Sari la conținut

Webinar

În suita de manifestări ocazionate de sărbătorirea Zilei Marinei Române, Forumul
Securității Maritime a organizat vineri, 5 august 2022
, simpozionul on-line cu tema ARE ROMÂNIA NEVOIE DE O STRATEGIE DE SECURITATE MARITIMĂ?
Moderată de contraamiralul de flotilă (rtg) prof. univ. dr Marius HANGANU, lucrările
simpozionului au scos în evidență situația actuală economică și de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul dezvoltărilor similare la nivel UE, NATO și în mai multe state europene. Au susținut prezentări contraamiralul de flotilă (rez.) dr. Ion CUSTURĂ, viceamiralul (rtg) dr. Niculae VÂLSAN și CLC prof. univ. dr. Șerban BERESCU.
Contraamiralul de flotilă (rez.) dr. Ion CUSTURĂ a prezentat fundamentele teoretice ale securității maritime, iar viceamiralul (rtg) dr. Niculae VÂLSAN a adus în dezbatere securitatea maritimă la nivelul Uniunii Europene, ambii susținând necesitatea ca România, ca stat dunărean, cu ieșire la Marea Neagră și Oceanul Planetar, să dezvolte o strategie proprie de securitate maritimă.
În completare, CLC prof univ dr. Șerban BERESCU a prezentat perspectivele civile
ale unei strategii naționale de securitate maritimă, în contextul eforturilor în domeniu la nivelul Organizației Maritime Internaționale, al comunității transportatorilor maritimi și al facilităților portuare. Totodată, acesta a evidențiat eforturile comunității academice ale Universității Maritime Constanța, pentru întărirea securității cibernetice în domeniul maritim.
Concluzia unanimă a celor care au prezentat lucrări, a invitaților și audienței a fost
că România are nevoie de o strategie de securitate maritimă, ca o continuare firească a dezvoltărilor la nivel comunitar și aliat, că dezvoltarea unui astfel de document trebuie să aibă patronajul președintelui României, iar efortul trebuie să fie unul interdisciplinar și interagenții, cu participarea tuturor factorilor responsabili din domeniu.

La data de 28.07.2022, Forumul Securității Maritime a desfășurat webinar-ul cu tema ”Reflecții asupra noului Concept Strategic NATO și importanța acestuia pentru regiunea Mării Negre”. Evenimentul l-a avut ca invitat de onoare pe d-l General locotenent Vasile Toader, reprezentantul militar al României la NATO și UE, și a adus în dezbatere chestiuni legate de adoptarea celui de-al 8-lea Concept Strategic din istoria de peste 70 de ani a Alianței Nord-Atlantice. Participanții au dezbătut împreună cu invitatul aspecte legate de strategia NATO pentru următorul deceniu, sarcinile fundamentale de securitate asumate de aliați, având în vedere provocările și oportunitățile cu care se confruntă Alianța în prezent, precum și importanța strategică a regiunii Mării Negre în contextul abordării NATO 360. În comentariile lor, participanții au făcut ample referiri la situația de securitate de la Marea Neagră și au oferit soluții privind combaterea amenințărilor din domeniul maritim, invocând aspecte legate de dotarea și instruirea Forțelor Navale, necesitatea întăririi supravegherii și cooperării aliate pe mare, precum și chestiuni referitoare la barierele impuse de Convenția de la Montreaux.

La finalul evenimentului a luat cuvântul președintele Forumului Securității Maritime, care a subliniat, o dată în plus, importanța adoptării noului Concept Strategic NATO pentru Alianță în general, și pentru țara noastră, în mod special, precum și necesitatea unui efort mai susținut în promovarea măsurilor de securitate la Marea Neagră și a mulțumit d-lui General locotenent Vasile Toader pentru analiza si comentariile sale personale.

Cu fiecare activitate Forumul Securității Maritime vă aduce mai aproape de domeniul naval și vă invită să reflectați mai profund asupra securității regiunii Mării Negre.

webinar :Marți, 12 iulie 2022,

Forumul Securității Maritime a organizat o activitate de informare având ca temă: Securitatea la Marea Neagra din perspectiva Ucrainei.

Invitatul nostru a fost domnul Comandor (rz) Andrii Oleksiyovych Ryzhenko – expert al Centre for Defence Strategies (Ucraina) – https://defence.org.ua/.

Informarea sub titlul “War in Black Sea” a prezentat componenta maritimă a războiului din Ucraina, în special tactica și acțiunile navale mai importante ale Rusiei agresoare, dar și elemente de acțiune și contracțiune ale Marinei, din perspectiva Ucrainei agresate. Lecțiile identificate și învățate în scurt timp au permis adaptarea procedurilor de acțiune pentru contracararea forțelor rusești.

Pornind de la analiza raportului de forțe ale Ucrainei și Rusiei și continuând cu prezentarea cadrului naval la nivelul regiunii Mării Mediterane de Est și a Mării Negre, domnul comandor (rz) Andrii Oleksiyovych Ryzhenko a supus atenției câteva subiecte de analiză și reflexie. Rusia s-a bazat pe proiectarea forțelor navale în special pe capabilități bazate pe rachete in Marea Azov și nord-vestului Mării Negre: Desfășurarea și patrularea navelor de război; Atacurile cu rachete de croazieră împotriva țintelor de coastă desemnate; Lovituri aeriene; Operațiuni de sabotaj subacvatic; Operațiuni amfibii

         Ucraina s-a opus operației de blocare a Mării Azov și a Mării Negre de nord-vest, prin acțiuni contra navelor de suprafață, controlul liniilor de comunicații maritime, capturarea insulei Șerpilor și întărirea forței militare. Operațiile navale ale FMN/Rusia demonstrează scopul obținerii controlului asupra părții de NV a Mării Negre iar Ucraina și-a dezvoltat capacități de apărare de coastă, executând controlul mării asupra apelor litorale ale Ucrainei, realizând o apărare aeriană credibilă, asigurând o protecție eficientă a porturi și baze navale, operațiuni împotriva sabotorilor subacvatici precum și activități anti amfibii contra debarcărilor. Negarea controlului mării în nord-vestul Mării Negre s-a realizat prin acțiuni: MDA (Maritime Domain Awarness) EW  (Electronic Warfare), Mine marine și ASM (Anti Ship Missile).

       Cum se apără Ucraina?

Au fost prezentate câteva acţiuni de succes, astfel: LST Saratov (navă de debarcare din clasa Aligator) a fost scufundată, două nave de debarcare din clasa Ropucha au fost avariate (portul maritim Berdyansk, 24 martie); Crucișătorul Moskva a fost lovit de două rachete antinavă Neptun pe 13 aprilie. Nava s-a scufundat pe 14 aprilie în timp ce era remorcată spre Sevastopol; Infanteria Marină are o contribuție solidă, fiind prezentate cazurile Mariupol și Kherson.

Insula Șerpilor

Rusia:

Reînvie vechiul concept sovietic al anilor 50-60 și consideră insula ca un avanpost important al prezenței militare în apropierea Basarabiei de Sud și a gurii Dunării; A distrus podul peste estuarul Nistrului prin lovituri de rachete cu scopul de a izola enclava Basarabiei de Sud de regiunea Odesa; Încearcă să construiască putere militară pe Insula Șerpilor, blocând Dunărea și Niprul.

Ucraina:

A provocat lovituri cu succes împotriva SLOC-urilor ruse pe Insula Șerpilor, a ambarcațiunilor de debarcare și a navelor auxiliare care încearcau să livreze sisteme de apărare aeriană și personal militar pe Insulă (26 aprilie – 20 iunie); Menține în siguranță toate celelalte legături rutiere cu enclava Basarabiei de Sud; A executat lovituri de artilerie continuu timp de 10 zile pe insulă și a forțat inamicul să se retragă.

Criza cerealelor

Navele de cereale deplasează în mod normal între 30.000 și 50.000 de tone, se mișcă lent cu 12-15 noduri sunt ținte ușoare pentru loviturile cu rachete de către navele de război rusești și bateriile de rachete de coastă bazate pe coasta de vest a Crimeei. Ar trebui să facă călătoria de 180 km (97 mile) de la Odesa până în apele României, membru NATO, rămânând aproape de coasta ucraineană. Rachetele antinavă (Neptune, Harpoon) permit acoperirea prin lovirea navelor agresoare care lansează rachete anti-navă, dar nu vor putea închide spațiul aerian împotriva atacurilor rachetelor antinavă inamice (de la coastă și de pe mare) și a aeronavelor de luptă. Sunt necesare nave de război de escortă cu capacități de apărare antirachetă pentru a oferi protecție convoaielor împotriva rachetelor antinavă rusești și a aeronavelor de luptă. Ucraina nu are astfel de nave. Sistemele HIMARS sunt echipate cu rachete tactice MGM-140 de înaltă precizie, dar cu o rază de până la 300 km, fiind o versiune modestă – fiind necesare cele cu bătaie de până la 500 km, acestea fiind capabile să lovească bateriile de rachete rusești Bastion în Crimeea.

Concluzii

Ucraina a câștigat capacitatea de a respinge inamicul în largul coastei spre mare. Rachetele Neptune și Harpoon au subminat viabilitatea designului operațional inițial al Rusiei, 10 nave de război și ambarcatiuni rusești fiind distruse, 6 – avariate de Ucraina folosind ASM și UAV Moscova a pierdut Insula Șerpilor și un anumit impact în nord-vestul Mării Negre și Dunăre. Rusia și-a mutat navele de război mai aproape de coasta Crimeei sub protecția sistemului de apărare anti-rachetă propriu, continuă eforturile de a opri accesul la mare a Ucrainei și de a captura teritoriile sudice (de coastă): Lovituri aeriene cu rachete continuă pe coasta Ucrainei dar și asupra țintelor continentale. S-a instalat sistemul terestru Tor-M2 GBAD (SA-15) la bordul navelor pentru a le spori apărarea antirachetă. Menține blocarea porturilor maritime ale Ucrainei. Încă se pregătește pentru operațiunea de desant amfibiu (informații, sabotaj, mine).

Comandorul (rz) Andriy Ryzhenko, retras din Forțele Armate ale Ucrainei în gradul de comandor, a servit peste 35 de ani pe mare și la uscat, la bordul navelor de luptă de suprafață, în Comandamentul Marinei Ucrainene în domeniul tactici maritime și exerciții PfP, planificator în domeniul apărării și strategiei. El a lucrat, de asemenea, la transformarea marinei ucrainene prin implementarea standardele euro-atlantice și și-a adus contribuția la operațiunile conduse de NATO și Forțele de Răspuns ale NATO. A servit în NATO în domeniul metodologiilor de evaluare a unităților națiunilor partenere (OCC E&F) la SHAPE (Mons, Belgia) și a dezvoltat aspecte ale Strategiei de securitate națională în Ucraina în domeniul maritim.

webinar:30 iunie 2022

Forumul Securității Maritime a organizat joi, 30 iunie 2022, prezentarea unor lucrări urmate de dezbateri privind evoluția regimului de navigație al Dunării și importanța acestuia pentru România. Dunărea, sau autostrada verde a Europei, este un coridor de transport european esențial și strategic pentru România şi întreaga Europă, mai ales în contextul războiului din Ucraina. De aici a rezultat necesitatea unei analize a subiectului, atât din punct de vedere al transporturilor civile, aspectelor militare, precum și necesitatea cooperării la nivel European, dar și bilateral cu viitoarele țări UE. Evoluția regimului de navigație a fost permanent în atenția specialiștilor, ca necesitate a menținerii în funcțiune a acestei artere de transport european. Poporul român a evoluat legat indispensabil de așezarea geografică, Dunărea reprezentând liantul între popoarele din apusul şi centrul Europei. Dacă geografic Dunărea sfârșește la gurile ei, economic ea se varsă în Marea Mediterană: în Deltă îşi varsă apele, în Mediterana îşi duce navele. Fără ieşire liberă la răspântia Mediteranei, Dunărea nu-şi poate îndeplini rolul în comerțul mondial. Recunoscut drept fluviu internaţional la Congresul de la Viena (1815), Dunărea a oferit României oportunitatea unui ambiţios program naval, în urma căruia, după 30 de ani (în 1989), aceasta ajunsese să posede o importantă flotă maritimă (locul 9 în lume) şi fluvială (cea mai mare din Europa, şi locul doi pe Glob, după SUA).

Lucrarea “Romania si  Republica Moldova împreună pe Dunăre și la Marea Neagră” prezentată de domnul conf. Univ. dr. Romeo Boșneagu a reușit să sublinieze situația Republicii Moldova, țară fără ieşire directa la Marea Neagră, care are astăzi atuurile necesare dezvoltării sale ca stat costier la Marea Neagra, printr-o politică inteligenta și flexibilă, creând condițiile politice pentru aproprierea de României și de Uniunea Europeană, în contextul primirii statutului de țară candidată la aderare. Bazată pe analiza și interpretarea unor date statistice reprezentative, lucrarea a reușit să aducă în atenția participanților necesitatea abordării unitare, pe baza unor interes comune, a parcursului european al României și Moldovei.

Trecând la aspectele tehnice specifice reglementării regimului de navigație pe Dunăre, domnul Georgel Negrea – șef al Serviciului Siguranța Navigație/NAVROM SA, a clarificat aspectele legate de evoluția, problemele și proiectele de viitor ale acestui domeniu deosebit de important pentru dezvoltarea și eficientizarea transportului fluvial la nivel european, dezvăluind astfel importanța coridorului european.

Domnul contraamiral de flotilă Cornel Rogozan a reușit prin intervenția sa, clarificarea evoluției juridice și istorice a regimului de navigație pe Dunăre, în contextul intereselor internaționale, dar și naționale. Aceste repere nu fac altceva decât să sublinieze foarte clar rolul jucat de România, dar mai ales care sunt obiectivele următoare.

Seminar – 26 mai 2022

Forumul Securităţii Maritime, parte componentă a Clubului Amiralilor, a organizat joi, 26 mai, un seminar dedicat actualității geopolitice și dezbaterea subiectului reprezentat de triunghiul de securitate al Mării Negre: NATO, Rusia, EU, cu referire la rolul jucat de România. Seminarul a fost moderat de dl. Cam (rtr) dr. Constantin CIOROBEA și care i-a avut ca invitați pe dl Gl. bg. (rz) dr. Mircea MÎNDRESCU – Președinte al Comitetului Academic Executiv al Colegiului European de Securitate și Apărare și dl Gl Liviu Mihai DĂNILĂ – Expert TAIEX al COM UE, Șef al Centrului pentru situații speciale de urgență al MAE. Apreciem în mod deosebit participarea și contribuția domnului Gl. (rz) dr. Ștefan DĂNILĂ – fost Șef al Statului Major General, prin a cărui contribuție a permis o mai bună înțelegere a mecanismului politico-militar de decizie. Evenimentul a oferit ocazia desfășurării unor analize și dezbateri a situației geopolitice actuale, în corelație cu nevoile și interesele actuale și viitoare ale României și s-a bucurat de prezența experților Forumului precum și a simpatizanților acestuia, preocupați sau implicați în domeniul securității maritime. În urma dezbaterilor, au fost extrase concluzii deosebit de interesante și de importante pentru clarificarea și fundamentarea unei Strategii Maritime a României, cu elemente coerente și consistent argumentate.

28 aprilie 2022

Pe 28 aprilie, Forumul Securității Maritime a organizat un eveniment moderat de Amiral (rtr) dr. Aurel POPA – președinte al FSM, cu participarea comandor prof. univ. dr. Ioan CRĂCIUN – președintele Consiliului Științific al FSM, cam. fl. (rtr) dr. Ion CUSTURĂ, cam. (rtr) dr. Constantin CIOROBEA – expert al FSM  și a unui număr de peste 20 de participanţi ca auditoriu. Concluziile prezentărilor și a discuțiilor au fost prezentate de Amiral (rtr) dr. Aurel POPA – președinte al FSM.

Au fost abordate următoarele subiecte:

  • Actualitatea geopolitică – Cam. (rtr) dr. Constantin CIOROBEA
  • Interesele maritime ale României, fundament al Strategiei de Securitate Maritimă a României – cam fl (rtr) dr. Ion CUSTURĂ
  • Importanța Inițiativei celor 3 Mări și a Forumului B9 pentru România. Implicații pentru Forțele Navale şi Ministerul Transporturilor/Departamentul Navigației Civile – cdor. (rz)  Prof. univ. dr. Ioan CRĂCIUN
  • Convenţia de la Montreux – factor de stabilitate sau catalizator de insecuritate în Regiunea Mării Negre?
    • Prof. univ. dr. Constantin ANECHITOAIE/ Universitatea OVIDIUS din Constanța
    • Analiza avantaje-dezavantaje, Rusia-NATO – cam fl. (rtr) lector univ. dr. Sorin LEARSCHI

Au fost abordate subiecte precum acțiunile agresive Rusiei în Ucraina și noile realități ale războiului cu impact asupra Flancului Estic al NATO, precum și eforturile Aliaților de a contracara această amenințare. Participanții au făcut o evaluare atât a obiectivelor inițiale ale Rusiei la începutul agresiunii din Ucraina, cât și liniilor viitoare de acțiune ale Moscovei în contextul actual. A fost discutat de asemenea, modul în care Alianța Nord-Atlantică poate consolida Flancul Estic.

31 martie 2022

Seminarul organizat de Forumul Securității Maritime având ca temă “FUNDAMENTELE TEORETICE ALE SECURITĂȚII MARITIME”, a debutat cu lucrarea de o mare importanţă teoretică a dl. Cam. Fl. (rtr) dr. Ion CUSTURĂ.

Securitatea maritimă a devenit un concept ”în vogă”, acesta fiind și un subiect de analiză fundamental al FSM.

În urma expunerii și a discuțiilor purtate, au reieșit următoarele concluzii:

  • securitatea maritimă e o noțiune specifică domeniului maritim, la modă și utilizată frecvent în relațiile internaționale
    •  actorii internaționali importanți  au început să o includă în agendele de lucru sau să-și reformuleze activitatea în conformitate cu semnificația acesteia
    • atrage atenția asupra noilor provocări în domeniul maritim și conjugă eforturile tuturor  actorilor implicați pentru găsirea răspunsurilor adecvate acestora
    • nu s-a ajuns la un consens internațional asupra definiției securității maritime, dar abordarea acesteia oferă posibilitatea coordonării internaționale a acțiunilor, chiar în absența consensului și chiar dacă la adăpostul noțiunii pot fi camuflate divergențe sau conflicte politice între actori
    • nu sunt șanse de a se ajunge la o definiție comun acceptată pe plan internațional, dar poate oferi un cadru comun de lucru care să identifice aspectele comune și cele divergente
    • identificarea unui concept românesc adecvat poate oferi Forumului Securității Maritime o bază solidă de pornire în demersul îndeplinirii scopului și obiectivelor asumate
    • securitatea maritimă e o noțiune specifică domeniului maritim, la modă și utilizată frecvent în relațiile internaționale
    • actorii internaționali importanți  au început să o includă în agendele de lucru sau să-și reformuleze activitatea în conformitate cu semnificația acesteia
    • atrage atenția asupra noilor provocări în domeniul maritim și conjugă eforturile tuturor  actorilor implicați pentru găsirea răspunsurilor adecvate acestora
    • nu s-a ajuns la un consens internațional asupra definiției securității maritime, dar abordarea acesteia oferă posibilitatea coordonării internaționale a acțiunilor, chiar în absența consensului și chiar dacă la adăpostul noțiunii pot fi camuflate divergențe sau conflicte politice între actori
    • nu sunt șanse de a se ajunge la o definiție comun acceptată pe plan internațional, dar poate oferi un cadru comun de lucru care să identifice aspectele comune și cele divergente
    • identificarea unui concept românesc adecvat poate oferi Forumului Securității Maritime o bază solidă de pornire în demersul îndeplinirii scopului și obiectivelor asumate

În partea a doua a activității, dl. Cam. Fl. (rtr) dr. Ion CUSTURĂ a prezentat elementele importante ale Busolei Strategice pentru consolidarea securității și apărării UE în următorul deceniu  – aprobată pe 21 martie 2022 în Consiliul Europei. Prin acest document-instrument, cu rol crucial în a demonstra că și în afara NATO, Europa se concentrează pe securitatea sa. În UE nu vor exista structuri care să se suprapună cu competențele NATO. UE va avea capacități suplimentare față de NATO, astfel încât să se poată concentra mai mult pe problemele de securitate europene și oferă Uniunii Europene un plan de acțiune ambițios pentru consolidarea politicii UE de securitate și apărare până în 2030.

Concluzii:

Mediul de securitate mai ostil ne impune să facem un pas decisiv înainte și să ne sporim capacitatea și disponibilitatea de a acționa, să ne consolidăm reziliența și să investim mai mult și mai bine în capabilitățile noastre de apărare.

Obiectivul Busolei strategice este de a face din UE un furnizor de securitate mai puternic și mai capabil.

Busola Strategică va consolida autonomia strategică a UE și capacitatea sa de a colabora cu partenerii pentru a-și proteja valorile și interesele.

28 octombrie 2021 – Forumul Securității Maritime

Joi 28 octombrie 2021 Clubul Amiralilor a organizat în cadrul Forumului Securității Maritime, în sistem online, webinar-ul cu tema “IN(ECUAȚIA) MILITARĂ A ZONEI MĂRII NEGRE”.

Activitatea a debutat cu lucrarea cu același titlu prezentată de domnul contraamiral (rtr) Romulus HÂLDAN, lucrare care a subliniat în principal cele cinci vulnerabilități ale Marii Negre, pe care autorul le-a identificat.

Prezentarea lucrării a deschis discuțiile privind subiectul abordat, fiind totodată o ocazie excelentă de a cristaliza o opinie profesională solidă a Clubului Amiralilor.

Discuțiile au continuat asupra proiectelor de viitor ale Forumului Securitatii Maritime, a modalităților de realizare și mai ales elementele privind implicarea în realizarea acestora.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.