrainei de către Rusia. Astfel, aliații au consolidat grupurile de luptă existente și au convenit să înființeze încă patru grupuri de luptă multinaționale în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, pentru a asigura prezența extinsă a NATO de-a lungul flancului estic al Alianței. Mai mult, la Summit-ul NATO din 2022 de la Madrid, aliații au convenit să crească nivelul grupurilor de luptă multinaționale de la cel de batalion la cel de brigadă, acolo unde și când este necesar. În plus, multe activități întreprinse de aliați la nivel național au contribuit la creșterea activității în flancul estic. Aliații au dislocat nave, avioane și trupe suplimentare pe teritoriul statelor membre NATO din Europa de Est, întărind și mai mult postura de descurajare și apărare a Alianței. SUA și-au consolidat prezența militară în Polonia, România și alte țări aliate din Est. Alți aliați, inclusiv Marea Britanie, Țările de Jos, Spania și Franța au anunțat, de asemenea, dislocări militare suplimentare în România, Bulgaria și Marea Neagră. Forțele Aeriene Regale Olandeze au dislocat avioane de luptă F-35 în Bulgaria, în sprijinul misiunilor de poliție aeriană ale NATO. În ceea ce privește România, Forțele Armate Franceze au întărit prezența înaintată a grupului de luptă multinațional al NATO cu sistemul de apărare antirachetă sol-aer SAMP/T – MAMBA, în sprijinul inițiativei Alianței de a descuraja și a apăra flancul estic al Europei. Din mai 2022, Forțele Aeriene Franceze au dislocat sistemul sol-aer cu rază medie de acțiune MAMBA de ultimă generație, precum și un centru de management al apărării în România. Pentru a spori eficiența sistemului și pentru a răspunde nevoilor Sistemului integrat al NATO de apărare antiaeriană și antirachetă, acesta este conectat și integrat la sistemele de apărare ale României și ale NATO printr-o legătură tactică de date. Franța este națiunea cadru, sprijinită de o companie alternativă de trupe belgiene sau olandeze. Cât despre efortul național, Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est (Sibiu), Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est (Craiova) și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est (București), asigurând comanda și controlul operațiunilor terestre NATO la nivel de corp, în timp de pace, criză și conflict, reprezintă contribuția României la întărirea prezenței forțelor aliate în flancul estic al NATO. În același sens și ținând cont de Angajamentul de investiții în apărare (Defence Investment Pledge), s-a stabilit creșterea bugetului pentru apărare al României de la 2% la 2,5% din PIB. Prognoza sugerează că  40% din bugetul total al apărării va fi destinat investițiilor până în 2025, ceea ce aduce în prim-plan, de asemenea, dezvoltarea capabilităților naționale de apărare, inclusiv în domeniul logisticii și al tehnologiei de ultimă oră.

Toate aspectele menționate mai sus au fost dezvoltate în cadrul panelurilor conferinței.

Mai jos sunt atașate adresele de site unde puteți viziona aspecte din cadrul Conferinței.

(892) RMT Conference 2022, Day 1, Panel 2, live streaming – YouTube

(892) RMT Conference 2022, Day 1, Panel 3, live streaming – YouTube

(892) RMT Conference 2022, Day 2, Panel 4 Marble hall, live streaming – YouTube

(892) RMT Conference 2022, Day 2, Panel 5, live streaming – YouTube

SIMPOZION

În suita de manifestări ocazionate de sărbătorirea Zilei Marinei Române, Forumul
Securității Maritime a organizat vineri, 5 august 2022, simpozionul on-line cu tema “ARE ROMÂNIA NEVOIE DE O STRATEGIE DE SECURITATE MARITIMĂ?”

Moderate de contraamiralul de flotilă (rtg) prof. univ. dr Marius HANGANU, lucrările
simpozionului au scos în evidență situația actuală economică și de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul dezvoltărilor similare la nivel UE, NATO și în mai multe state europene.
Au susținut prezentări contraamiralul de flotilă (rez.) dr. Ion CUSTURĂ, viceamiralul
(rtg) dr. Niculae VÂLSAN și CLC prof. univ. dr. Șerban BERESCU.
Contraamiralul de flotilă (rez.) dr. Ion CUSTURĂ a prezentat fundamentele teoretice ale securității maritime, iar viceamiralul (rtg) dr. Niculae VÂLSAN a adus în dezbatere securitatea maritimă la nivelul Uniunii Europene, ambii susținând necesitatea ca România, ca stat dunărean, cu ieșire la Marea Neagră și Oceanul Planetar, să dezvolte o strategie proprie de securitate maritimă.
În completare, CLC prof univ dr. Șerban BERESCU a prezentat perspectivele civile
ale unei strategii naționale de securitate maritimă, în contextul eforturilor în domeniu la nivelul Organizației Maritime Internaționale, al comunității transportatorilor maritimi și al facilităților portuare. Totodată, acesta a evidențiat eforturile comunității academice ale Universității Maritime Constanța, pentru întărirea securității cibernetice în domeniul maritim.
Concluzia unanimă a celor care au prezentat lucrări, a invitaților și audienței a fost
că România are nevoie de o strategie de securitate maritimă, ca o continuare firească a dezvoltărilor la nivel comunitar și aliat, că dezvoltarea unui astfel de document trebuie să aibă patronajul președintelui României, iar efortul trebuie să fie unul interdisciplinar și interagenții, cu participarea tuturor factorilor responsabili din domeniu.

WEBINAR 28.07.2022

La data de 28.07.2022, Forumul Securității Maritime a desfășurat webinar-ul cu tema ”Reflecții asupra noului Concept Strategic NATO și importanța acestuia pentru regiunea Mării Negre”. Evenimentul l-a avut ca invitat de onoare pe d-l General locotenent Vasile Toader, reprezentantul militar al României la NATO și UE, și a adus în dezbatere chestiuni legate de adoptarea celui de-al 8-lea Concept Strategic din istoria de peste 70 de ani a Alianței Nord-Atlantice. Participanții au dezbătut împreună cu invitatul aspecte legate de strategia NATO pentru următorul deceniu, sarcinile fundamentale de securitate asumate de aliați, având în vedere provocările și oportunitățile cu care se confruntă Alianța în prezent, precum și importanța strategică a regiunii Mării Negre în contextul abordării NATO 360. În comentariile lor, participanții au făcut ample referiri la situația de securitate de la Marea Neagră și au oferit soluții privind combaterea amenințărilor din domeniul maritim, invocând aspecte legate de dotarea și instruirea Forțelor Navale, necesitatea întăririi supravegherii și cooperării aliate pe mare, precum și chestiuni referitoare la barierele impuse de Convenția de la Montreaux. La finalul evenimentului a luat cuvântul președintele Forumului Securității Maritime, care a subliniat, o dată în plus, importanța adoptării noului Concept Strategic NATO pentru Alianță în general, și pentru țara noastră, în mod special, precum și necesitatea unui efort mai susținut în promovarea măsurilor de securitate la Marea Neagră și a mulțumit d-lui General locotenent Vasile Toader pentru analiza si comentariile sale personale.

Cu fiecare activitate Forumul Securității Maritime vă aduce mai aproape de domeniul naval și vă invită să reflectați mai profund asupra securității regiunii Mării Negre.

webinar :Marți, 12 iulie 2022,

Forumul Securității Maritime a organizat o activitate de informare având ca temă: Securitatea la Marea Neagra din perspectiva Ucrainei.

Invitatul nostru a fost domnul Comandor (rz) Andrii Oleksiyovych Ryzhenko – expert al Centre for Defence Strategies (Ucraina) – https://defence.org.ua/.

Informarea sub titlul “War in Black Sea” a prezentat componenta maritimă a războiului din Ucraina, în special tactica și acțiunile navale mai importante ale Rusiei agresoare, dar și elemente de acțiune și contracțiune ale Marinei, din perspectiva Ucrainei agresate. Lecțiile identificate și învățate în scurt timp au permis adaptarea procedurilor de acțiune pentru contracararea forțelor rusești. Pornind de la analiza raportului de forțe ale Ucrainei și Rusiei și continuând cu prezentarea cadrului naval la nivelul regiunii Mării Mediterane de Est și a Mării Negre, domnul comandor (rz) Andrii Oleksiyovych Ryzhenko a supus atenției câteva subiecte de analiză și reflexie. Rusia s-a bazat pe proiectarea forțelor navale în special pe capabilități bazate pe rachete in Marea Azov și nord-vestului Mării Negre: Desfășurarea și patrularea navelor de război; Atacurile cu rachete de croazieră împotriva țintelor de coastă desemnate; Lovituri aeriene; Operațiuni de sabotaj subacvatic; Operațiuni amfibii. Ucraina s-a opus operației de blocare a Mării Azov și a Mării Negre de nord-vest, prin acțiuni contra navelor de suprafață, controlul liniilor de comunicații maritime, capturarea insulei Șerpilor și întărirea forței militare. Operațiile navale ale FMN/Rusia demonstrează scopul obținerii controlului asupra părții de NV a Mării Negre iar Ucraina și-a dezvoltat capacități de apărare de coastă, executând controlul mării asupra apelor litorale ale Ucrainei, realizând o apărare aeriană credibilă, asigurând o protecție eficientă a porturi și baze navale, operațiuni împotriva sabotorilor subacvatici precum și activități anti amfibii contra debarcărilor. Negarea controlului mării în nord-vestul Mării Negre s-a realizat prin acțiuni: MDA (Maritime Domain Awarness) EW  (Electronic Warfare), Mine marine și ASM (Anti Ship Missile).

       Cum se apără Ucraina?

Au fost prezentate câteva acţiuni de succes, astfel: LST Saratov (navă de debarcare din clasa Aligator) a fost scufundată, două nave de debarcare din clasa Ropucha au fost avariate (portul maritim Berdyansk, 24 martie); Crucișătorul Moskva a fost lovit de două rachete antinavă Neptun pe 13 aprilie. Nava s-a scufundat pe 14 aprilie în timp ce era remorcată spre Sevastopol; Infanteria Marină are o contribuție solidă, fiind prezentate cazurile Mariupol și Kherson.

Insula Șerpilor

Rusia:

Reînvie vechiul concept sovietic al anilor 50-60 și consideră insula ca un avanpost important al prezenței militare în apropierea Basarabiei de Sud și a gurii Dunării; A distrus podul peste estuarul Nistrului prin lovituri de rachete cu scopul de a izola enclava Basarabiei de Sud de regiunea Odesa; Încearcă să construiască putere militară pe Insula Șerpilor, blocând Dunărea și Niprul.

Ucraina:

A provocat lovituri cu succes împotriva SLOC-urilor ruse pe Insula Șerpilor, a ambarcațiunilor de debarcare și a navelor auxiliare care încearcau să livreze sisteme de apărare aeriană și personal militar pe Insulă (26 aprilie – 20 iunie); Menține în siguranță toate celelalte legături rutiere cu enclava Basarabiei de Sud; A executat lovituri de artilerie continuu timp de 10 zile pe insulă și a forțat inamicul să se retragă.

Criza cerealelor

Navele de cereale deplasează în mod normal între 30.000 și 50.000 de tone, se mișcă lent cu 12-15 noduri sunt ținte ușoare pentru loviturile cu rachete de către navele de război rusești și bateriile de rachete de coastă bazate pe coasta de vest a Crimeei. Ar trebui să facă călătoria de 180 km (97 mile) de la Odesa până în apele României, membru NATO, rămânând aproape de coasta ucraineană. Rachetele antinavă (Neptune, Harpoon) permit acoperirea prin lovirea navelor agresoare care lansează rachete anti-navă, dar nu vor putea închide spațiul aerian împotriva atacurilor rachetelor antinavă inamice (de la coastă și de pe mare) și a aeronavelor de luptă. Sunt necesare nave de război de escortă cu capacități de apărare antirachetă pentru a oferi protecție convoaielor împotriva rachetelor antinavă rusești și a aeronavelor de luptă. Ucraina nu are astfel de nave. Sistemele HIMARS sunt echipate cu rachete tactice MGM-140 de înaltă precizie, dar cu o rază de până la 300 km, fiind o versiune modestă – fiind necesare cele cu bătaie de până la 500 km, acestea fiind capabile să lovească bateriile de rachete rusești Bastion în Crimeea.

Concluzii

Ucraina a câștigat capacitatea de a respinge inamicul în largul coastei spre mare. Rachetele Neptune și Harpoon au subminat viabilitatea designului operațional inițial al Rusiei, 10 nave de război și ambarcatiuni rusești fiind distruse, 6 – avariate de Ucraina folosind ASM și UAV Moscova a pierdut Insula Șerpilor și un anumit impact în nord-vestul Mării Negre și Dunăre. Rusia și-a mutat navele de război mai aproape de coasta Crimeei sub protecția sistemului de apărare anti-rachetă propriu, continuă eforturile de a opri accesul la mare a Ucrainei și de a captura teritoriile sudice (de coastă): Lovituri aeriene cu rachete continuă pe coasta Ucrainei dar și asupra țintelor continentale. S-a instalat sistemul terestru Tor-M2 GBAD (SA-15) la bordul navelor pentru a le spori apărarea antirachetă. Menține blocarea porturilor maritime ale Ucrainei. Încă se pregătește pentru operațiunea de desant amfibiu (informații, sabotaj, mine).

Comandorul (rz) Andriy Ryzhenko, retras din Forțele Armate ale Ucrainei în gradul de comandor, a servit peste 35 de ani pe mare și la uscat, la bordul navelor de luptă de suprafață, în Comandamentul Marinei Ucrainene în domeniul tactici maritime și exerciții PfP, planificator în domeniul apărării și strategiei. El a lucrat, de asemenea, la transformarea marinei ucrainene prin implementarea standardele euro-atlantice și și-a adus contribuția la operațiunile conduse de NATO și Forțele de Răspuns ale NATO. A servit în NATO în domeniul metodologiilor de evaluare a unităților națiunilor partenere (OCC E&F) la SHAPE (Mons, Belgia) și a dezvoltat aspecte ale Strategiei de securitate națională în Ucraina în domeniul maritim.

webinar:30 iunie 2022

Forumul Securității Maritime a organizat joi, 30 iunie 2022, prezentarea unor lucrări urmate de dezbateri privind evoluția regimului de navigație al Dunării și importanța acestuia pentru România. Dunărea, sau autostrada verde a Europei, este un coridor de transport european esențial și strategic pentru România şi întreaga Europă, mai ales în contextul războiului din Ucraina. De aici a rezultat necesitatea unei analize a subiectului, atât din punct de vedere al transporturilor civile, aspectelor militare, precum și necesitatea cooperării la nivel European, dar și bilateral cu viitoarele țări UE. Evoluția regimului de navigație a fost permanent în atenția specialiștilor, ca necesitate a menținerii în funcțiune a acestei artere de transport european. Poporul român a evoluat legat indispensabil de așezarea geografică, Dunărea reprezentând liantul între popoarele din apusul şi centrul Europei. Dacă geografic Dunărea sfârșește la gurile ei, economic ea se varsă în Marea Mediterană: în Deltă îşi varsă apele, în Mediterana îşi duce navele. Fără ieşire liberă la răspântia Mediteranei, Dunărea nu-şi poate îndeplini rolul în comerțul mondial. Recunoscut drept fluviu internaţional la Congresul de la Viena (1815), Dunărea a oferit României oportunitatea unui ambiţios program naval, în urma căruia, după 30 de ani (în 1989), aceasta ajunsese să posede o importantă flotă maritimă (locul 9 în lume) şi fluvială (cea mai mare din Europa, şi locul doi pe Glob, după SUA). Lucrarea “Romania si  Republica Moldova împreună pe Dunăre și la Marea Neagră” prezentată de domnul conf. Univ. dr. Romeo Boșneagu a reușit să sublinieze situația Republicii Moldova, țară fără ieşire directa la Marea Neagră, care are astăzi atuurile necesare dezvoltării sale ca stat costier la Marea Neagra, printr-o politică inteligenta și flexibilă, creând condițiile politice pentru aproprierea de României și de Uniunea Europeană, în contextul primirii statutului de țară candidată la aderare. Bazată pe analiza și interpretarea unor date statistice reprezentative, lucrarea a reușit să aducă în atenția participanților necesitatea abordării unitare, pe baza unor interes comune, a parcursului european al României și Moldovei. Trecând la aspectele tehnice specifice reglementării regimului de navigație pe Dunăre, domnul Georgel Negrea – șef al Serviciului Siguranța Navigație/NAVROM SA, a clarificat aspectele legate de evoluția, problemele și proiectele de viitor ale acestui domeniu deosebit de important pentru dezvoltarea și eficientizarea transportului fluvial la nivel european, dezvăluind astfel importanța coridorului european. Domnul contraamiral de flotilă Cornel Rogozan a reușit prin intervenția sa, clarificarea evoluției juridice și istorice a regimului de navigație pe Dunăre, în contextul intereselor internaționale, dar și naționale. Aceste repere nu fac altceva decât să sublinieze foarte clar rolul jucat de România, dar mai ales care sunt obiectivele următoare.

Seminar – 26 mai 2022

Forumul Securităţii Maritime, parte componentă a Clubului Amiralilor, a organizat joi, 26 mai, un seminar dedicat actualității geopolitice și dezbaterea subiectului reprezentat de triunghiul de securitate al Mării Negre: NATO, Rusia, EU, cu referire la rolul jucat de România. Seminarul a fost moderat de dl. Cam (rtr) dr. Constantin CIOROBEA și care i-a avut ca invitați pe dl Gl. bg. (rz) dr. Mircea MÎNDRESCU – Președinte al Comitetului Academic Executiv al Colegiului European de Securitate și Apărare și dl Gl Liviu Mihai DĂNILĂ – Expert TAIEX al COM UE, Șef al Centrului pentru situații speciale de urgență al MAE. Apreciem în mod deosebit participarea și contribuția domnului Gl. (rz) dr. Ștefan DĂNILĂ – fost Șef al Statului Major General, prin a cărui contribuție a permis o mai bună înțelegere a mecanismului politico-militar de decizie. Evenimentul a oferit ocazia desfășurării unor analize și dezbateri a situației geopolitice actuale, în corelație cu nevoile și interesele actuale și viitoare ale României și s-a bucurat de prezența experților Forumului precum și a simpatizanților acestuia, preocupați sau implicați în domeniul securității maritime. În urma dezbaterilor, au fost extrase concluzii deosebit de interesante și de importante pentru clarificarea și fundamentarea unei Strategii Maritime a României, cu elemente coerente și consistent argumentate.

28 aprilie 2022

Pe 28 aprilie, Forumul Securității Maritime a organizat un eveniment moderat de Amiral (rtr) dr. Aurel POPA – președinte al FSM, cu participarea comandor prof. univ. dr. Ioan CRĂCIUN – președintele Consiliului Științific al FSM, cam. fl. (rtr) dr. Ion CUSTURĂ, cam. (rtr) dr. Constantin CIOROBEA – expert al FSM  și a unui număr de peste 20 de participanţi ca auditoriu. Concluziile prezentărilor și a discuțiilor au fost prezentate de Amiral (rtr) dr. Aurel POPA – președinte al FSM.

Au fost abordate următoarele subiecte:

• Actualitatea geopolitică – Cam. (rtr) dr. Constantin CIOROBEA
• Interesele maritime ale României, fundament al Strategiei de Securitate Maritimă a României – cam fl (rtr) dr. Ion CUSTURĂ
• Importanța Inițiativei celor 3 Mări și a Forumului B9 pentru România. Implicații pentru Forțele Navale şi Ministerul Transporturilor/Departamentul Navigației Civile – cdor. (rz)  Prof. univ. dr. Ioan CRĂCIUN
• Convenţia de la Montreux – factor de stabilitate sau catalizator de insecuritate în Regiunea Mării Negre?
  • Prof. univ. dr. Constantin ANECHITOAIE/ Universitatea OVIDIUS din Constanța
  • Analiza avantaje-dezavantaje, Rusia-NATO – cam fl. (rtr) lector univ. dr. Sorin LEARSCHI

Au fost abordate subiecte precum acțiunile agresive Rusiei în Ucraina și noile realități ale războiului cu impact asupra Flancului Estic al NATO, precum și eforturile Aliaților de a contracara această amenințare. Participanții au făcut o evaluare atât a obiectivelor inițiale ale Rusiei la începutul agresiunii din Ucraina, cât și liniilor viitoare de acțiune ale Moscovei în contextul actual. A fost discutat de asemenea, modul în care Alianța Nord-Atlantică poate consolida Flancul Estic.

31 martie 2022

Seminarul organizat de Forumul Securității Maritime având ca temă “FUNDAMENTELE TEORETICE ALE SECURITĂȚII MARITIME”, a debutat cu lucrarea de o mare importanţă teoretică a dl. Cam. Fl. (rtr) dr. Ion CUSTURĂ.

Securitatea maritimă a devenit un concept ”în vogă”, acesta fiind și un subiect de analiză fundamental al FSM.

În urma expunerii și a discuțiilor purtate, au reieșit următoarele concluzii:

• securitatea maritimă e o noțiune specifică domeniului maritim, la modă și utilizată frecvent în relațiile internaționale
  •  actorii internaționali importanți  au început să o includă în agendele de lucru sau să-și reformuleze activitatea în conformitate cu semnificația acesteia
  • atrage atenția asupra noilor provocări în domeniul maritim și conjugă eforturile tuturor  actorilor implicați pentru găsirea răspunsurilor adecvate acestora
  • nu s-a ajuns la un consens internațional asupra definiției securității maritime, dar abordarea acesteia oferă posibilitatea coordonării internaționale a acțiunilor, chiar în absența consensului și chiar dacă la adăpostul noțiunii pot fi camuflate divergențe sau conflicte politice între actori
  • nu sunt șanse de a se ajunge la o definiție comun acceptată pe plan internațional, dar poate oferi un cadru comun de lucru care să identifice aspectele comune și cele divergente
  • identificarea unui concept românesc adecvat poate oferi Forumului Securității Maritime o bază solidă de pornire în demersul îndeplinirii scopului și obiectivelor asumate
  • securitatea maritimă e o noțiune specifică domeniului maritim, la modă și utilizată frecvent în relațiile internaționale
  • actorii internaționali importanți  au început să o includă în agendele de lucru sau să-și reformuleze activitatea în conformitate cu semnificația acesteia
  • atrage atenția asupra noilor provocări în domeniul maritim și conjugă eforturile tuturor  actorilor implicați pentru găsirea răspunsurilor adecvate acestora
  • nu s-a ajuns la un consens internațional asupra definiției securității maritime, dar abordarea acesteia oferă posibilitatea coordonării internaționale a acțiunilor, chiar în absența consensului și chiar dacă la adăpostul noțiunii pot fi camuflate divergențe sau conflicte politice între actori
  • nu sunt șanse de a se ajunge la o definiție comun acceptată pe plan internațional, dar poate oferi un cadru comun de lucru care să identifice aspectele comune și cele divergente
  • identificarea unui concept românesc adecvat poate oferi Forumului Securității Maritime o bază solidă de pornire în demersul îndeplinirii scopului și obiectivelor asumate

În partea a doua a activității, dl. Cam. Fl. (rtr) dr. Ion CUSTURĂ a prezentat elementele importante ale Busolei Strategice pentru consolidarea securității și apărării UE în următorul deceniu  – aprobată pe 21 martie 2022 în Consiliul Europei. Prin acest document-instrument, cu rol crucial în a demonstra că și în afara NATO, Europa se concentrează pe securitatea sa. În UE nu vor exista structuri care să se suprapună cu competențele NATO. UE va avea capacități suplimentare față de NATO, astfel încât să se poată concentra mai mult pe problemele de securitate europene și oferă Uniunii Europene un plan de acțiune ambițios pentru consolidarea politicii UE de securitate și apărare până în 2030.

Concluzii:

Mediul de securitate mai ostil ne impune să facem un pas decisiv înainte și să ne sporim capacitatea și disponibilitatea de a acționa, să ne consolidăm reziliența și să investim mai mult și mai bine în capabilitățile noastre de apărare.

Obiectivul Busolei strategice este de a face din UE un furnizor de securitate mai puternic și mai capabil.

Busola Strategică va consolida autonomia strategică a UE și capacitatea sa de a colabora cu partenerii pentru a-și proteja valorile și interesele.

28 octombrie 2021 – Forumul Securității Maritime

Joi 28 octombrie 2021 Clubul Amiralilor a organizat în cadrul Forumului Securității Maritime, în sistem online, webinar-ul cu tema “IN(ECUAȚIA) MILITARĂ A ZONEI MĂRII NEGRE”.

Activitatea a debutat cu lucrarea cu același titlu prezentată de domnul contraamiral (rtr) Romulus HÂLDAN, lucrare care a subliniat în principal cele cinci vulnerabilități ale Marii Negre, pe care autorul le-a identificat.

Prezentarea lucrării a deschis discuțiile privind subiectul abordat, fiind totodată o ocazie excelentă de a cristaliza o opinie profesională solidă a Clubului Amiralilor.

Discuțiile au continuat asupra proiectelor de viitor ale Forumului Securitatii Maritime, a modalităților de realizare și mai ales elementele privind implicarea în realizarea acestora.

Sharing is Caring:

Twitter 0

Copy 0